Opinia, iunie 1933 (Anul 29, nr. 7829-7853)
1933-06-01 / nr. 7829
ABONAMENT Lei 600 . ,cfr .GRAFICE STR LAPUSNEANU 37 ZIAR POLITIC COTIDIAN faţa conferinţelor internaţionale In contradicţie. Inevitabil rezultat negativ , Statul nostru urmăreşte cu o atenţie foarte mare peripeţiile conferinţei de dezarmare de la Geneva, şi se pregăteşte pentru Conferinţa economică de la Londra, faţă de realitatea situaţiei la aceste Foruri internaţionale, România ar face bine , în ordine politică, să-şi cultive mai departe sistemul de alianţe, iar în ordine economică, să-şi organizeze Interesele particulare după structura specifică ţării noastre. De la Conferinţele Internaţionale, nu avem de aşteptat mare lucru. Intre Franţa şi Anglosaxoni La Conferinţa de la Geneva Instrumentează de fapt un bloc anglo-saxon împotriva Franţei. Anglia simpatizează cu Interesele italo-germane şi ar vrea să obţie o scădere a forţei franceze. In această direcţie dă ajutor şi America. D. Roosevelt doreşte să determine Franţa la micşorarea înarmărilor, pentru a presa astfel şi la o slăbire a înarmărilor japoneze (Japonia este grija cea mare a Americeii). In acest scop, d. Roosevelt a făcut recent declaraţia că se va dezinteresa complect de Europa, dacă nu reuşeşte conferinţa dezarmării. Franţa rezistă Franţa vrea să-şi păstreze forţa superioară de asta. Sub pretextul „securităţii“ ea refuză categoric orce micşorare a înarmărilor proprii şi se împotriveşte la înarmarea Germaniei. Franţa rezistă şi la „pactul celor 4“ în care ar rămânea singură contra trei. Primeşte un pact cu condiţii care i-ar anula puterile. Franţa se sprijină pe Mica Antantă, Polonia, ţările baltice, şi priveşte cu simpatie spre Japonia. Ar vrea să facă legături şi cu Rusia , dar în direcţia aceasta e concurată de America. Şi deocamdată Rusia stă în rezervă. Statu quo In fond, conferinţa dela Geneva nu va schimba nimic. Se vor adopta declaraţiuni de principii, dar fixare partidă şi ţară va rămâne la forţa proprie, într’un angrenaj de întrecere şi duşmănie. Conferinţa economică Prea puţin concludentă va putea fi şi conferinţa economică de la Londra. Acolo statele mari industriale vor căuta să-şi lărgească debuşeurile. Nu se vor înţelege între dânsele şi se va accentua rivalitatea America—Europa (adica Anglia). Se va dezbate deasemeni rivalitatea ireductibilă America- Japonia, şi nu se va putea ajunge la o concluzie. Pe de altă parte, se va căuta să se olifie situaţii coloniale pentru ţările mici, în favoarea celor mari. Statele mici vor cere compensaţii avantajoase, însă nu vor obţine decât fraze. Iar după conferinţă... va rămâne cum a fst. Fiecare va face sforţări economice în detrimentul celuilalt, şi omenirea îşi va duce mai departe necazurile, încercând ameliorări prin acorduri particulare până când. .. până când, se va prezintă o situaţie catastrofală ! Contradicţie Conferinţele Internaţionale nu pot da rezultate satisfăcătoare, fiindcă lumea stă Intr’o gravă contradicţie. Ţările încearcă o colaborare armonică, In vreme ce structura lor social-economică duce la rivalităţi, dezarmonie şi luptă. Numai după profunde şi generale prefaceri interne, se poate obţine o armonie internaţională. Fără aceste prefaceri interne, conferinţele internaţionale nu pot decât să eşueze, sau—cel mult— să realizeze... alianţe pentru războae viitoare! Lr. ii 1 N TOA TA LUMEA n tramvaee americane. — in America timpul e bani. Se vede că din această cauză, americanii s’au gândit că timpul curselor cu tramvaiul trebue folosit în