Opinia, martie 1930 (Anul 26, nr. 6845-6868)

1930-03-04 / nr. 6845

COMMieurdiaLnf I l»i€Î*a0fyl@*$i Cfttigurile Dv. »or «pori, tncUtă ca *1 veţi tervi de aceat vik­ieul nu vorlsesc elects «Ie lavrară maii rapîdl© $i de comenzi isi&i niimeroase S­UTE de comercianţi din toate regiunile României îşi efectuează astăzi trans­porturile cu camioane Chevrolet-Sa&e ci­­jin­dri, pentru că aceste vehicule le îngăduie să dea afacerilor lor un avânt cât de mare. Marile magazine, marile băcănii, depo­zitele de lemne şi cărbuni, furnizorii de materiale de construcţie livrează azi la SO—40 kilometri mai departe ca altădată. Toţi acei cari se servesc de Chevrolet-ul şase­ cilindri, vă vor spune că nu pierd nici un minut şi că n’au nevoie aproape niciodată să ridice capota, sau să schimbe viteza. Ei fac azi în câteva ore transpor­turi pentru cari le trebuia altădată, o dimineaţă întreagă. Gândiţi-vă la importanţa pe care o reprezintă aceasta pentru propăşirea co­merţului Dv. Mulţumită Chevrolet-ului Şase cilindri vă puteţi crea şi Dv. noui debuşeuri importante. Cel mai apropiat agent vă poate face o demonstraţie în condiţiunile în care lucraţi de obicei. sammmamm CAMIOANE CHEVROLET Chevrolet — Pontiac — Ol­­mobile — Oakland — Vauxhall — Bu­­ck-Martinette La Balle — Cadillac — Camion Chevrolet — Camion G.M.C. — Caroserii Fisher PRODUSE ALE LUI GENERAL MOTORS DEGERATURILE la Picioare mani utum­muni­t precum și bătăturile dureroase și orice dureri reumatice se vindecă prin ANTIREUMATIN Asemenea mâncărimea insuportabilă pro­venită din degerături dispare definitiv după câteva aplicaţii şi cu antireumatin Depozit la Farm. Fraţii Dr. Konya S-sor Dr. Grozea, Iaşi­ CLINICA BOLILOR DE Strada Vovideniei No. 11 OCHI Conducerea: Dr. Ph. Bîumenfeîd MEDIC de SPITAL Boli şi operaţiuni de ochi Dr. I. Segaî-Caritas fost şef de clinică al prof. Rochon Duvignaud Paris, asistent al clinicei oftalmologice de la Facultatea da medicină din Paris. Cons. 8—10 a. m., 3—6 p. m. TEATRUL NAŢIONAL VINERI 7 MARTIE, seara, celebri dansatori Clotilde şi Alexandre SAKHAROFF vor da o singură reprezentaţie de gală, cu concursul d-lii M. Loicq, dirijor al Teatrului des Champs Elysée din Paris. Biletele la Braşov, str. Lăpuşneanu No. 82. Oficiul Economic al Moldovei Societate Anonimă în Constituire IAŞI Un grup de agricultori din mai multe judeţe a­le Mol­dovei aduc la cunoştinţă agricultorilor, viticultorilor şi po­­micultorilor ce au luat iniţiativa constituirei unei societăţi anonime pe acţiuni cu un capital social de 2.000.000 lei împărţit la 2.000 de acţiuni. Societari vor face primul vărsământ de 30% şi 50 lei de cheltuieli de constituire pentru fiecare acţiune subscrisă la Banca Naţională din localitatea unde se găseşte subscrii­­torul, pentru Banca Naţională Iaşi la dispoziţia oficiului e­­conomic al Moldovei. Societatea se constituie din nevoia de a pune în ade­vărate lor valoare cerialele taxe au căzut cu mult sub pre­­' '“pricost. Toţi cei ce vor adera sunt rugaţi fără altă invitaţie a la adunarea de constituire ce va avea loc în ziua tie ora 10 în sala Camerei de Comerţ din Iaşi, la Vodă. Comitetul de iniţiativă „O­P­I­N­I­A“ LITERARA SI ARTISTICA (Continuare din pag. I-a) să lanseze noul eroi de romane cu aventuri şi peripeţii extra­or­dinare. Tristan la operă In stalul Operei din Paris un domn fredonează melodia pe care în acelaş timp o cântă actorul pe scenă. Vecinul său de bancă, Tristan Bernard, nu mai poate suporta această situaţie şi ex­clamă: „Ce idioţi mai există în lumea asta" ! Spectatorul muzical îl priveşte crunt pe scriitor şi-l întreabă cu ură: „Aţi spus asta relativ la mine“ ? Dar Bernard foarte calm, zâm­beşte şi răspunde: — „O, nul prin idiot, am în­ţeles pe tenorul de pe scenă, ca­re mă împiedică să vă ascult pe d­vs. ... Diferite ştiri — La Teatrul Naţional din Cer­năuţi, Joi 6 Mart crt., va avea loc reprezintaţia comediei „Mitică Po­­pescu“ de Câmni­ Petrescu. Cu a­­cest prilej, cunoscutul actor Mişu Fotino îşi va serba jubileul de 20 ani de teatru. — Ultima piesă a lui Pirandello este o dramă şi poartă titlul „La­zarus“. — Ieri a avut loc înmormân­tarea pictorului ieşan N. Craft De­functul a fost un talent sincer, a muncit cu râvnă şi conştiinciozi­tate, şi poate de aceia a murit mo­dest şi sărac. Specialitatea sa a fost pictura bisericească, realizând in acest gen lucrări de seamă. — Un editor din Paris, pentru a atrage pe cititor, oferă câte un pahar cu vin de fiecare volum cumpărat Aşa­dar, nu numai la noi se citeşte puţin !„. Menaj n.^Jern — Da, s-au căsătorit El e pic­tor modernist şi ea, fată de pen­sion. — Şi cum trăesc ? — Ea găteşte și el pictează; iar după ce termină amîndoi, se întreabă ce au vrut să facă. Scrisul nostru Revista birlădeană „Scrisul nos­tru" (An. I—Nr. 12) a apărut cu text variat iscălit de G. Tutoveanu, Zoe Frasin, N. Lenguceanu, G. Ursu, Ștefan Cosma, D. Fărcă­­şanu, G. Nedelea, G. Roman și L Mihail. Revista cuprinde proză și versuri (amintiri, epigrame, recenzii etc..). Opt pagini costă zece lei. OPINIA ÎNSEMNĂRI Chestiuni militare (Continuare din pagina 1-a) scos mai disciplinaţi şi mai tari la „teorie“ decât soldaţii vechi cari făcuseră doi ani de zile la regiment. Soldaţii educaţi de că­tre gazetă, au defilat şi au dat examen în faţa Excelenţii Sale, ministrul de răsboi, care, con­vins, şi-a retras proeotul. D-nul General Cihoski, vrea să impue tinerilor o pregătire pre-regimentară, un fel de gră­dină de copii faţă de cursul pri­mar al regimentului... Ideea nu e rea. însă am con­vingerea că trebue complectată... Bine,bine, soldaţii noi au să ştie miliţie ca nişte vagmiştri, dar ce ne facem cu cei vechi ? Eu cred că ar fi mai bine să-i ia la armată treptat, pe toţi re­zerviştii din cadrele vechi, încă odată, începând cu veteranii de la 77. E sigur că, de atîta vreme au uitat oamenii cum e treaba mili­ţiei, şi de, trebue ţinuţi la curent,. Cred că proectul d-lui general Cihoski, nu va trece... In orce caz însă n’ar fi rău ca, de pe acum, contigentul 1934 să lege cartea de gard aşteptîntu-se din moment în moment la „chemarea subt arme", şi adueîndu-şi aminte vechile ocu­paţii, să pornească în grupuri de cite 10—12 pe şesul Bahluiului pentru a se juca „de-a soldaţii“... Găteşte-te, contigent 1934... — „Drepţi !“... Alexandru Pogonat Relaţia oficială asupra incidentelor comuniste de ieri Chestura poliţiei fiind informată că pe ziua de ieri comuniştii pre­gătesc o întrunire urmată de de­monstraţie de stradă, le-a pus în vedere că în conformitate cu or­dinul Ministerului de Interne tre­bue să ceară în prealabil autori­zaţie de la prefectul judeţului, întrucât până ieri dimineaţă ei nu au cerut nici o învoire, autori­tăţile au trimes jandarmi şi au oprit accesul în sediul comunist din str. Sf. Lazăr. La orele 11 dim. comuniştii s-au . ..adinat atunci în str. Sf. Constantin. Intervenind jandarmii şi poliţia să-i aresteze, opt reprezentanţi ai forţei publice au fost loviţi. S‘au operat 44 arestări. * După amiază, o delegaţie de 20 de comunişti s‘a prezentat la chestură, cerând eliberarea tova­răşilor lor. Opt din ei având o atitudine agresivă, au fost arestaţi, aşa că numărul celor arestaţi s-a ridicat la 52. In arest ei au cântat „Interna­ţionala“ şi au lovit câţiva agenţi care veniseră să-i cheme la inte­rogator. Au sfărâmat deasemeni şi mobilierul găsit acolo. Printre cei arestaţi