Opinia, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 7907-7932)
1933-09-01 / nr. 7907
0 NODA EXPERIENTA DIDACTICA Pentru noul an şcolar, ministerul instrucţiunii pregăteşte o experienţă. Se vor introduce aşa denumitele „şcoli pe regiuni''. Prea multe precizări in această chestiune nu s’au făcut. Se înțeiege insă că ar fi vorba de cursuri ipeciale, care să insiste îndeosebi asupra cunoştinţelor necesare regiunii respective. Adecă să se predea mai desvoltat noţiuni de agricultură în ţinuturile agricole , noţiuni de zootehnie in locurile unde preocuparea principală este creşterea animalelor şi aşa mai departe. Nu ştim dacă această inovaţie se va dovedi eficace şi utilă. Măsura pare bună în teorie, ca multe altele. Dar în practică întâlneşte piedici şi obiecţiuni. Şcolile pe regiuni ar desvolta, ce-i drept, preocuparea specifică ţinutului. Dar poate unii se vor deda altor îndeletniciri; şi poate alţii, mânaţi de împrejurări, vor trebui să se mute în alte locuri. Înainte de specializări, ministerul trebue să se gândească la situaţia generală. Indiferent de regiuni, ceia ce se impune este să se înveţe carte şi să se respecte obligativitatea învăţământului. Fiindcă analfabetismul nu e pe regiuni. Se întinde în toată ţara şi încă în chip cu totul îngrijorător. Şcoli bine înzestrate, şcoli cu învăţători plătiţi la vreme, şcoli cu elevi mulţi şi sârguma foşi, într’un cuvînt ŞCOLI, — asta ne trebuie. Balul mascat La Cernăuţi, d. Iorga a declarat că viața noastră politică e un bal mascat. Comparaţia e plastică şi adecvată, ca multe alte formule savuroase ale d-lui Iorga. Se pare însă că şi d-sa dansează în acest bal. Şi tot d-sa, când a fost prim-ministru, a avut desigur ocazia să rupă... multe măşti! N-a făcut-o. Atunci balul era plăcut!.. Int. La un vechiu conac boeresc Familiile Cazar şi Verona. " Câteva TVT poete şi impresii Multe din târguşoarele şi satele noastre, fără a fi intitulate staţiuni climaterice mentutre", sunt admirabile refugii de odihnă şi recreaţie, în vară, mai cu seamă pentru muncitorii intelectuali, dornici de aer curat şi soate, de linişte şi de frumosul naturii.... Un asemenea refugiu am găsit şi eu câteva zile la conacul Verona din Herţa, un conac vestit, atât prin aşezarea lui gospodărească, încadrată într'un admirabil parc, cât şi prin neînsemnata biuă primire moldovenească ce obişnuesc a o face distinşii proprietari oaspeţilor, cari au Fericirea a-i vizita. * Conacul, cu adaosul la vechea casă boerească a familiei Cazimir, prezintă astăzi refăcut înfăţişarea unei frumoase vile moderne, cu două terase la intrări. Una în faţă largă, deschisă, cu o Pergolă ornată cu vase de flori, iar a doua, un cerdac betonat, ornat cu lămăi şi numeroase vase cu flori. Parcul cu vechi plantaţii îmbrăţişează vilă din toate părţile. Din grădina din faţa casei toate drumurile din răcorosul parc duc in a doua grădină, unde se desprind alei cu trandafiri. Smochini, lămăi, cari încadrează plăcut ronduri de alese flori. În apropiere, se desfăşoară o frumoasă privelişte ce înfăţişează platoul deschis, de pe care se văd în depărtări dealurile din împrejurimi împânzite de ogoare Împodobite cu bogate recolte şi câteva buchete de dumbrăvi. Ogoarele mănoase îşi răsfaţă în umbră varietatea culorilor şi orizontul larg deschis iţi mână privirile în mari depărtări, spre şiruri paralele de dealuri ce cuprind aşezări ale satelor: Movila, Satul-Mare, Proboteşti, Târnanca, Hreaţca etc... Pe acest platou, la umbra de brazi şi molizi, ochii şi sufletul de artist al tânărului Paul Verona au imortalizat minunata privelişte printr’o artistică Troiţă, care spune vizitatorilor simţiri stinse mai de mult ale acelor ce au iubit aceste privelişti, şi sentimente estetice