Opinia, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 7023-7047)

1930-10-03 / nr. 7023

O­PINIA 4 opere muzicale renumite, interpretai® cele mai celebre din lumea. Philharmonic lymphs n y Orchestra of New York (cu T&scar.lnl) P f iúdé Traviata . E8 689 L’îI Enrico _ .„—aur. a O a r u 8 O’ m Philadelphia Symphony Orchestra: Hungarian Rhapsody ES 3G2 [3 Wiener Philharmoniker: Fledermaus-Ouveriure AN 377 Arturo Tateanini Ft&dl* estri nu poi lipsi din repertoirul Dvoastrei: Casai* t Caruso I DA m Vtsti la xiabba . . .t » * . , , N% »ca M DB 111 ................} DB 1092 bb 1013 Dal Montot Plato t hmíLiSa it in»' mm« bb 523 449 Ci’.aijapinat IS/ÍFÖW Boitei«bb 1103 Kreisloft Humoresque.......................................................1 no om Caprice \'itantit...........................................j DU 201 Moment Vnslesl' I ’. .* ! .' I I I ‘ ! } DA 773 Marek Weber und Orchestra: Fan table ass Rigói etto......................AN S18 Do! Dauber Orchestra usd Ensemble: Fortissimo, Káinon-Fantasie ...............AN 432/3 Apărute de curând: Philadelphia Symphony Orchestra: Carmen suite .... ........................ES 672 Kreisler: Slavonic Dance...................... Songs tny mother taught me . . . } DA 1057 Lauri Volps: Quando nascesti tu A ta, cara amor . . DB 1438 [ Toate ptScäe menţionate mai sus se pot cumpăra Ia orice magazin de speăalitate........................................ Artişti cele mai celebri f“=!K8rii! A*Â~P\ ii IIIS MASTER’S VOICE“ Gramofoane Plăcile cela mai reuşite LICEUL DE BĂEŢI „M. KOGALNICEANU“ IAŞI, - Strada Rosetti No. 8 Se primesc înscrieri la toate clasele. Notă. — Numai elevii ce urmează cl. 3-a la acest liceu au dreptul de a da examen de admi­tere în­­cursul superior la această şcoală.—Elevii de la alte şcoli ce au dat examenul de admitere se pot înscrie în aceasta şcoală, mr peste câteva zile urmând să so­sească in localitate cunoscutul ACORDOR de plane N. THILEMANN de la fabrica JU£. BEUTNER persoanele interesate sunt ru­gate a lăsa adresa la Magazi­nul Braşov. Doctor A. DASCAL BOLI DE COPII ŞI INTERNE VENERICE ŞI SIFILIS Tratament radical al plenoragiei acute şi cronice , al sifilisului în toate perioadele boalei. Băi de lumină, Raze Ultraviolete, Consult. 8 10 a. m. şi 2­8 seara Iaşi, str. Cuza Vodă No. 42 vis-a-vis de Camera de Comerţ INSTITUTUL de ELECTRO-RADIOLOGIE Dr. ROSENTHAL Specialis­t la Paris . Asistent Universitar Medic Radiolog de Spital Radioscopie, Radiografie, Radio­terapie superficială şi profundă Diatermie, Raze Ultra-Violete Raţa Unirei 8 Cons. 0-10 a. m. şi 2-6 p. m. Dr. Natalia Schleier de la clinica din Viena specializată in boli de femei şi copii, naşteri, Cons.: 8—9 dim. şi 2—6 p. m. str hiena Doamna 26. Este în interesul fiecăruia ca în aceste timpuri de criză să se adreseze vechiului şi renumitului MAGAZIN UNIVERSAL „R A T A" la fi. str. Gh. Mârzescu 34 de unde fiecare îşi poate pro­cura cele necesare pentru se­zonul de toamnă şi iarnă ca : îmbrăcăminte, încălţăminte, Manufactură, Tricotaje, etc. pentru Domni, Doamne şi copii cu cele mai conve­nabile preţuri şi plătibile în rate lunare. Biroul de arhitectură şi construcţii Ing. Lascar