se găsesc şi câţiva studenţi. In cursul nopţii d-nii prim­i-pro­­curor Caţichi şi procuror Mocă­­nescu au făcut ancheta, luând de­claraţii individuale. O parte au fost puşi în liber­tate, iar restul trimişi în judecată pentru ultraj cu lovire şi tulbu­rare a ordinei publice. REP. TEATRUL NAŢIONAL „ MARIU (Continuarea simpatizaţi până la acea înălţime de stimă, încât trece peste ce se joacă şi se interesează numai de­­ cum se joacă. Aici stă cheia ma­relui succes—a celui trainic. Aşa că, noi deşi zâmbim cu neîncredere când îl vede pe Marius, că-şi lasă iubita — în toiul primei luni de dragoste, numai de dorul aventurilor pe mare, cu toate a­­cestea acceptăm tipul acesta. Pentru­ că a fost cu multă căl­dură interpretat. Mai cald ca de obiceiu, mult mai cald şi mai interiorizat. Şi cu toate că piesa se învârteşte în jurul unui con­flict de dragoste—mai bine zis : lupta între dragoste şi dorul de ţări depărtate, cu fructe şi atâtea alte lucruri necunoscute şi pline de mister..., cu toate acestea, nu „eroii“ adică cei doi amorezi ţin publicul încordat. Nu. Ci în centrul atenţiei se află: tatăl lui Marius, cârciumarul Cezar. De ce? Pentru­ că ‘1 inter­pretează Maximilian, care, în li­mita textului lui Pagnol, pune atâtea nuanţe şi atâtea fină am­plificare, în­cât scenele în care el­e pe scenă sunt — adică devin, CRONICA DRAMATICĂ de Wratislavius S . Piesă in 4 acte de M. PAGNOL din pag. I-a) scenele principale, deşi în fond, sunt destul de banale. Până la scena explicaţiei intre tată şi fia Intr'adevăr. Se poate oare ceva mai banal, ca pleca­rea în oraş, la primblare (recte întâlnire) a unui cârciumar vă­duv ? Sau o partidă de cărţi între patronul unei cârciumi şi câţiva muşterii ? Când însă pa­tronul e Maximilian, lucrul ia o cu totul alta turnură. Funda­mental alta. Până şi modul cum serveşte un pahar de „oranjeadă“, (de calitate proastă) când, de complezenţă îşi toarnă şi lui un pahar. Dar şi în­ghiţitura n-o bea. O, nu. Ci, cu mare îndemânare—dată de rutina anilor de meserie, el o scuipă ne­observat. Atât de îndemânatic, în­cât comparaţia piesei „Marius“ cu limonada servită de Cezar, nu e tocmai exagerată... Pomenisem despre scena expli­caţiei. După noi, e cea mai bună şi cea mai impresionantă. Marius lipseşte noaptea de mai multă vreme de acasă. Vine dimineaţa obosit şi la fie­care dată croeşte aproape aceiaşi minciună. Vul­căjit,pri­porul bătrân, se face, cere. Mai ales, că nu ştie cine este amanta fiului său. Când vine însă mama fetei şi’i aduce corpul de­lict—cureaua găsită’n odaia fetii, atunci piere tot cinizmul şi toată pofta de glumă. Sub forma la în­ceput glumeaţă, îl pune pe Marius în curent cu turnura luată de a­­ventură, pentru a’i arunca în faţă corpul delict, şi a’i indica precis, ceiace ori­ce om cinstit e­ obligat să facă. De ce a preferat autorul să deie conflictului altă dezlegare—cu cea pomenită, punând pe faţă să prefere pe un bătrân negustor chiabur şi să‘l lese pe Marius să plece—ba să‘l şi monteze în a­­ceastă direcţie, noi, n‘am prea în­­ţăles. Cel mult, în convingerea, ci ast­fel presa va deveni mai sen­zaţională, mai de efect. Noi credem însă, că tocmai a­­cest final neverosimil dăunează mult lucrării. Dar ce are a face gestul că au jucat-o d-nii Maxi­milian şi Bulandra, în mijlocii unui bun ansamblu, în care s’a remarcat şi d-nele Cătuşă Elin şi Sofica Ionescu (în rolul ma­mei). Aplauzele multe au privi­t fireşte num* Jj^interpreţi — şi nici de cum E puţin lucru să-ţi interpretezi Maximilian un rol în piesă?...