Opinia, martie 1930 (Anul 26, nr. 6845-6868)
1930-03-04 / nr. 6845
COMMieurdiaLnf I l»i€Î*a0fyl@*$i Cfttigurile Dv. »or «pori, tncUtă ca *1 veţi tervi de aceat vikieul nu vorlsesc elects «Ie lavrară maii rapîdl© $i de comenzi isi&i niimeroase SUTE de comercianţi din toate regiunile României îşi efectuează astăzi transporturile cu camioane Chevrolet-Sa&e cijindri, pentru că aceste vehicule le îngăduie să dea afacerilor lor un avânt cât de mare. Marile magazine, marile băcănii, depozitele de lemne şi cărbuni, furnizorii de materiale de construcţie livrează azi la SO—40 kilometri mai departe ca altădată. Toţi acei cari se servesc de Chevrolet-ul şase cilindri, vă vor spune că nu pierd nici un minut şi că n’au nevoie aproape niciodată să ridice capota, sau să schimbe viteza. Ei fac azi în câteva ore transporturi pentru cari le trebuia altădată, o dimineaţă întreagă. Gândiţi-vă la importanţa pe care o reprezintă aceasta pentru propăşirea comerţului Dv. Mulţumită Chevrolet-ului Şase cilindri vă puteţi crea şi Dv. noui debuşeuri importante. Cel mai apropiat agent vă poate face o demonstraţie în condiţiunile în care lucraţi de obicei. sammmamm CAMIOANE CHEVROLET Chevrolet — Pontiac — Olmobile — Oakland — Vauxhall — Buck-Martinette La Balle — Cadillac — Camion Chevrolet — Camion G.M.C. — Caroserii Fisher PRODUSE ALE LUI GENERAL MOTORS DEGERATURILE la Picioare mani utummunit precum și bătăturile dureroase și orice dureri reumatice se vindecă prin ANTIREUMATIN Asemenea mâncărimea insuportabilă provenită din degerături dispare definitiv după câteva aplicaţii şi cu antireumatin Depozit la Farm. Fraţii Dr. Konya S-sor Dr. Grozea, Iaşi CLINICA BOLILOR DE Strada Vovideniei No. 11 OCHI Conducerea: Dr. Ph. Bîumenfeîd MEDIC de SPITAL Boli şi operaţiuni de ochi Dr. I. Segaî-Caritas fost şef de clinică al prof. Rochon Duvignaud Paris, asistent al clinicei oftalmologice de la Facultatea da medicină din Paris. Cons. 8—10 a. m., 3—6 p. m. TEATRUL NAŢIONAL VINERI 7 MARTIE, seara, celebri dansatori Clotilde şi Alexandre SAKHAROFF vor da o singură reprezentaţie de gală, cu concursul d-lii M. Loicq, dirijor al Teatrului des Champs Elysée din Paris. Biletele la Braşov, str. Lăpuşneanu No. 82. Oficiul Economic al Moldovei Societate Anonimă în Constituire IAŞI Un grup de agricultori din mai multe judeţe ale Moldovei aduc la cunoştinţă agricultorilor, viticultorilor şi pomicultorilor ce au luat iniţiativa constituirei unei societăţi anonime pe acţiuni cu un capital social de 2.000.000 lei împărţit la 2.000 de acţiuni. Societari vor face primul vărsământ de 30% şi 50 lei de cheltuieli de constituire pentru fiecare acţiune subscrisă la Banca Naţională din localitatea unde se găseşte subscriitorul, pentru Banca Naţională Iaşi la dispoziţia oficiului economic al Moldovei. Societatea se constituie din nevoia de a pune în adevărate lor valoare cerialele taxe au căzut cu mult sub pre' '“pricost. Toţi cei ce vor adera sunt rugaţi fără altă invitaţie a la adunarea de constituire ce va avea loc în ziua tie ora 10 în sala Camerei de Comerţ din Iaşi, la Vodă. Comitetul de iniţiativă „OPINIA“ LITERARA SI ARTISTICA (Continuare din pag. I-a) să lanseze noul eroi de romane cu aventuri şi peripeţii extraordinare. Tristan la operă In stalul Operei din Paris un domn fredonează melodia pe care în acelaş timp o cântă actorul pe scenă. Vecinul său de bancă, Tristan Bernard, nu mai poate suporta această situaţie şi exclamă: „Ce idioţi mai există în lumea asta" ! Spectatorul muzical îl priveşte crunt pe scriitor şi-l întreabă cu ură: „Aţi spus asta relativ la mine“ ? Dar Bernard foarte calm, zâmbeşte şi