Goldenberg şi Hugo Nacht Iaşi, str. Lăpuşneanu No. 40 Proectează şi execută în antrepriză şi regie. Vile, case de raport, transformări, lucrări în beton armat. Proect şi deviz gratuit. Dr. Solo Schreifer fost intern de spital BOLI INTERNE Boll de piele şî venerice Consultă zilnic de la 9-12 şi 2-8 str. Anast. Panu No. 58 (vis-a-vis de Palatul de Justiţie) O SERBARE CEFERISTĂ Sfinţirea drapelului Soc. „Locomotiva“ In ziua de 5 octombrie va avea loc solemnitatea sfinţirei drapelului soc. „Locomotiva", filiala Iaşi, la care vor asista delegaţi din în­treaga ţară şi probabil­­ Ma­­noilescu, ministrul comunicaţiilor. La ora 9 dimineaţa se va oficia la Mitropolie un te-deum, după care în curtea Mitropoliei sau în faţa Palatului Ad-tiv, se va proceda la baterea ţintelor drapelului Va urma o masă comună in sala căminului cultural c. f. r. de la Râpa Galbenă , după care la ora 4 d. a. se va desfăşura o şe­zătoare culturală, cu concursul ca­sei de stat şi cetire „A­l. Xe­­nopol". Din programul întocmit cu multă pricepere spicuim : „Lust­­piel“ de Keler Bela, „Simfonie" de Fr. Schubert, „Der Ziegemnern­­baron“ de L Strauss şi potpouriul naţional „Garofiţa" de Gh. Dinicu, sub conducerea d-lui M. Ciolan. Apoi va conferi d. Gh. Amand­i, şi vor recita diverse bucăţi muzi­cale d-nii Eug. Costişanu, Eug. Ionescu şi M. Ciolan. Seara se va organiza un bal in sala căminului c. f. r. Doctor Max Ochin Specializat la Paris în BOLI INTERNE (ifliiM, plămâni, stefflag, fix at și raie§ti«§). Qefiiulî, intre 0 jum.­­­g d. o, str. Bărboi No. 17 bis. „O­PI­NI­A" LITERARA $1 ARTISTICA (Continuarea din pagina I-a) Ion Pillat: Cele zece volume de versuri pe care le-am scos până acum, m’a costat cu mult mai mult editarea lor decât ce mi-au adus din vânzare. O. Brăescu : Am pe piaţă şapte volume de proză; critica literară mi-a fost în genere favorabilă, totuş cărţile acestea nu mi-au a­­dus venitul la care mă aşteptam. Schiţele mele, care in majoritate sânt luate din viaţa militară, nu se citesc probabil în lumea asta. Fiecare volum nu ştiu dacă mi-a rentat 7­8.000 lei / N. Nanu : Mai nimic. La noi, mai va până să ajungă scriitorul în situaţia, nu de a trăi de pe urma scrisului său, ci măcar să-i acopere o parte din munca şi tim­pul pierdut făcând literatură. F. Aderca: 100.000 lei pe an— pagubă. E puţin. Idealul meu e sa ajung prin calitatea producţiei literare la o pagubă de 100.000 lei pe lună, dată de la care aş în­cepe să mă respect. Sânt pe dru­mul cel bun: editorul meu a şi cerut concordat. Se vede deci că, în genere, scriitorii noştri, din punct de vede­re financiar, nu prea o duc bine cu literatura !... Prietinie castă Deobiceiu, când Tristan Bernard se află în societate, femeile fac cerc în jurul lui şi-i pun tot felul de întrebări, pentru a obţine răs­punsuri spirituale. Recent, o du­duie l-a întrebat pe humoristul francez: — Credeţi că este posibilă o prietenie castă între un bărbat şi o femeie ? Şi Tristan a răspuns zâmbind : — Da, e posibil aşa ceva... după primele zile de căsnicie.... Tagore pictor Un ziar din Paris anunţă că i­­lustrul poet hindus Rabindranath Tagore se ocupă şi cu pictură, dovedind multă pasiune pentru a­­ceastă