mod practic. Astfel în tramvaiele și multe omnibusuri dela New-York, Chicago, Filadelfia, San-Francisco, etc., s’au introdus servicii special de frizeri, văxuitori de ghete, dactilografe, manecuriste, etc. Şi cum cursele sânt uneori destul de lungi, călătorii au tot timpul să se vadă, să-şi facă coafura, să-şi lustruească ghetele, să copieze acte la maşina de scris, sau să-şi lăcuească unghiile. Ia felul acesta cursa cu tramvaiul sau cu omnibusul rezolvă câteva chestiuni în acelaş timp. Şi in plus mulţi şomeri din branşele menţionate au găsit ocupaţiune. * O familie de mincinoşi 1 —Un proces nostim s’a judecat acum câteva zile la Budapesta. De mai mult timp proprietarul Bartanyi gâsia pe uşa casei un afiş, pe care era scris : «Aici locueşte o familie de mincinoşi“. In repetate rînduri omul a rupt hârtiile, dar a doua zi găsia alte afişe în acelaş loc. Bartanyi s’a pus la pândă şi l-a surprins noaptea pe un vecin, care lipia afişele cu pricina. Proprietarul s’a adresat justiţiei, cerând despăgubiri pentru defăimare. Vecinul a explicat că familia Bartanyi, i-a promis o sumă de bani, dar nu s’a ţinut de cuvânt. Şi spre a se răzbuna, a pus afişul. „ Aici locueşte o familie de mincinoşi“. Pentru această faptă, vecinul a fost pedepsit la despăgubiri în sumă de câteva mii lei. Răzbunarea fiind cam scumpă, va renunța probabi în viitor la noui afişe !... O scrisoare după 38 ani. —Un anume Csinek din Praga a primit zilele trecute scrisoare trimisă de un unchiu din Argintina către tatăl său. Epistola a fost expediată in anul 1895, dar a sosit abea acum, când nici unchiul nici tatăl nu mai sânt în viaţă. Scrisoarea a ajuns tocmai în mâiiie nepotului. Plicul a călătorit astfel 38 ani, fiind probabil uitat în vreun oficiu poştal. Scrisoarea, descoperită de curând, a fost trimisă la destinaţie, fără a se mai cerceta data. Şi interesant că epistola a sosit, deşi pe plic era scris ,Praga, Austro-Ungaria*. * Un mormânt într’un copac.— La Springs (Statele Unite) a încetat din viaţă un anume Adolphe Price, cunoscut prin gusturile sale excentrice. Din acest punct de vedere el nu s-a desminţit până la urmă. Căci prin testament a rugat să fie depus într’un copac gros din curtea casei. Defunctul îşi pregătise singur mormântul original. In trunchiul copacului era făcută o scobitură mare, unde încăpea un sicriu. Astfel dorinţa răposatului a fost satisfăcută, cosciugul fiind așezat în mijlocul arborelui. Scobitura a fost închisă cu un fel de ușă făcută chiar din coaja copacului, pe care s-a așezat o placă ce indică mormântul. TULBURĂRILE DIN AUSTRIA Am relaratat ciocnirile produse în Austria între naţional-socialişti şi social-democraţi. Pentru menţinerea ordinei, s’a sporit paza în oraşele principale. In clişeu, parlamentul din Viena păzit de «indieni Hydro-nalium Un nou metal In fabrica germană I. G. Farben s’a preparat un nou metal denumit „hydro-nalium“ pentru a se înlocui aluminiul. Aceasta, din cauză că alu-miniul prezintă diferite cusururi, se uzează în apă, nu rezistă in ploi puternice, etc. Hydro-nalium-ul, care e un amestec de aluminium, magnezium și mangan, înlătură aceste dezavantagii. Noul metal va folosi în special la construirea de avioane și dirijabile. Max Schmeling- Anny Ondra Căsătoria va avea loc la Berlin După cum anunţă ziarul ,Temps* din Berlin, căsătoria boxerului Max Schmeling cu actriţa de cinema Anny Ondra va avea Ioc in capitala Germaniei, între 10 şi 15 iunie. In acest scop se fac de câteva săptămâni pregătiri intense. Nunta va fi