Opinia, septembrie 1930 (Anul 26, nr. 6997-7013)

1930-09-03 / nr. 6997

BANCA EMANOIL MARCOVICI IAŞI, Strada Ştefan cel Mare No. 15 ££■ 5553 535! PRIMEŞTE DEPOZITE SPRE FRUCTIFICARE ELIBEREAZĂ CARNETE DE ECONOMIE FACE TOATE OPERAŢIUNILE DE BANCĂ, AVÂND LEGĂTURI ŞI CORESPONDENŢI IN ÎNTREAGA ţară şi străinătate CUMPĂRĂ ŞI VINDE TITLURI ŞI EFECTE IN CONDIŢIUNILE CELE MAI AVANTAJOASE Pistyan. Toată lumea ştie că la REUMATISM, GUTĂ EXSUDATE acţiunea terapeutică constă in eliminarea depozitelor bolnăvicioase. Aceasta se ob­ţine în mod ideal prin Băi sulfuroase cu nămol, la PISTYAH Pensiune, începând de la 50 coroane cehe. Informaţiuni: „Biroul Pistyan“ Iaşi Strada Şcoala de Arte No. 4 bis, Etaj II ASORTIMENT COMPLECT DE ANVELOPE DUNLOP la MOLDOVA COMERCIALĂ S. A. Strada Lăpuşneanu No. 38 ­n LICEUL DE FETE „ELENA ODOBESCU­ al Societăţii Ortodoxe Naţionale Şcoală particulară cu drept de publicitate. Curs de liceu complect, cu 1 clase. Personalul de supraveghere francez. IAŞI,­­ Strada Lascar Catargiu No. 22 Reînscrierile şi înscrierile se fac­ zilnic între orele 1­1-12 şi­ 4-6p. m. TAXELE: Curs inferior externat . Lei 11350.— . „ internat . Lei 25559.— Curs superior externat . Lei 12850.— „ „ internat . Lei 30550.— Plata trimestrial sau lunar. In clasa I-a se primesc înscrieri fără examen de admitere şi se fac reduceri funcţionarilor. DOMNII LIBRARI din Iaşi şi provincie se pot aproviziona cu Caete, blocuri de desemn, carnete, ete. în condiţiuni convenabile, la Confecţiunea de hârtie F. KNOLL® FIU Iaşi, strada Cuza Vodă No. 42 Cum trebue organizat învăţămîntul pro­fesional în şcolile de meserii (Continuarea din pagina I-a) far celor mai vrednici, putinţa de­­ a urca toată erarhia învăţământu­lui technic secundar şi superior. La oraşe şcoalele de meserii să dea nu numai meseriaşi buni pen­tru centrele urbane, dar pe cei vrednici să-i ridice din şcoalele de meserii, să-i desvolte, să-i aleagă şi să-i dee învăţământului technic superior. In acest mod şi sătenii şi oră­şenii vor găsi în meserii orizon­turi deschise şi fără confinările care reţineau până acum pe cei cei care se considerau inferiori numai la ideia de a fi destinaţi meseriilor. In ce priveşte şcoala comercială, va trebui ca şi absol­venţii lor să aibă putinţa de a trece la Academia Comercială şi la Universitate. Şcoala profesională inferioară de fete trebuie să dea acestora o cultură generală, atât în ce pri­veşte cartea, cât şi lucrul, învă­ţătura teoretică constee, mai ales la sate, în lecturi menite să deştepte în fete sentimentul naţio­nal, iubirea de copii şi simţul de răspundere faţă de societate. Se vor preda toate meseriile trebuitoare unei bune gospodine: croitul, cusutul, spălatul, călcatul, gătitul bucatelor, etc. Aceste şcoli au menirea să scoată gospodine bune care să poată conduce cu pricepere pro­pria lor gospodărie şi la nevoie ale altora. In şcolile profesionale superio­are, elevele se vor specializa în­tr’o singură meserie, astfel ca să poată deveni maestre pe cont propriu sau in şcoală. Vor primi şi o cultură generală, cuprinzând materiile învăţate în liceu, pentru ca cele mai bine în­zestrate să poată trece în cursul universitar. Şcoli profesionale agricole tre­buie să fie cât mai multe pe la sate. Afară de principiile de agri­cultură, pomicultură, viticultură, silvicultură, apicultura, sericicul­tură, chimie agricolă, economie agricolă, creşterea şi îngrijirea vitelor, ce trebuie să se predea de agronomi şi institutori, trebuie să trezească în copii, prin cuvântări şi lecţiuni potrivite, iubirea de natură şi de animale, de muncă la câmp şi de o gospodărie bine organizată şi ordonată, făcându-i astfel conştienţi de menirea lor şi prin dragostea lor de ogor, iu­bitori de