artă. Ceva mai mult, Ta­gore a avut şi curajul să expuie la Galerie Pigalle din capitala Franţei câteva desenuri și aquarele. Ziarele însă nu sunt prea en­tuziasmate de această nouă acti­­tivitate artistică a lui Tagore. Și recunosc că, din nefericire, opera pictorului nu adaugă nimic la o­­pera marelui poet... Om prevăzător... La croitor. Un client spune: — La noul meu costum, te rog să-mi faci din aceiaş stofă patru perechi de pantaloni. — Patru ?!... — Da , nevastă-mea şi-a cum­părat zilele acestea un bine poli­ţist... Reviste A apărut „Adam" (7-8) cu bo­gat material de proză şi versuri. Colaborează Constanța Marino- Moscu, Paul Moscovici, Enric Fur­tună, Frieda Bacal,Andrei Tudor, S. Rivanu, Sandu Lieblich, M. A. Ha­­levy, Ion Gălugăru, F. Dima, I. Ludo. Un număr interesant, care oferă ceasuri de lectură plăcută. In 32 pagini, costă 12 lei. Conflict între serviciile sanitare şi organele administrative Neînţelegerile, între serviciile sa­nitare şi organele administrative, în legătură cu legea administrativă şi noua lege sanitară, se ţin lanţ. Ministrul sănătăţii d. dr. Mol­­dovanu, în timpul vizitei sale în Iaşi, a fost sezisat de multiplele plângeri ale medicilor, împotriva imixiunei organelor administrative in atribuţiunele sanitare. Una nouă pe ziua de azi. * Acum câte­va zile, un membru din delegaţiunea permanentă a ju­deţului, a făcut o inspecţie prin unele comune. D-sa însă nu s’a mulţumit cu inspecţia administra­tivă, ci a inspectat şi a supus la un adevărat interogator pe medicul de plasă. Medicul a protestat şi a făcut cunoscut faptul d-lui dr. Cazacu. Directorul regiunei sanitare a reacţionat imediat. Printr-o adresă, d. dr. Cazacu a făcut cunoscut judeţului că legea stabileşte atribuţiunele fie­cărei ramuri din administraţiile e. Astfel medicii au organele lor de control, şi veleitatea acestora de a-şi aroga dreptul de control asupra medicilor, este o călcare de lege şi o jignire ce se aduce corpului medical. Să aşteptăm urmarea. Dan ALEGEREA CELOR 19 COMIŢI ŞCOLARE RURALE CONFORM CU NOUA ÎMPĂRŢIRE ADMINISTRATIVĂ VA ÎNCEPE LA 5 OCTOMBRIE Am anunţat într’un număr an­terior al ziarului nostru că minis­trul de instrucţiune a hotărât di­zolvarea pe ziua de 1 Ianuarie 1931 a tuturor comitetelor şcolare rurale. Prefectura locală a primit ins­trucţiuni detailate asupra modului în care vor decurge aceste alegeri precum şi despre compunerea vii­toarelor comitete şcolare. * In judeţul nostru se vor alcătui numai comitete la cele 19 comune centrale (în alte judeţe urmând a se alcătui şi secţiuni şcolare pe asociaţii săteşti). Comitetul şcolar al fiecărei co­mune rurale, se va compune din: primarul sau un delegat al con­siliului comunal, casierul primăriei, un preot paroh ales de preoţii din comună, un director de şcoală pri­mară, ales de corpul didactic res­pectiv, patru locuitori aleşi de pă­rinţii elevilor şi câte un delegat al fiecărei secţii şcolare săteşti. După alegerea consiliului, se va proceda la desemnarea unui pre­şedinte, al cărui mandat va fi pe timp de un an. Atât misiunea de preşedinte cât şi aceia de membru în comitetul şcolar, sunt onorifice. Alegerea celor patru locuitori, reprezentanţi