pentru acei cari ştiu şi pot avea ochii deschişi la frumuseţea naturii ce o fixează aci, Într'un răsărit de soare sau la un apus frumos. La orizont e conturul fermecătoarei privaţi dela poalele platoului scăldat de două iazuri bine îngrijite şi care sporesc poezia parcului. Interiorul conacului îţi prezintă înfăţişarea legăturii fericite a tradiţiei distinsei familii boşreşti Cazimir, cu aceea a familii Verona. Picturile şi obiectele de artă abundă pretutindeni. O interesantă colecţie de documente vechi, monezi, obiecte de artă, costume naţionale, etc... este expusă în atelierul de pictură al tânărului Paul Verona, care întruchipând calităţile distinse ale părinţilor, ştie a lupta cu vitregia vremurilor pentru a apăra şi menţine prestigiul unei proprietăţi şi acel al străbunilor. Victor Munteanu Spre o epocă glacială ? Prezicerea unui geolog Un geolog suedez Gunnar Erdtman anunţă că după cercetările şi socotelile făcute de el, pământul va intra intr’o epocă glacială. Astfel savantul suedez a remarcat într'o pădure că arborii cu frunzele mari, deşi într’o climă dulce, au început să regreseze de mai mult timp. Acest fenomen ar fi un semn de răpire a temperaturii pământului. 2 (doi) Joi exemplarul VINERI 1 SEPTEMBRIE 1933 ANUNCIURI se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacţia 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 ZIAR POLITIC COTIDIAN CICLONUL DIN AMERICA Uraganul care a bântuit dealungul coastei americane a fost atât de violent încât a stins lumina puternică de laStatuia Libertăţii", fapt ce s'a întâmplat acum pentru prima oară de la 1886, când a fost ridicat monumentul. In clişeu, uriaşa statuie a Libertăţii din faţa New-Yorkului. DIN TOATA LUMEA O nouă expediţie a lui Byrd — Richard Byrd e cunoscut tuturor prin Îndrăzneţele sale expediţii la polul sud, făcute acum câţiva ani. Se anunţă in prezent din Statele Unite că celebrul explorator prepară o nouă expediţie spre polul sud. Pentru acest scop a început pregătirile încă de acum un an. El îşi depozitează provizii alimentare, arme şi combustibil pentru doi ani de zile, deoarece nu poate preciza cât va ţine călătoria. Byrd şi-a pregătit şi un vas de mare iuţeală care poate încărca 11.000 tone. * Medicii de odinioară — Un renumit medic din Vietra a făcut cercetări și a stabilit că bolile de plămâni au fost cunoscute și de medicii din secolul X și XI. încă de pe atunci se recomanda pentru această maladie aerul de munte. Astfel se dă numele unui mare medic arab Avicenna, supranumit pe atunci ,regele medicilor", care a trăit între anii (980-1037) şi care a recomandat bolnavelor de pulmoni să trăiască pe munţi înalţi. Pe atunci nu existau încă atâtea medicamente. Şi poate că bolnavii se vindecau mai uşor ... Un oraș cu numele Ini Hitler—Cancelarul HitLr, dorind să rănâie nemuritor In Germania, a hotărât să boteze un oraş al Reichului cu numele său.Astfel orășelul Sczedrsyk din Slesia-de-sus se va numi de azi înainte Hitlersee. Tot face Hitler ceva pentru Germania !..« O cumpărătură de un milion lei . Sultanul Marocului, oridecâte ori vizitează Parisul, nu uită să facă diverse cumpărături. El are superstiţia că tot ce cumpără acolo îi poartă mult noroc. Se spune astfel că sultanul posedă un stylou scump, pe care l-a luat acum cîţiva ani de la Paris şi pe care-l păstrează cu sfinţenie, ca pe un talisman. In prezent suveranul Marocului care se află la Paris, a târguit pentru fiul său ce-1 Întovărăşeşte, obiecte în valoare de un milion lei. Frumoasă cumpărătură ! La „haha Ciuta“, vrăjitoarea... Farmece şi Bălăci — O noapte In cort — La masă — „Haremul“ şefului Balaş Anton, şeful şatrei, mi-a spus că el ar fi dintr’o familie „nobilă" de ţigani, fiind un descendent al lui