patrie. Programul acestor şcoli să fie astfel alcătuit, încât să permită elementelor eminente să treacă la şcoala technică industrială şi la secţia de agricultură. *­­ In acest scop cred că pot schiţa următoarele propuneri : 1) Şcoala profesională de băieţi. Şcolile complimentare, cum sunt astăzi, n'au nici o valoare (mai ales la ţară) căci ţin copiii aproape degeaba până pe la vârsta de 16 ani. Aceştia nu învaţă aproape nimic nou, nu vin regulat la şcoală, dar nici nu se ţin de gos­podărie, îşi perd vremea şi obi­ceiul de muncă. Şcolile complimentare ar trebui organizate din nou în aşa fel, încât să aducă foloase reale, sau ceace ar fi mai bine să se înlo­cuiască cu şcoli profesionale, a căror menire să fie mai cu seamă în comunele rurale formezarea de buni gospodari. Ar trebui, mai ales în centrele mai populate, să fie organizate pentru o meserie sau două, fie înrudite fie legale una de alta: cismărie şi cojocărie ; dogărie şi căruţărie împreună cu ferărie; dulgherie de case şi tâmplărie d­a mobile simple ; împletituri de ţe­­sătorie ; agricultură şi legumărit; apicultură, pomicultură şi viticul­tură, etc... In aceste şcoli, bine înzestrate şi organizate pentru învăţământul practic, să se predee însă şi no­ţiuni mai ales aplicate, în primul rând la întreţinerea sentimentului naţional. Materiile teoretice sunt de cultură generală şi de specia­lizare. Materiile de cultură generală: limba română cu istoria şi cu geo­grafia ; aritmetica şi geometria e­­lementară; noţiuni de fizică şi de chimie, higienă industrială (câteva conferinţe) şi caligrafia. Materiile de specialitate dese­nul igeometric, ornamental şi de specialitate cu mâna liberă, techno­logia materialelor, a sculelor şi a meseriilor respective, contabilita­tea cu devize şi dreptul civic. A­­ceste cursuri teoretice însă, să nu ocupe pe elev mai mult de 15 ore pe săptămână, învăţământul me­seriilor să fie exclusiv practic şi să se facă în ateliere alaturate şcoalelor de către maeştrii speciali, întrebuinţând şcolarii ca lucrători. Elevii să lucreze în ateliere câte şase ore pe zi, afară de Sâmbăta când vor lucra numai 4 ore. In co­munele urbane, cursu­rile să dureze dela 1 Septembrie la 1 Iulie, iar la cele rurale, să dureze dela 1 Octombrie la 1 Mai; în modul acesta elevii nu vor fi luaţi dela agricultură şi îndepăr­taţi de dragostea de pământ, mai mult chiar, în şcolile rurale, ori care ar fi meseria care s­e, învaţă, să se dea şi noţiuni de agricultură într’un mod clar şi atrăgător, pentru ca să se trezească în copii iubirea de natură şi de ogor şi priceperea necesităţii de o îngri­jire cât mai bună a culturei, învăţământul practic şi desenul să se predea de către un maestru de fiecare meserie ; învăţământul teoretic dacă e posibil, să se pre­dea de profesori şi de ingineri sau de unul sau doi institutori, sau de un invă­ţător din comună, care să primească pentru aceasta o diurnă, sau dacă catedra ocupă cel puţin 15 ore pe săptămână, să fie numiţi definitivi. Fiecare şcoală profesională să fie administrată de un director, a cărui autoritate şi drept de con­trol să se întindă şi asupra tuturor serviciilor precum şi a întregului personal. Directorul să fie asistat în con­ducerea şcoalei de comitetul şco­lar, care să funcţioneze după nor­mele stabilite de regulamentul co­mitetelor şcolare. Directorul să fie numit de către Minister dintre profesorii practici ori teoretici ai şcoalei, având titlul de inginer sau de absolvent a şcoalei te­hnice industriale, şi cu timpul să fi absolvit şcoala nor­mală industrială şi să aibă o prac­tică de cel puţin 3 ani. După cinci ani de activitate, să fie con­siderat definitiv şi numit prin decret Regal. Directorul să fie obligat să pre­dee şi un curs, pentru care să