Opinia, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 7907-7932)

1933-09-01 / nr. 7907

0 NODA EXPERIENTA DIDACTICA Pentru noul an şcolar, mi­nisterul instrucţiunii pregăteşte o experienţă. Se vor introduce aşa denumitele „şcoli pe re­giuni''. Prea multe precizări in a­­ceastă chestiune nu s’au făcut. Se înțeiege insă că ar fi vor­ba de cursuri ipeciale, care să insiste îndeosebi asupra cunoştinţelor necesare regiunii respective. Adecă să se pre­dea mai desvoltat noţiuni de agricultură în ţinuturile agri­cole , noţiuni de zoo­tehnie in locurile unde preocuparea prin­cipală este creşterea anima­lelor şi aşa mai departe. Nu ştim dacă această ino­vaţie se va dovedi eficace şi utilă. Măsura pare bună în teorie, ca multe altele. Dar în practică întâlneşte piedici şi obiecţ­iuni. Şcolile pe re­giuni ar desvolta, ce-i drept, preocuparea specifică ţinutu­lui. Dar poate unii se vor deda altor îndeletniciri; şi poate alţii, mânaţi de împre­jurări, vor trebui să se mute în alte locuri. Înainte de specializări, mi­nisterul trebue să se gândea­scă la situaţia generală. Indi­ferent de regiuni, ceia ce se impune este să se înveţe carte şi să se respecte obligativi­tatea învăţământului. Fiindcă analfabetismul nu e pe re­giuni. Se întinde în toată ţara şi încă în chip cu totul în­grijorător. Şcoli bine înzestrate, şcoli cu învăţători plătiţi la vreme, şcoli cu elevi mulţi şi sârgu­m­a foşi, într’un cuvînt ŞCOLI, — asta ne trebuie. Balul mascat La Cernăuţi, d. Iorga a de­clarat că viața noastră po­litică e un bal mascat. Com­paraţia e plastică şi adecvată, ca multe alte formule savu­roase ale d-lui Io­rga. Se pare însă că şi d-sa dansează în acest bal. Şi tot d-sa,­ când a fost prim-mi­­nistru, a avut desigur ocazia să rupă... multe măşti! N-a făcut-o. Atunci balul era plăcut!.. Int. La un vechiu conac boeresc Familiile Cazar şi Verona. " Câteva TVT poete şi impresii Multe din târguşoarele şi satele noastre, fără a fi inti­tulate staţiuni climaterice men­tutre", sunt admirabile refugii de odihnă şi recreaţie, în vară, mai cu seamă pentru muncitorii intelectuali, dor­nici de aer curat şi soate, de linişte şi de frumosul na­turii.... Un asemenea refugiu am găsit şi eu câteva zile la co­nacul Verona din Herţa, un conac vestit, atât prin aşe­zarea lui gospodărească, în­cadrată într'un admirabil parc, cât şi prin neînsemnata biuă primire moldovenească ce o­­bişnuesc a o face distinşii proprietari oaspeţilor, cari au Fericirea a-i vizita. * Conacul, cu adaosul la ve­chea casă boerească a fami­liei Cazimir, prezintă astăzi refăcut înfăţişarea unei fru­moase vile moderne, cu două terase la intrări. Una în faţă largă, deschisă, cu o Pergolă ornată cu vase de flori, iar a doua, un cerdac betonat, ornat cu lămăi şi numeroase vase cu flori. Parcul cu vechi plantaţii îmbrăţişează vilă din toate părţile. Din grădina­ din faţa casei toate drumurile din răcorosul parc duc in a doua grădină, unde se desprind alei cu trandafiri. Smochini, lămăi, cari încadrează plăcut ron­duri de alese flori. În apropiere, se desfăşoară o frumoasă privelişte ce în­făţişează platoul deschis, de pe care se văd în depărtări dealurile din împrejurimi îm­pânzite de ogoare Împodobite cu bogate recolte şi câteva buchete de dumbrăvi. Ogoarele mănoase îşi răs­faţă în umbră varietatea cu­lorilor şi orizontul larg des­chis iţi mână privirile în mari depărtări, spre şiruri paralele de dealuri ce cuprind aşezări ale satelor: Movila, Satul-Mare, Probo­­teşti, Târnanca, Hreaţca etc... Pe acest platou, la um­bra de brazi şi molizi, ochii şi sufletul de artist al tânărului Paul Verona au imortalizat minunata privelişte printr’o artistică Troiţă, care spune vizitatorilor simţiri stinse mai de mult ale acelor ce au iu­bit aceste privelişti, şi