cinematografiată, ataşându-se şi diferite scene caracteristice din viaţa celor două vedete. După cununie, Max Schmeling şi Anny Ondra vor întreprinde un voiaj în America. Acolo Schmeling va disputa un match de box, iar Anny Ondra va turna un film. IN PAG. 4-a: Hotărâri importante la Mica-Antantă (doi) lei^Exemplarul ANUL XXIX No. 7829 JOI - IUNIE 1933 ik 13& V° RON No. 26 PREMII GRATUITE .OPINIADETAȘATI ZILNIC BONUL pentru Miercuri, 17 Mai c., Seminarul de Slavistică al Facultăţii de Litere de la Universitatea din Iaşi, şi-a ţinut obişnuita-i şedinţă săptămînală. A luat parte ca de obicei — pe lângă d. profesor Ilie Bărbulescu, directorul Seminarului—mare număr de studente şi studenţi. A ţinut conferinţă domnişoara studentă Tamara Stadniţchi, tratând despre marele critic literar rus Bielinski din întâia jumătate a secolului al 19-lea. Conferenţiara a spus următoarele, ce dăm aci în rezumat: Literatura rusească din ultimul sfert al secolului al 16-lea şi întâia jumătate a secolului al 19-lea a fost reprezentată de câţiva scriitori nari, ca poeţii Derjavin, Grigoedov, Krâlov, Puşkin, şi ca Bielinski in domeniul criticii literare. Bielinski e considerat printre cat mai de seamă, fiindcă n’a fost nume de scriitor care să merite o cât de mică atenţie şi care să nu fie trecut pe sub condeiul lui de critic. S’a născut la Sveaborg in 1811 la 1 Iunie. Şcoala primară o face în orăşelul Cerobar din provincia Penza, studiile superioare la liceul de Penza şi la universitatea din Moscova. La vrâsta de 19 ani, ca student, Belinski scrie o tragedie în 5 acte „Dimitria Kalinin“, care nu poate să apară, fiindcă în cuprinsul acestei tragedii, marele critic de mai târziu dăduse o adevărată amploare chestiunii« «Eliberarea robilor», în care Biel apare revoluţionar, şi această problemă socială o îmbină în mod artistic cu acea întrebare etică, religioasă şi filosofică: «cine e vinovat de faptele omului? omul singur, sau şi D-zeu ori soarta ?“ El conchide că: şi omul, dar şi soarta sau D-zeu, căci zice Biel.: «lumea e in arenda diavolului*. Lipsindu-i mijloacele de trai devine colaborator al ziarelor «Svon* şi «Telescop*, redactate de profesorul universitar Nedejdiu. In ziarul ,Svon“, publică Bielinschi în 1834 minunata sa recenzie «Reverii literare* în care se arată concepţia sa despre artă şi literatură. In formarea concepţiei sale asupra vieţii şi artei, ca şi’n producerea operilor sale, Bielinski a fost influenţat de articolele de critică literară ale profesorului Nadejdin,un mare literat rus, ca şi de cercul literar al lui Stankevici, format din studenţi atraşi de (Continuarea în pag. 11-a) Seminarul de Slavistică CRITICUL LITERAR RUS BIELINSKI n urbea noastră cu nume bun, se petrece pe linia manifestărilor culturale şi artistice, un fenomen curios. Toţi scriitorii se plâng că Iaşul nu ceteşte iar d. Atanasie Gheorghiu şi-a întors în faţa lumii din stradă, toată librăria pe dos, pentru a întări şi sublinia mai mult dreptatea scriitorilor. Aceiaş plângere o fac şi artele plastice. Nu se ceteşte şi nu se cumpăr opere de artă şi totuşi, din rezerve inepuizabile de spiritualitate, Iaşul pro-Pictorul Brnest duce în amândouă direcţiile Dacă au câte două sau trei expoziţi, o expoziţie de pictură găseşti oricând în Iaşi. In ultimul timp, pictorul Briese, unul din cei mai harnici dintre pictorii de după vârsta genialului Octav Băncilă, şi-a expus în una din şalele «Cărţii româneşti", fructul trudei lui de artist Am văzut expoziţia acestui pictor ieşan. Colţuri şi