răspunde: — „O, nul prin idiot, am înţeles pe tenorul de pe scenă, care mă împiedică să vă ascult pe dvs. ... Diferite ştiri — La Teatrul Naţional din Cernăuţi, Joi 6 Mart crt., va avea loc reprezintaţia comediei „Mitică Popescu“ de Câmni Petrescu. Cu acest prilej, cunoscutul actor Mişu Fotino îşi va serba jubileul de 20 ani de teatru. — Ultima piesă a lui Pirandello este o dramă şi poartă titlul „Lazarus“. — Ieri a avut loc înmormântarea pictorului ieşan N. Craft Defunctul a fost un talent sincer, a muncit cu râvnă şi conştiinciozitate, şi poate de aceia a murit modest şi sărac. Specialitatea sa a fost pictura bisericească, realizând in acest gen lucrări de seamă. — Un editor din Paris, pentru a atrage pe cititor, oferă câte un pahar cu vin de fiecare volum cumpărat Aşadar, nu numai la noi se citeşte puţin !„. Menaj n.^Jern — Da, s-au căsătorit El e pictor modernist şi ea, fată de pension. — Şi cum trăesc ? — Ea găteşte și el pictează; iar după ce termină amîndoi, se întreabă ce au vrut să facă. Scrisul nostru Revista birlădeană „Scrisul nostru" (An. I—Nr. 12) a apărut cu text variat iscălit de G. Tutoveanu, Zoe Frasin, N. Lenguceanu, G. Ursu, Ștefan Cosma, D. Fărcăşanu, G. Nedelea, G. Roman și L Mihail. Revista cuprinde proză și versuri (amintiri, epigrame, recenzii etc..). Opt pagini costă zece lei. OPINIA ÎNSEMNĂRI Chestiuni militare (Continuare din pagina 1-a) scos mai disciplinaţi şi mai tari la „teorie“ decât soldaţii vechi cari făcuseră doi ani de zile la regiment. Soldaţii educaţi de către gazetă, au defilat şi au dat examen în faţa Excelenţii Sale, ministrul de răsboi, care, convins, şi-a retras proeotul. D-nul General Cihoski, vrea să impue tinerilor o pregătire pre-regimentară, un fel de grădină de copii faţă de cursul primar al regimentului... Ideea nu e rea. însă am convingerea că trebue complectată... Bine,bine, soldaţii noi au să ştie miliţie ca nişte vagmiştri, dar ce ne facem cu cei vechi ? Eu cred că ar fi mai bine să-i ia la armată treptat, pe toţi rezerviştii din cadrele vechi, încă odată, începând cu veteranii de la 77. E sigur că, de atîta vreme au uitat oamenii cum e treaba miliţiei, şi de, trebue ţinuţi la curent,. Cred că proectul d-lui general Cihoski, nu va trece... In orce caz însă n’ar fi rău ca, de pe acum, contigentul 1934 să lege cartea de gard aşteptîntu-se din moment în moment la „chemarea subt arme", şi adueîndu-şi aminte vechile ocupaţii, să pornească în grupuri de cite 10—12 pe şesul Bahluiului pentru a se juca „de-a soldaţii“... Găteşte-te, contigent 1934... — „Drepţi !“... Alexandru Pogonat Relaţia oficială asupra incidentelor comuniste de ieri Chestura poliţiei fiind informată că pe ziua de ieri comuniştii pregătesc o întrunire urmată de demonstraţie de stradă, le-a pus în vedere că în conformitate cu ordinul Ministerului de Interne trebue să ceară în prealabil autorizaţie de la prefectul judeţului, întrucât până ieri dimineaţă ei nu au cerut nici o învoire, autorităţile au trimes jandarmi şi au oprit accesul în sediul comunist din str. Sf. Lazăr. La orele 11 dim. comuniştii s-au . ..adinat atunci în str. Sf. Constantin. Intervenind jandarmii şi poliţia să-i aresteze, opt reprezentanţi ai forţei publice au fost loviţi. S‘au operat 44 arestări. * După amiază, o delegaţie de 20 de comunişti s‘a prezentat la chestură, cerând eliberarea tovarăşilor lor. Opt din ei având o atitudine agresivă, au fost arestaţi, aşa că numărul celor arestaţi s-a ridicat la 52. In arest ei au cântat „Internaţionala“ şi au lovit câţiva agenţi care veniseră să-i cheme la interogator. Au sfărâmat deasemeni şi mobilierul găsit acolo. Printre