Balthasar Gossa (acela care în 1400 a înşelat buna credinţa papei Martin al 5-lea, determinându-l să-i acorde pălăria de cardinal şi numindu-l Vlădică la Roma). „Şeful" mi-a mai prezentat şi un act cu efigia monarhiei Ungare, prin care regele Sigismund acorda ţiganilor cetăţenia. Guifos a căutat să-mi demonstreze că el nu este un simplu „bulibaş“ ales de ţigani, ci păstrează din moşi Strămoşi, un titlu de „pala" (rege), iar şătraşii lui sunt toţi „de viţă nobilă". O noapte prin ţigani Partea aventuroasă şi nostimă incepe abia acum. La stăruinţa lui Balaş Anton, am hotărât să rămânem peste noapte acolo, cu fizicul pe care-l oferă orice aventură de acest soi. Noi am îi vrut să rămânem undeva pe afară, sub cerul liber. După un obiceiu ţigănesc însă, amfitrionul cedează locul său oaspetului care stă peste noapte, iar dânsul se culcă în altă parte. Prietenul meu, asupra căruia căzură sorţii să doarmă în locul Lui Balaş. Ci fiind mai la vârstă, n‘a fort chiar aşa de invidia,t1 Ce-i drept, nici eu nu m'am bucurat de o soartă mai bani Vedetele de cinema nu vor mai fi răsfăţate în Germania Ministerul artelor din Germania a decis de a împiedeca toate casele de filme, precum şi cinematografele, de a răsfăţa vedetele ecranului. Nici un afiş nu mai poate purta numele „starului", tipărit cu caractere mai mari şi mai grase decât ale celorlalţi actori. Toate numele vor fi scrise cu litere de aceleaşi dimensiuni. Oficiosul hitlerist scrie:Pentru Germania „cultul vedetelor" nu trebuie să existe. Publicul singur trebuie să aprecieze ca actorul care se remarcă, nicidecum numele vedetei pe afiş să fie un motiv de a atrege spectatorii". In par. 4-a: Situaţia guvernului şi chestiunea reîntregirii liberale Un distins intelectual ieşen, fruntaş al unei organizaţii şi politice, care va avea probabil un rol preponderent în guvernarea de mâine, ne-a făcut interesante destăinuiri asupra situaţiei politice. Interlocutorul nostru, care se află în contact permanent cu fruntaşii politici din Bucureşti ne-a dat următoarele relaţiuni, pe care le comunicăm cetitorilor, cu titlu informativ. Spre o criză de regim Ultimul an de guvernare naţionalţărcinistă a provocat frământări accentuate în rândurile acestui partid. Se crează grupări mai mult sau mai puţin independente, care sdruncină solidaritatea naţional-ţărănist şi împing guvernul în opoziţie. Fricţiunile din ultimul timp periclitând însăşi unitatea şi viitorul partidului, s’a pornit chiar în rânduri e guvernamentali pr un curent puternic de retragere în opoziţie, pentru ca partidul să-şi poaă regenera forţele. Politica suspendării transferului Dar in afară de aceasta, apasă ca un greu asupra guvernării de azi soluţionarea problemelor economice la ordinea zilei. De pe urma suspendării transferului, care a fost una din cele mai eroice măsuri politice cu efecte internaţionale, se spune că vom avea de suferit consecinţe supărătoare pentru economia naţională. Creditorii străini ar putea la un moment dat să sechestreze toate transporturile româneşti spre străinătate. Tot din cauza acestei măsuri financiare nu s-a putut până acum organiza exportul cerealelor, al căror pereţ a scăzut mult în ultimile săptămâni, guvernul neputând să le valorifice. .Toate aceste dificultăţi economice, precum şi fricţiunile lăuntrice ale partidului aflat azi la cârmă, constitua motivele determinante ale schimbării de regim, care se va produce in scurt timp. Succesiunea In privinţa succesiunii s’au lansat formule. S'a vorbit chiar și de o nouă echipă ministerială, în frunte cu d. Mironescu, care să lucreze cu actualele corpuri legiuitoare. Dar in cercurile politice cu răspundere se afirmă că viitorul guvern va fi un guvern de colaborare liberală, prezidat