pri­mească salarul cu gradaţia, iar pentru administrarea şcoalei să primească o diurnă ca şi directorii şcoalelor secundare inferioare. Directorul este obligat să­ lo­cuiască în şcoală, având şi dreptul la luminat şi încălzit. Maeştrii să fie asimilaţi cu insti­tutorii şi să se bucure de aceleaşi drepturi (salarii) şi gradaţii. Cu timpul, trebuie să fie toţi cel puţin absolvenţi ai şcolii tech­­nice-industriale, cu doi ani de practică cel puţin, şi să fi absolvit şcoala normală industrială. In a­­­cest caz, când vor fi numiţi pro­­vizor, vor avea acelaş salar­ii drepturi ca şi profesorii secundari. Maeştrii vor putea fi obligaţi să facă până la 36 ore pe săptă­mână. Atât în şcolile de băeţi cât şi de fete să se admită absolvenţi a 4 clase primare. Efectivul lor să nu treacă de 30 elevi de fiecare maestru, nici de 50 elevi de fiecare clasă pen­tru cursurile teoretice. Dacă efecti­vul ar fi mai mare, să se dea maestrului câte un ajutor de fie­care număr de 30 elevi.­­ Elevii să fie interni şi externi,­­ Pe lângă fiecare şcoală, comitetul şcolar să înfiinţeze câte o cantină, cu plată, unde numai elevii cu to­tul lipsiţi de mijloace să primeas­că mâncarea în mod gratuit. In atelierele şcoalei, să se exe­cute lucrări după comandă şi lucruri pentru instrucţiunea elevi­lor, care să se poată vinde. Din valoarea lucrărilor executate în ateliere, se va reţine costul materialelor întrebuinţate; cea ce rămâne se va distribui in modul următor: 40 la sută va forma un fond special la dispoziţia comite­tului şcolar, care va servi la îm­bunătăţiri de orice natură, privi­toare la atelierele şcoalei şi în general la perfecţionarea mijloa­celor de învăţământ; 10 la sută va forma un fond de rulment, pentru­ a se putea cumpăra ma­terialele necesare lucrărilor, 50 la sută va forma un fond la dis­poziţia comitetului şcolar, pentru ajutorarea elevilor săraci cu ma­terial didactic, scule şi cantină. Asemenea şcoli, atât de băeţi cât şi de fete, să se înfiinţeze şi în târguri şi în oraşe şi cât mai multe, mai ales în centrele po­pulate. In centrele însă unde numărul elevilor ar fi mai mic de 30, să nu se înfiinţeze asemenea şcoli. I. CASETT1 : Arşiţa insuportabilă din tim­­­­pul verii, provoacă o transpiraţie abundentă, întrebuinţând Crema de lăcrămioare de zi“ evitaţi neplăceri de a avea mereu obrazul transpirat, pielea devenind albă şi catifelată.­­ Depozit: Farmacia Dr. Beceanu I Iaşi, Piaţa Halei. OPINIA Şcoala Normală de învăţători „Ştefan cel Mare“ VASLUI Publicaţiune de Licitaţie No. 1323 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 10 Septem­brie, orele 10 a. m. se va ţine la cancelaria şcolii, a doua licitaţie publică, cu oferte închise şi sigi­late, pentru aprovizionarea şcolii cu următoarele articole alimentare şi materiale necesare internatului şcolii pentru anul 1930 - 1931 : 1) Pâne, 2) carne, 3) colon­ale, 4) zarzavat, 5) motorină, benzină şi uleiu, 6) materiale diferite pen­tru întreţinerea localului (mături uleiuri, văpsele etc.), 7) scânduri şi leaţuri pentru construirea gar­dului din jurul şcolii, 8) Articole ferărie pentru şcoală şi fermă, 9) Tablă galvanizată pentru acoperit locuinţa servitorilor, 20 legături, 10) furnituri de cancelarie de a­­proximativ 20.000 lei. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu Legea Contabilităţii Pu­blice şi Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii, care stau la dispoziţia ofertanţilor în cancelaria şcolii. Garanţia este de 5 la sută din valoarea ofertei depuşi la Ad­ministraţia Financiară Vaslui sau in bonuri de tezaur. Cadtul de sarcini se poate vedea în orice zi de lucru de la orele 8—13 la can­celaria şcolii. Directorul şcolii, Constantin Capră Preşedintele Comisiunei de Licitaţii Vasile Pavlov LA IAŞI Hotelurile Traian şi Continental Camere de la 80 lei Confort — Curăţenie DOCTOR Margareta Cordescu medic secundar a Maternităţii Consultă pentru BOLI DE FEMEI — NAŞTERI în fiecare zi între orele 1-4 şi 7-8 în str. Lăpuşneanu 27 „O­PI­N­IA“ LITERARA SI ARTISTICA (Continuarea din pagina I-a) Diferite ştiri — Premiul Goethe, în valoare de zece mii mărci, care se acordă în fiecare an, la aniversarea naş­terii marelui poet, a fost de­cernat anul acesta dr-ului Sieg­­mund Freud, autorul psichoa­­nalizei. — Scriitorul Al. A. Philippide are sub tipar un nou volum inti­tulat „Vocaţia lui Thomas Howe“. — Un tablou necunoscut al celebrului pictor Leonardo da Vinci a fost găsit la Kiev, cu oca­zia dărămaiei unei biserici. Pictura reprezintă „Căderea o­­raşului Ierichon". — Muze­ele americane au fost­­împodobite de curând cu 128 clopote aduse din Rusia. Bolşevicii desfiinţând bisericele, vând clopotele, care, bine­înţeles, sânt cumpărate de americani!... — „Abecedar de povestiri po­pulare“ este titlul unui nou volum de nuvele al scriitorului modernist Ion Călugaru. Cartea va apărea în curând. Foarte simplu... — Câtă bere vindeţi zilnic, dom­nule birtaş ? — Trei până la patru butoiaşe. — Eu aş putea face, ca să vindeţi cinci până la şase butoiaşe. — Cum asta ? — Foarte simplu. Umpleţi bine paharele. Bibliografie — A apărut „Adam“ (anul II, No. 6) interesantul magasin lite­rar de sub direcţiunea d-lui I. Ludo. Colaborează în acest nu­măr Gala Galaction, B. Iosif, Ion Călugăru, Leopold Verner, I. Ludo. Ilustraţii de Edmond Dorna şi N. Altman. In­admirabile condiţii re­dacţionale şi tehnice, revista pre­zintă o plăcută lectură: 24 pagini, 8 lei. — „Unu“ (anul III No. 29), cunoscuta revistă modernistă, a apărut cu colaborarea d-lor Geo Bogza, Saşa Panu, Raul Iulian, Dan Faur, Ştefan Roll, Ilarie Vo­­ronca, B. Fondaine, Sabin Dragu. Revista închină o pagină în me­moria decedatului poet ieşan A. Zaremba. Ilustraţii de Herold, Pe­­rahim şi Brauner 5 lei exemplarul.­­ Astăzi ,a apărut ziarul „Vre­mea", suplimentul sportiv cu un bogat şi variat material, conţinând şi o interesantă corespondenţă din Iaşi, relativ la deschiderea se­zonului de foot-ball şi situaţia ech­pelor ieşene.­­ Un tramvai Gara-Abator a deraiat în strada Sab­ana, în drep­tul casei No. 4. Din fericire, nu s-au înregistrat accidente de persoane. x D. căpitan Alexandrescu, co­mandantul legiunei de jandarmi, în urma cercetărilor făcute, a eli­berat pe locuitorii C. Gogol şi D. Cocea, bănuiţi de furt. x A fost arestată țiganca Vela Dumitru din șatra de pe șesul Bu­­larga, la care s au găsit unele o­­biecte furate. MANIFESTE CONTRA REGELUI descoperite în localitate Descinderi şi arestări la o fabrică ieşană Aseară, la ora 9, sergentul de stradă a surprins pe doi lucrători, intrând în curtea fabricii Aron Aron din Str. Păcurari şi ducând nişte manifeste. Sergentul a în­ştiinţat pe superiorii săi. Făcăn­­du-se o descindere în dormitorul ucenicilor fabricii, s’au găsit a­­scunse sub saltele, pachete cu 100 manifesta S’au găsit două feluri de ma­nifeste : unele scrise la şapirograf, având formă de ziar şi titlul de „Apărarea proletarilor“. Ele zu­grăvesc starea nenorocită a mun­citorilor din ţară şi atrage atenţia muncitorimii asupra tovarăşilor din închisoare. Al doilea fel de mani­feste este litografiat. Ele sunt adresate muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor şi sunt inti­tulate : „Nici un muncitor să nu ia parte la venirea la Iaşi a lui Carol, regele dictaturii fasciste şi a războiului antisovietic“. * La numita fabrică s'a făcut des­cinderi şi arestări. Au fost ares­taţi lucrătorii ucenici Aron Gold­­stein din Teleneşti (Orhei) şi Babe Creinitz din Vârtojeni, căci subt saltele