ai părinţilor elevilor şcoalelor primare, va avea loc în ziua de Duminică 5 Octombrie, iar acolo unde votanţii nu se vor întruni în număr, alegerea se va amâna pentru Duminică 12 Oc­tombrie, când se va proceda la votare cu orice număr de alegă­tori prezenţi. După aceasta, se va proceda şi la alegerea celorlalţi membri ai comitetelor şcolare. * Dintre atribuţiunile noui ale co­mitetelor şcolare, interesante sunt următoarele: întocmirea bugetelor acestor instituţiuni; supravegherea activităţei asociaţiunei şcolare ; pro­punerea de îndepărtări sau desti­tuiri de membri din secţiunile şco­lare ; înfiinţarea de premii sau burse pentru elevii meritoşi din şcoalele primare etc. După ce toate comitetele şco­lare din judeţul nostru, (care vor fi un număr de 19), se vor con­stitui, către sfârşitul toamnei se va trece la convocarea colegiului electoral al comitetului şcolar ju­deţean pentru efectuarea alegeri­lor de la această instituţiune. S. Dragu Din activitatea profesorală a d-lui George Brătianu (Continuare din pagina I-a) atâta competinţă şi cu date pre­ţioase,—voi adăuga la acestea ale D-tale—şi activitatea profesorală a d-lui G. Bratian­u din anul 1929—30—despre care n'a voit să vorbească nici d. Academicus prin care, desigur, că nu şi-ar fi putut susţine punctul de vedere,— şi nici d-ta d-le Berza — pe care nu o cunoşti dată fiind absenţa D-tale în acel an de la Universi­tate (fiind vorba de serviciul militar). Din capul locului trebue să a­­mintesc, lucru de altfel ştiut de toată lumea (chiar şi Dl. Academi­cus) că Dl. prof. G. Bratianu avea ocupaţiuni extrauniversitare foarte multe, dar care nu l-au făcut nici când a-şi neglija catedra de care totdeauna s’a arătat amorezat D-sa in anul acesta a continuat cursul despre „Decăderea econo­mică a Imperiului roman* la care a adăugat „nota religioasă la în­cep­­evului mediu“ şi „originea put­erei papale“ care acesta din urmă desigur va fi continuată şi anul acesta 1930—31. Nu e ne­voie să fii numai­decât specialist pentru a-ţi da seama de importanţa acestei materii şi de lucrările scrise referitoare la aceste chestiunii, lu­crări cari prin consultarea şi ale­gerea lor —căutându-se totdeauna cele mai noi cercetări— constitu­­esc şi ele o dovadă de conştiin­­ciositatea scrupuloasă a profesoru­lui nostru. E suficient să amintesc că în timpul cursului au fost re­comandate şi examinate operile Savantului de la Yale,—Rostovt­­zeff. Adăugaţi la acestea, lucrările seminariale—pentru care dl. prof. Bratianu depunea un viu interes, oferind cărţile bibliotecei d-sale cercetătorului,—şi vă veţi convinge pe deplin de puţina veracitate a afirmaţiilor d-lui Academicus. Acestea sunt fapte şi nu vorbe goale. Munca depusă de dl. prof. Bratianu e cu atât mai impresio­nantă, dacă se ţine seamă şi de pregătirea doctoratului dela Sor­­bona, încununat de atâta succes. N’am fi putut trece sub tăceri aceste lucruri, întru cât ele re­zultă din convingerea noastră — propriis sensibus—şi ne­relevarea lor ar fi fost, fără îndoială — un act de ingratitudine faţă de profe­sorul bine­voitor şi cu grijă de soarta foştilor lui elevi cărora le-a acordat totdeauna cea mai largă solicitudine. Crezând