de d. dr. C. Angelescu şi cu reprezentanţi din ambele nuanţe. O manevră a d-lui Duca? Pe cât de neverosimilă ar părea versiunea, totuşi e aproape sigur că d. Duca a fost acela care a lansat formula aceasta şi care face toate sforţările pentru realizarea ei. Neînţelegerile cu d. dr. Angelescu ar fi un simplu protes o manevră abilă a d-lui Duca. Şeful liberalilor şi-a dat seama că poate câştiga mult teren politic, dacă se va pune în ipostaza unui retras, cum este de pildă d. Maniu. Echipa liberaloidă în frunte cu fostul ministru al instrucţiei, cu un parlament ales deliberat, ar urma să stea câtva timp la guvern. In acest interval, d. Duca, în calitate de parlamentar, va conduce de fapt politica guvernului. Se vor organiza apoi manifestaţiuni populare în toată ţara pentru readucerea în fruntea partidului a actualului şef al liberalilor. Sub impulsul chemării populare şi al partizanilor, care la guvern fiind, vor netezi toate asperităţile existente, d. Duca va putea ajunge primul ministru al ţării. Guvernul de succesiune va urma să cuprindă şi elemente din alte partide. Numele d-lui Goga la interne circulă mai persistent. Simplificarea vieţii politice la toamnă, vom avea probabil şi o nouă regrupare de forţe politice, tinzând la o simplificare a vieţii politice, prin contopirea în câte o singură organizaţiune, a grupărilor ce se aseamănă prin doctrina şi mijloacele de luptă. Se pare că de acest lucru şi-au dat seama conducătorii grupărilor, care s’au convins de rezultate nefavorabile ale sciziunilor. Câteva înjghebări proaspete vor dispare cu desăvârşire din arena politică. Iar partidul naţional-ţărănesc, odată retras în opoziţie, va trece printr’o perioadă critică de frământări interne, care Insă vor fi aplanate odată cu revenirea d-lui Maniu la şefie. Al. Nestor Culise politice Cum se pregăteşte viitorul guvern Formala liberalilor. O manevră a tl-ui Unea.- Situaţia la naionaiţărănişti.- Spre simplificarea vieţii politice O vizita printre ţgani la ţiganul Handorache, unde neveste, m'am dus să dorm. „Haremul ţiganului“ Deabia a răsărit soarele, şi am zbughit-o afară. Probabil că de aceleş sentiment a fost predominat şi amicul meu, deoarece l-am găsit la curte, înconjurat di un grup de ţigani, cărora le citea dintr’o carte. Deabia atunci am aflat că amicul meu posedă o evanghelie în limba ţigănească. In trecere am fost silit să intru la Balaş, care încă nu se sculase. într’un cort, alături de acela la care lam văzut aseară, lam găsit pe Balaş printre şapte sau opt femei tinere şi îndeajuns de frumoase. Am aflat apoi că acestea toate sunt nevestele lui. După obiceiul ţiganilor, cele mai frumoase fete sunt dăruite „barosului" său „bulibaşilor" şi sunt considerate Are însă prioritate femeia care i-a fost prima soţie, fiind şi mai bătrână. La masă A doua zi ţiganii nu ne-au mai dat atenţia de la început. Afară doar de copiii cari ne mai aţineau calea, cerându-ne câte un gologan... La toate corturile au fost puse cazane imense, pentru a fierba carne de cai, ciori şi diferite jivine prinse de ţigani şi savurate cu poftă. Am scos şi noi merindele şi ne-am pus să mâncăm alături de el. Cu încetul, ţiganii au început să se râriască, plecând prin oraş şi pe la sate după câştig. Pe la ora 10 dimineaţă nu mai vedeai decât foarte puţini şi aceştia ocupaţi cu suflatul focului, turnatul cositorului şi la lucrul pieptenilor. Ţiganii sunt meșteri la acestea. IN PREAJMA STAGIUNII Teatrul şi publicul ieşan ■*—afi—.....ri II..... Rolul criticii dramatice Continuind a se prezintă programul viitoarei activităţi a teatrului ieşan, d. Ioan Sava, directorul de scenă al Naţionalului nostru, ne vorbeşte despre i — „Critica teatrală*... — .Iaşul e întins pe şapte