cei arestaţi se găsesc şi câţiva studenţi. In cursul nopţii d-nii primi-procuror Caţichi şi procuror Mocănescu au făcut ancheta, luând declaraţii individuale. O parte au fost puşi în libertate, iar restul trimişi în judecată pentru ultraj cu lovire şi tulburare a ordinei publice. REP. TEATRUL NAŢIONAL „ MARIU (Continuarea simpatizaţi până la acea înălţime de stimă, încât trece peste ce se joacă şi se interesează numai de cum se joacă. Aici stă cheia marelui succes—a celui trainic. Aşa că, noi deşi zâmbim cu neîncredere când îl vede pe Marius, că-şi lasă iubita — în toiul primei luni de dragoste, numai de dorul aventurilor pe mare, cu toate acestea acceptăm tipul acesta. Pentru că a fost cu multă căldură interpretat. Mai cald ca de obiceiu, mult mai cald şi mai interiorizat. Şi cu toate că piesa se învârteşte în jurul unui conflict de dragoste—mai bine zis : lupta între dragoste şi dorul de ţări depărtate, cu fructe şi atâtea alte lucruri necunoscute şi pline de mister..., cu toate acestea, nu „eroii“ adică cei doi amorezi ţin publicul încordat. Nu. Ci în centrul atenţiei se află: tatăl lui Marius, cârciumarul Cezar. De ce? Pentru că ‘1 interpretează Maximilian, care, în limita textului lui Pagnol, pune atâtea nuanţe şi atâtea fină amplificare, încât scenele în care ele pe scenă sunt — adică devin, CRONICA DRAMATICĂ de Wratislavius S . Piesă in 4 acte de M. PAGNOL din pag. I-a) scenele principale, deşi în fond, sunt destul de banale. Până la scena explicaţiei intre tată şi fia Intr'adevăr. Se poate oare ceva mai banal, ca plecarea în oraş, la primblare (recte întâlnire) a unui cârciumar văduv ? Sau o partidă de cărţi între patronul unei cârciumi şi câţiva muşterii ? Când însă patronul e Maximilian, lucrul ia o cu totul alta turnură. Fundamental alta. Până şi modul cum serveşte un pahar de „oranjeadă“, (de calitate proastă) când, de complezenţă îşi toarnă şi lui un pahar. Dar şi înghiţitura n-o bea. O, nu. Ci, cu mare îndemânare—dată de rutina anilor de meserie, el o scuipă neobservat. Atât de îndemânatic, încât comparaţia piesei „Marius“ cu limonada servită de Cezar, nu e tocmai exagerată... Pomenisem despre scena explicaţiei. După noi, e cea mai bună şi cea mai impresionantă. Marius lipseşte noaptea de mai multă vreme de acasă. Vine dimineaţa obosit şi la fiecare dată croeşte aproape aceiaşi minciună. Vulcăjit,priporul bătrân, se face, cere. Mai ales, că nu ştie cine este amanta fiului său. Când vine însă mama fetei şi’i aduce corpul delict—cureaua găsită’n odaia fetii, atunci piere tot cinizmul şi toată pofta de glumă. Sub forma la început glumeaţă, îl pune pe Marius în curent cu turnura luată de aventură, pentru a’i arunca în faţă corpul delict, şi a’i indica precis, ceiace orice om cinstit e obligat să facă. De ce a preferat autorul să deie conflictului altă dezlegare—cu cea pomenită, punând pe faţă să prefere pe un bătrân negustor chiabur şi să‘l lese pe Marius să plece—ba să‘l şi monteze în această direcţie, noi, n‘am prea înţăles. Cel mult, în convingerea, ci astfel presa va deveni mai senzaţională, mai de efect. Noi credem însă, că tocmai acest final neverosimil dăunează mult lucrării. Dar ce are a face gestul că au jucat-o d-nii Maximilian şi Bulandra, în mijlocii unui bun ansamblu, în care s’a remarcat şi d-nele Cătuşă Elin şi Sofica Ionescu (în rolul mamei). Aplauzele multe au privit fireşte num* Jj^interpreţi — şi nici de cum E puţin lucru să-ţi interpretezi Maximilian un rol în piesă?... w CELE MAI FEMEI DIN EURO NOUI ŞI INTERESANTE AMĂNUNTE DELA CONCURSUL DIN PARIS Concursul de frumuseţe care a avut loc la Paris pentru alegerea Miss