­­ w CELE MAI­­ FEMEI DIN EURO­ NOUI ŞI INTERESANTE AMĂNUNTE DELA CONCURSUL DIN PARIS Concursul de frumuseţe care a avut loc la Paris pentru alegerea Miss Europei, s‘a desfăşurat cu un fast grandios. Sala unde s‘a ţinut concursul avea un aspect feeric şi era populată de un public imens. Juriul a fost alcătuit din perso­nalităţi de seamă, artişti şi scriitori, patru sculptori şi 15 pictori. Con­curentele au fost examinate cu scrupulozitate, din faţă, în profil, în diverse poziţiuni. Fetele au trebuit să se încline, să salute, să ridă, să vorbească. Juriul a pus fiecărei candidate cite trei note : pentru figură, pentru statură şi pentru atitudinea generală. Iată acum câte un scurt por­tret al fiecărei concurente: Miss Austria — Păr blond, frunte înaltă, ochi albaştri. No­bilă prin naştere, are o alură foarte distinsă. Miss Germania. — Tipul fru­museţii robuste. Figură sportivă, cu obraji voinici şi păr tăiat băe­­ţeşte. Vrea să devie actriţă şi în prezent este eleva marelui regizor german Reinhardt.* Miss Danemarca — Statură Înaltă, cu spate şi umeri adora­bili. Toaletă cu decolteu mare. Trup pătimaş. O frumuseţe nor­dică, care totuş nu-i rece !... * Miss România.—Foarte ele­gantă, a provocat deosebit in­teres. Plină de graţie şi farmec, într’o rochie fără mâneci. — Bună ziua, domnişoară !— îi spune un compatriot. — Ah ! româneşte ! Sânt fe­ricită să aud limba maternă la Paris.» Miss Belgia — A fost favo­rita publicului. O frumuseţe de­săvârşită, cu ten ireproşabil. Toa­letă bjeu, piele roză, păr de aur—ce trio armonic ... Preferinţa d­vs ? — Lectura I Şi în special ro­manele de dragoste. * Miss Anglia — O faţă mică, brună, cu trăsături fine şi splen­didă arcuire a gâtului A fost singura Miss, care n'a avut pudră pe obraji și roşu pe buze. * Miss Franţa. — Cea mai im­pozantă şi femeească apariție. Mai înaltă decît toate celelalte, are un farmec nespus. Păr negru, mătă­sos, purtînd o diademă de argint O toaletă extra­ordinar de fru­moasă. — Ce rochie superbă! — Mă bucur că va place ro­chia; e făcută după planul meu. Precizăm: Miss Franţa este o simplă croitoreasă. Miss Olanda. — Fină, deli­cată, cu piele foarte albă. Cea mai castă şi naivă dintre concu­rente. Un copil cu chip de Mado­nă. Ea a declarat: — Vedeţi, nu sânt aşa de fru­moasă. Am reuşit însă numai datorită faptului că sânt foarte fotogenică. Și la noi concursul s'a făcut prin fotografii * Miss Italia.— Surpriză! Miss Italia e blondă și încă de un blond extrem de deschis. Riva­lele ei spuneau că părul e oxi­genat !.. Toaleta neagră forma astfel un contrast de splendid efect. Trup minunat construit. Intr adevăr o frumusețe clasică, ce ar fi ispitit chiar și pe Savo­narola 1 Miss Spania.— întruchiparea unei rase. O Carmen. Glas pasio­nat, gest dramatic, sânge fierbinte. — Dacă ar fi fost aleasă aita în locul meu, i-aș fi scos ochii. * Astfel au defilat rând pe rând toate frumuseţile Europei. In ur­mă, un domn în frac şi anunţat , rezultatul: Miss Europa este Miss Gre­cia.— O frumuseţe perfectă. Sta­tură înaltă, trup mlădios, păr foarte negru, ochi negri, ten măs­liniu, bust admirabil arcuit. Pantofii argintii, rochia de lame, argintat și eşarfa argintie, îi dă­deau aspectul unei fee din basma. După expresia juriului, Venus nu statuie vie. — Sânteţi mulţumită ! ' — Ce întrebare !... — Şi ce veţi face­­acum ? — Tot ce-mi incnfirbă titlul. * La sfârşit, Miesele au acordat zeci de interviewuri. S’au luat sut« de fotografii, caricaturi şi auto­grafe. Publicul a făcut cerc în ju­rul reginelor frumuseţii, dorind să întreprindă diverse distracţii. Dar aproape toate concurentele au ve­­nit la Paris cu mamele lor. Şi ma­mele vegheau !... — Guta, artritismul, se amelios ■ rează urmând o cură cu apă de Breazu. — Sânteți mulțumită ? — Da, mă bucur mult aflu la Paris, ca ma MISS AUSTRIA MISS ROMÂNIA ta?.

Next