coline. Ieşenii, oameni in unanimitate cumsecade şi mai ales foarte ocupaţi. La fel de ocupat savantul care măreşte microbii cu microscopul, ca şi negustorul cu butoiul de scrumbii in uşă. Acel ce a cunoscut pasiunea muncii, îşi dă seama ce greu e să urneşti omul de la treabă. Şi lumea savantului şi lumea negustorului renunţă lesne la tentaţiunile obişnuite şi reacţionează numai în faţa evenimentelor extraordinare. In ultimul timp, secretul ceasornicăriei sufleteşti a ieşanului se pare că l-au deţinut Tănase, Circul Kludsky, Roata Morţii şi Manon Lescaut, in domeniul spectacolelor. Exhibiţiile acestora corespund „în fantezia cetăţeanului nostru cu noţiunea de „artă“ şi numai ei au găsit adevăratele căi, prin care cele şapte coline Îşi revarsă pâlcurile la reprezintaţii“. Tradiţia artei .Teatrul Naţional însă, e ocolit, el n’are nici baletiste şi nici elefanţi. Se pune întrebarea: Cum poate afla publicul nostru că „arta“ înseamnă altceva decât trompă şi făţăială ? Unul din răspunsuri ar fi: □rin oficiul criticei teatrale. Criticul trebuie să fie un trâmbiţaş, care să cheme cu goarnă pâlcurile la teatru. Armatele nu înaintează mai uşor cu gornistul în frunte ? E o chestie psihologică aici... Şi cunoscătorii şi forurile centrale sunt de acord ca Teatrul Naţional din Iaşi se face artă. Atfel teatrul ieşan îşi păstrează o veche tradiţie şi zi cu zi prin activitatea intensă se înscrie cu paşi repezi pe calea progresului, întreg oraşul şi Moldova toată au datoria să ia parte la această înaintare. Teatrul nostru, ca şi Universitatea, este expresia de superioritate culturală a Iaşlui, care nu poate fi conceput altfel, căci pentru asta a fost creat". Rolul criticii — „Rolul de răspândire la mase a importanţei educatoare, pe care o are un teatru, îi revine cronicarului dramatic. O idee artistică îmbracă o formă şi această formă va căpăta o valoare circulatorie datorită criticei. Cronicarul traduce pe înţelesul tuturor creaţiunea artistică şi înlesneşte cetăţeanului deosebirea frumosului de urât. Mă îndeamnă să afirm acest lucru activitatea neobosită a cronicarilor ieşeni cunoscuţi, cari urmăresc cu ani de zile producţia Teatrului Naţional. Opera lor de fiecare zi îi consfinţeşte trâmbiţaşi ai artei şi lor le revine sarcina de a chema cu goarna la teatru pâcurile celor şapte coline". Urmează: direcţia de scenă a d-lui George Mihail Zamfirescu şi pictura decorativă a d-lui Theodor Kiriacoff... Petru Grancea Fără să mă întrebe ceva, a ridicat ghiocul care-i atârna la brâu, un ghioc mare şi lucitor, a bolborosit o frază pe care n’am înţeles-o şi mi-a spus: —„Boiarul vrea săştie multe, pentru asta a venit la noi". A continuat apoi să-mi pae cum mă cheamă, profesiunea, rudele, şi multe amănunte din viaţa mea, cari m’au uimit cu desăvărşire, i-am dat câţiva lei şi baba s’a arătat foarte satisfăcut, invitându-mă să stau, ca să-mi mai arate cunoştinţele ei. M’a pus să privesc într’o oglindă magică, spunând că îmi va ghici gândurile şi că vor apărea năluci ! (Continuarea în pag. 11 a) Prietenul meu a continuat să ţie predici bătrânilor şi copiilor, iar eu am umblat după ••• noutăţi ! Baba Ciuta După câteva plimbări, am fost îndrumat la baba Ciuta, moaşa, sfătuirea şi înţeleaptă soliei lui Balaş Anton. Baba Ciuta are mai ales faima de mare vrăjitoare, fapt care m’a determinat să caut s'o cunosc mai indeaproape. Am găsit-o în cortul ei. Despletită, cu părul peste ochi, şi cu un pieptene cât un ferestrău in mână. Mica de un cot, cum este ea şi cu ochii verzi şi sticloşi, părea o vedenie. Mărturisesc, că nu cu puţină emoţie m’am apropiat de dânsa. La vederea mea, a lepădat pieptenul enorm pe care-l ţinea la mână și m’a privit cu nişte ochi groaznici, cari m’au făcut să îngheţ.