că prin aceasta—D-l« Berza -- îţi mai pun la îndemână un argument serios spre a dis­­credita pe toţi acei limbuţi ridi­­culi,—primeşte, te rog, distinsei­ mele consideraţiuni. GOLIMAŞ H. AURELIU Student-Litere — INFORM­AŢIUNI . De la comisiunea căminurilor,­ Comisiunea căminurilor întrunite pentru a doua oară, ori 1 Octom­brie, a mai decis următoarele: Până la redeschiderea noei can­tine de studente ce se construe­­şte actualmente în ograda cămi­nului de studente din str. Carol, lucrări ce se speră că vor fi com­plect terminate până la 1 Noeta­­brie a. c. vor putea lua masa la cantina studenţească din Păcurari, pe lângă studenţi şi un număr d­e 200 studente. Restul studentelor externe, vor lua masa la căminul de studentă din str. Carol. Comisiunea a mai luat ultimii* hotărâri asupra modului cum se vor primi studenţii în căminuri. „ Comitetul azilului de batrâni „Maria Catargi“ roagă persoanele cărora li s-au încredinţat carnete cu bilete de loterie, să aducă so­coteala şi biletele nevândute, la d-na casieră Zarifopol în str. Alexandri 4,­­ cel mai târziu până la 30 Octombre, deoarece tragerea loteriei va avea loc ire­vocabil in ziua de 31 Octombre, în localul primăriei.­­ Administraţia Financiară face cunoscut că în zilele de 2, 3 şi 4 Octombrie se vor plăti pensiile orfanilor, văduvelor şi veteranilor din război. ■“4 RUGĂCIUNE FEMININĂ... (Continuarea din pagina I-a) chestiuni la ordinea zile : Reţe­tele pentru dulciuri, adresele pen­tru croitorese, metodele de slăbire şi mijloacele de distracţie. Problemele sunt prea captivan­te pentru ca să-şi amintească sufi­cient de post, de pocăinţă, de pecetea divină cu care în aceeaş seară judecătorul suprem al tri­bunalului ceresc va pecetlui soarta fiecăruia. Discuţia continuă pînă pe înserate când unele mame abordă o altă tem­ă importantă a însuşirilor şi calităţilor copiilor lor care, deşi au căzut la examene sau nu au reuşit la bacalaureat, sunt cei mai bine înzestraţi intelectuan­ceşte din toată generaţia lor. Cu gândul la ei, ajung în sfâr­şit, femeile ia rugăciunea de în­­cheere a acestei zi de post şi de ispăşire, la ultima etapă, prin ur­mare, a pălăvrăgelii lor. Din nou se scot batistele, se deschid cărţile de rugăciuni (um­flate de adrese şi de reţete), din nou se ridică în picioare să ceară iertare şi din nou îşi expun do­leanţele. ..Porţile cerului tind să se în­chidă.... Cu o sirenă formată din­­tr’un corn de berbec, rabinul or­donă porţilor, să se mai deschidă odată pentru ca rugăminţile întâr­ziate ale pievei pocăite să poată şi ele pătrunde la ceruri. Şi a­­ceasta durează o secundă... Atât! Femeile, între timp, au trimis să li se aducă mantila de blană sau capa de astrahan pentrucă — zic ele — s’a înserat şi-i frig; pentrucă — gândim noi — să se mai poată arăta ceva din garde­robă... Şi se duc frumoasele semite pe la casele lor. După ce şi-au urat una alteia un an bun cu multe rochii şi multe fire o'clockuri, sa­tisfăcute că şi-au făcut datoria, stând conştiincioase o zi întreagă în sinagogă, fără să manânce şi fără să se ducă la dentist... „Iartă-le, Doamnei păcatele lor cum le iartă și ele pe ale noastre... Amin !* Neuman Joseph

Next