paturilor lor s'au găsit a­­ceste manifeste. Al treilea acuzat, Zalman Tes­­ler, a reuşit să dispară. Cei arestaţi au fost aduşi la poliţie, unde au fost cercetaţi de d-nul prefect Dumbravă şi director Marcu, până la orele 11 seara , apoi a continuat cercetările până dimineaţă de d. inspector Gane. Muncitorii arată că nu ştiau despre existenţa manifestelor şi că nişte necunoscuţi le-au ascuns în patul lor. Deasemenea ei au mai declarat că nu cunosc pe aceia care au lucrat, nici pe aceia care împăr­­ţesc aceste manifeste. REP. UN FURT MISTERIOS LA FABRICA DE ŢIGĂRI DIN LOCALITATE Cum au operat hoţii.­­Un automobil ciudat Un senzaţional furt a fost co­mis la fabrica R.M.S. din locali­tate. In împrejurări care urmează a fi stabilite, necunoscuţi s’au in­trodus într’unul din atelierele re­giei şi au furat ţigări, în valoare de peste 100.000 lei. Condiţiunile în care s'a produs furtul sunt deocamdată misterioase. Paznicii fabricii declară că n’au văzut şi n’au auzit absolut nimic. Vecinii însă arată că pe la orele 2 noaptea, au auzit zgomotul unui automobil, care a staţionat puţin lângă regie. Apoi maşina s’a pus îrn mişcare şi dispărut în întulnrc. Automo­bilul nu avea număr. Autorităţile au întreprins cer­cetări pentru lămurirea aces-­tui furt misterios. I­NFORM . Mareşalul Averescu a pub­licat un alt articol in oficiosul „îndreptarea“, intitulat „Partide politice“. Mareşalul critică aspru activitatea de după război a par­tidului liberal şi spune că regele Ferdinand a fost o „jucărie“ în mâna lui Ionel Brătianu. D. Averescu declară că în ul­timii ani a fost micşorat presti­giul Coroanei şi arată că naţio­­nal-ţărăniştii au ameninţat adea­­sea ori Regenţa. Mareşalul încheie, afirmând că raporturile între Palat şi partidul poporului sunt corecte. „ Legiunea de jandarmi a îna­intat ieri parchetului pe individul Gh. David din corn. Corneşti, a­­cuzat de furt, incendiere şi ata­curi la drumul mare.­­ A fost condus la biroul de circulaţie şoferul maşinei 340­ Iaşi, care a contravenit la legea circu­laţiei.­­ Precupeţul Leon Vaza din str. Nicolina a reclamat poliţiei că nişte răufăcători i-au furat astă noapte un număr mare de harbuji.­­ A fost dusă la poliţie fata Florica T. din corn. Soroca, care şi-a aruncat copilul abea născut, într-o baltă din cartierul C. F. R. . D. ing. B. Nemirovski, şeful consilieratului agricol din Huşi, a înaintat Directoratului local demi­sia din acest post. Demisia a fost primită pe ziua de 1 Septembrie. A T I U N I x Ieri s-a reîntors în localitate I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, venind de la Proviţa. înaltul chiriarh a dispus ime­diat facerea unei urgente reparaţii în interiorul catedralei metropoli­tane, în vederea venirei în locali­tate a M. S. Regelui Carol. x La Chişinău, agenţii comu­nişti au primit ordin de la Moscova de a provoca agitaţii în ziua de 1 Septembre. Cum însă autorită­ţile au luat întinse măsuri de pază ziua de ieri a trecut în perfectă linişte la Chişinău. x D-na Elena Tanca din strada Trei Erarchi a reclamat poliţiei ca lipsind aseară de acasă, hoţii au­ intrat în odăi, au răscolit lucrurile dar nu au furat nimic.­­ Sâmbătă seară a avut loc în sala de jos la „Bragadiru“, serata dansantă organizată de societatea studenţilor în drept. O lume se­lectă a ţinut să ia parte la ser­barea dată de studenţi, petre­­cându-se până în zorii zilei.­­ Controlul alimentelor.­In sco­pul apărărei sănătăţei publice, mi­nisterul de interne a dispus ca autorităţile judeţene să dea con­curs autorităţilor sanitare, pentru a se face un cât mai serios con­trol al alimentelor. Acolo unde va fi nevoe, se vor lua probe din diversele produse puse în consumaţie, pentru a fi analizate la institutul de chimie.

Next