Europei, s‘a desfăşurat cu un fast grandios. Sala unde s‘a ţinut concursul avea un aspect feeric şi era populată de un public imens. Juriul a fost alcătuit din personalităţi de seamă, artişti şi scriitori, patru sculptori şi 15 pictori. Concurentele au fost examinate cu scrupulozitate, din faţă, în profil, în diverse poziţiuni. Fetele au trebuit să se încline, să salute, să ridă, să vorbească. Juriul a pus fiecărei candidate cite trei note : pentru figură, pentru statură şi pentru atitudinea generală. Iată acum câte un scurt portret al fiecărei concurente: Miss Austria — Păr blond, frunte înaltă, ochi albaştri. Nobilă prin naştere, are o alură foarte distinsă. Miss Germania. — Tipul frumuseţii robuste. Figură sportivă, cu obraji voinici şi păr tăiat băeţeşte. Vrea să devie actriţă şi în prezent este eleva marelui regizor german Reinhardt.* Miss Danemarca — Statură Înaltă, cu spate şi umeri adorabili. Toaletă cu decolteu mare. Trup pătimaş. O frumuseţe nordică, care totuş nu-i rece !... * Miss România.—Foarte elegantă, a provocat deosebit interes. Plină de graţie şi farmec, într’o rochie fără mâneci. — Bună ziua, domnişoară !— îi spune un compatriot. — Ah ! româneşte ! Sânt fericită să aud limba maternă la Paris.» Miss Belgia — A fost favorita publicului. O frumuseţe desăvârşită, cu ten ireproşabil. Toaletă bjeu, piele roză, păr de aur—ce trio armonic ... Preferinţa dvs ? — Lectura I Şi în special romanele de dragoste. * Miss Anglia — O faţă mică, brună, cu trăsături fine şi splendidă arcuire a gâtului A fost singura Miss, care n'a avut pudră pe obraji și roşu pe buze. * Miss Franţa. — Cea mai impozantă şi femeească apariție. Mai înaltă decît toate celelalte, are un farmec nespus. Păr negru, mătăsos, purtînd o diademă de argint O toaletă extraordinar de frumoasă. — Ce rochie superbă! — Mă bucur că va place rochia; e făcută după planul meu. Precizăm: Miss Franţa este o simplă croitoreasă. Miss Olanda. — Fină, delicată, cu piele foarte albă. Cea mai castă şi naivă dintre concurente. Un copil cu chip de Madonă. Ea a declarat: — Vedeţi, nu sânt aşa de frumoasă. Am reuşit însă numai datorită faptului că sânt foarte fotogenică. Și la noi concursul s'a făcut prin fotografii * Miss Italia.— Surpriză! Miss Italia e blondă și încă de un blond extrem de deschis. Rivalele ei spuneau că părul e oxigenat !.. Toaleta neagră forma astfel un contrast de splendid efect. Trup minunat construit. Intr adevăr o frumusețe clasică, ce ar fi ispitit chiar și pe Savonarola 1 Miss Spania.— întruchiparea unei rase. O Carmen. Glas pasionat, gest dramatic, sânge fierbinte. — Dacă ar fi fost aleasă aita în locul meu, i-aș fi scos ochii. * Astfel au defilat rând pe rând toate frumuseţile Europei. In urmă, un domn în frac şi anunţat , rezultatul: Miss Europa este Miss Grecia.— O frumuseţe perfectă. Statură înaltă, trup mlădios, păr foarte negru, ochi negri, ten măsliniu, bust admirabil arcuit. Pantofii argintii, rochia de lame, argintat și eşarfa argintie, îi dădeau aspectul unei fee din basma. După expresia juriului, Venus nu statuie vie. — Sânteţi mulţumită ! ' — Ce întrebare !... — Şi ce veţi faceacum ? — Tot ce-mi incnfirbă titlul. * La sfârşit, Miesele au acordat zeci de interviewuri. S’au luat sut« de fotografii, caricaturi şi autografe. Publicul a făcut cerc în jurul reginelor frumuseţii, dorind să întreprindă diverse distracţii. Dar aproape toate concurentele au venit la Paris cu mamele lor. Şi mamele vegheau !... — Guta, artritismul, se amelios ■ rează urmând o cură cu apă de Breazu. — Sânteți mulțumită ? — Da, mă bucur mult aflu la Paris, ca ma MISS AUSTRIA MISS ROMÂNIA ta?.