privelişti de la Mănăstirea Agapia. Privind tablourile lui Enese, nu se poate să nu ai bucuria de a te simţi în colţul acela de pitoresc şi linişte. Sunt opere de pictură—de dincolo de modern — în faţa cărora, ca în faţa unor jocuri de cifre sau linii — trebuie să pui la contribuţie o mare sforţare mintală pentru a stabili subiectul şi apoi gândul autorului în opera lui. In pictura lui Briese, natura se desprinde parcă din perete şi ţi se aşează în faţă aşa cum e ea. No. 16. Copaci pe prund; No. 27. In crâng; No. 28. Pârâul Agapia; No. 18. In poiană; No. 10. Lângă Pârău etc. In toate perspectiva îţi dă drumul imaginaţiei să te duci până în zări sprijinite pe creştete de munţi, dealuri sau vârfuri de păduri. Toate colţurile îţi ies înainte prin relieful lor plin de măsură şi realism. No. 8 — Doi prieteni — doi copaci singurateci, stau pare că de sfat şi’n bună frăţie sunt hotărâţi să nu se mai despartă. Pictorul Briese este un peisagist. Coloritul lui este, precum observat. prof. ML Carp, un colorit ceva întunecat, trist. Este în acest colorit însă pictorul Briese este una din trăsăturile lui caracteristice. După părerea mea, pictorul Briese face o greşală când evadează din cadrul peisagiului în cel al portretului. El trebuie să rămână peisagist. Să-şi ducă către desăvârşirea care-i nu-i decât?, un pas depărtare, vocaţia pentru peisagiu. Gh. Chîriţescu PLASTICA IEŞANĂ PICTORUL BRIESE Piedici ln administraţiile locale din cauza controlului inspectoratului regional Conducătorii Administraţiilor Comunelor şi judeţene sunt cu totul nemulţumiţi de hotărârile Centrului în ceia ce priveşte organizarea administraţiei locale. Unde până în prezent votul Consiliului şi al delegaţiei permanente era decisiv, prin noua lege a administraţiei locale, orice hotărâre sau act juridic trebue să fie examinat de Comitetul local de revizuire şi aprobat de inspectoratul regional Administrativ. Inspectoratul regional este în drept să verifice activitatea organelor administrative, oricând găseşte necesar ; să aplice sancţiuni; să destitue funcţionarii cari n’ar interpreta conştiincios legea pentru organizarea administraţiei locale. Până în prezent, multe decizii cu caracter de înfăptuire urgentă, au fost atacate de Comitetul local, urmând a fi din nou discutate şi modificate.Gospodăria locală fiind întrucâtva zădărnicită prin această lege, e sigur că conducătorii vor cere o modificare a ei, pentru a obţine mai multă libertate de acţiune. REP. Oraşele Italiei Ultima statistică precizează că Italia numără 21 oraşe mari. In prima categorie intră Roma cu 1.059.942 locuitori şi Milano cu 1.020.061 oameni, in a doua categorie se plasează Napoli cu 858.474 locuitori; Genova cu 621.927 ; Torino cu 609.030 ; Palermo cu 396.973; Florenţa cu 429.697 ; Veneţia cu 265.611 ; Bologna cu 235.266; Triest cu 246.345; Catania cu 235.751 ; Messina cu 187.014; Bari cu 183.245; Verona cu 144.197. Peste 100.000 locuitori posedă oraşele din categoria treia: Padua, Livorno, Brescia, Ferrara, Spezia, Reggio, Calabria, Tarent il Cagliari. Serbarea pisicilor la Paris O serbare interesantă se pregăteşte la Paris, cu prilejul împlinirii a 500 ani de la introducerea pisicilor de Angora. In anul 1433 a fost adusă în capitala Franţei prima pisică de Angora, cu prilejul unui expoziţii internaţionale. In prezent se va organiza o expoziţie exact în aspectul celeei de acum cinci veacuri. Vor fi expuse aproape 10.000 pisici de toate speciile, iar o pisică de Angora va fi costumată cu o pelerină de hermină şi cu o coroană de metal, reprezintând pe «regina mâţelor*. Parisienii se distrează . Printre scriitorii şi artiştii evrei plecaţi din Germania Un ziar pentru ajutorarea refugiaţilor — O nouă casă de filme Se ştie că cei dintăi evrei plecaţi din Germania au fost scriitorii şi artiştii, care n’au putut suporta prgoana morală, chiar dacă din punct de vedere material ar fi avut mijloace de rezistenţă. Şi apoi aceste elemente de talent, imediat după producerea persecuţiilor hitleriste, au primit invitaţii stăruitoare din alte capitale europene. O acţiune a scriitorilor Astfel au prăsit rind pe rînd Germania scriitorii evrei Iakob Wassermann, Franz Werfel, Emil Ludwig, ele., premiu şi scriitorii creştini, acuzaţi de... pacifism, ca fraţii Heinrich şi Thomas Mann,Erich Maria Remarque şi alţii. Aceşti literaţi, deşi se află depărţiţi în diferite centre (Thomas Mann şi Remarque în Elveţia, Heinrich Mann la Paris, Werfel la Praga, Wassermann în Belgia, etc.) sunt totuş pe punctul de a porni pe o linie comună de acţiune. Iniţiativa se datoreşte criticului evreu Mark Hoffer, care deasemenea a trebuit să fugă din Germania, fiind persecutat din cauză că a criticat acum câţiva ani un roman scris de Franz Grommer, astăzi demnitar hitlerist. Hoffer s’a pus in corespondenţă cu toţi marii scriitori refugiaţi, pentru a edita la Berna un ziar «Die Freiheit“ (Libertatea) în limbile germană, franceză şi engleză. Acest ziar ar avea pe lângă concursul literaţilor menţionaţi mai sus, şi colaborarea lui Albert Einstein, Romain Rolland, Stefan Zweig, H. G. Wells, Bernard Shaw, Georges Duhamel, Henri Bergson, Theodor Dreiser, Unamuno, etc. Ziarul se va ocupa numai cu combaterea hitlerismului şi propagarea ideii de pace şi de înfrăţire a popoarelor, veniturile urmînd să servească pentru ajutorarea refugiaţilor săraci. Hoffer a făcut un calcul sumar, din care rezultă că această publicaţiune va avea cel puţin 500.000 abonaţi, în afară de cetitorii obişnuiţi. Deocamdată iniţiatorul acestei idei continuă pregătirile pentru lansarea ziarului proectat, care va apărea în mod simbolic în Elveţia, ţara pioii. Printre artişti Artiştii evrei plecaţi din Germania au înţeles deasemenea că trebuie să-şi întindă mâinie, pentru a putea riposta hitleriştilor. Astfel se prepară în prezent înfiinţarea unei noui case de filme in stil mare. Dar înainte de a expune acest proect, vom reda câteva amănunte interesante în legătură cu plecarea vedetelor.* Primul care a părăsit Germania, a fost reputatul regizor Max Reinhardt. Situaţia pentru dânsul era mai uşoară, întrucât are teatrul din Viena, unde de fapt dintotdeauna a activat mai mult Pe peronul staţiei, înainte de plecarea trenului, Reinhardt s-a adresat colegilor care l-au condus la gară: frumos a fost La revedere,... la — «De Berlinul ! Viena !“ După Reinhardt, au plecat împreună Fritz Grünbaum, Siegfrid Arno, Felix Bressart şi marele regisor de la «Ufa“, Erich Pommer. După lichidarea contractelor, cunoscutul comic Fritz Grünbaum a trimis noului conducător hitlerist de la »Ufa* o carte de vizită cu următoarele rânduri: «Am trebuit să plec, fiindcă ştiţi prea bine că mie nu-mi convin decât roluri vesele !“• Au plecat apoi rând pe rând: Kiepura, Gitta Alpar, Szőke Ssackal, Ida Wüst, Ernest Verebes, Tala Byrel, Hans Albers, Max Hansen, etc., unii spre Paris şi Londra, iar alţii spre Viena şi Budapesta. Gitta Alpar sosise la Budapesta fără soţul ei, Gustav Fröhlich, care precum se știe (Continuarea în pag. II-a) Tablourile vremii