senti­mente estetice pentru acei cari ştiu şi pot avea ochii deschişi la frumuseţea natu­rii ce o fixează aci, Într'un răsărit de soare sau la un a­­pus frumos. La orizont e conturul fer­­mecătoarei privaţi dela poa­lele platoului scăldat de două iazuri bine îngrijite şi care sporesc poezia parcului. Interiorul conacului îţi pre­zintă înfăţişarea legăturii fe­ricite a tradiţiei distinsei fa­milii boşreşti Cazimir, cu a­­ceea a familii Verona. Picturile şi obiectele de artă abundă pretutindeni. O interesantă colecţie de documente vechi, monezi, o­­biecte de artă, costume naţio­nale, etc... este expusă în a­­telierul de pictură al tânăru­lui Paul Verona, care întru­chipând calităţile distinse ale părinţilor, ştie a lupta cu vi­tregia vremurilor pentru a a­­păra şi menţine prestigiul un­ei proprietăţi şi acel al străbunilor. Victor Munteanu Spre o epocă glacială ? Prezicerea unui geolog Un geolog suedez Gunnar Erdtman anunţă că după cer­cetările şi socotelile făcute de el, pământul va intra in­­tr’o epocă glacială. Astfel savantul suedez a remarcat într'o pădure că ar­borii cu frunzele mari, deşi într’o climă dulce, au înce­put să regreseze de mai mult timp. Acest fenomen ar fi un semn de răpire a temperatu­rii pământului. 2 (doi) Joi exemplarul VINERI 1 SEPTEMBRIE 1933 ANUNCIURI se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacţia 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 ZIAR POLITIC COTIDIAN CICLONUL DIN AMERICA Uraganul care a bântuit dea­­lungul coastei a­­mericane a fost atât de violent încât a stins lu­mina puternică de la­­Statuia Libertăţii", fapt ce s'a întâmplat acum pentru pri­ma oară de la 1886, când a fost ridicat monu­mentul. In clişeu, u­­riaşa statuie a Libertăţii din faţa New-York­­ului. DIN TOATA LUMEA O nouă expediţie a lui Byrd — Richard Byrd e cu­noscut tuturor prin Îndrăz­neţele sale expediţii la polul sud, făcute acum câţiva ani. Se anunţă in prezent din Statele­ Unite că celebrul ex­plorator prepară o nouă ex­pediţie spre polul sud. Pentru acest scop a început pregă­tirile încă de acum un an. El îşi depozitează­­ provizii a­­limentare, arme şi combusti­bil pentru doi ani de zile, deoarece nu poate preciza cât va ţine călătoria. Byrd şi-a pregătit şi un vas de mare iuţeală care poate încărca 11.000 tone. * Medicii de odinioară — Un renumit medic din Vietra a făcut cercetări și a stabilit că bolile de plămâni au fost cunoscute și de medicii din secolul X și XI. încă de pe atunci se recomanda pentru această maladie aerul de munte. Astfel se dă numele unui mare medic arab Avicenna, supranumit pe atunci ,regele medicilor", care a trăit între anii (980-1037) şi care a re­comandat bolnavelor de pul­­moni să trăiască pe munţi înalţi. Pe atunci nu existau încă atâtea medicamente. Şi poate că bolnavii se vindecau mai uşor ... Un oraș cu numele Ini Hitler—Cancelarul HitLr, do­rind să rănâie nemuritor In Germania, a hotărât să bo­teze un oraş al Reichului cu numele său.­Astfel orășelul Sczedrsyk din S­lesia-de-sus se va numi de azi înainte Hitlersee. Tot face Hitler ceva pentru Germania !..« O cumpărătură de un milion lei . Sultanul Ma­rocului, oridecâte ori vizitează Parisul, nu uită să facă di­verse cumpărături. El are superstiţia că tot ce cumpără acolo îi poartă mult noroc. Se spune astfel că sultanul posedă un stylou scump, pe care l-a luat acum cîţiva ani de la Paris şi pe care-l păs­trează cu sfinţenie, ca pe un talisman. In prezent suveranul Ma­rocului care se află la Paris, a târguit pentru fiul său ce-1 Întovărăşeşte, obiecte în va­loare de un milion lei. Fru­moasă cumpărătură ! La „haha Ciuta“, vrăjitoarea... Farmece şi Bălăci — O noapte In cort — La masă — „Haremul“ şefului Balaş Anton, şeful şatrei, mi-a spus că el ar fi dintr’o familie „nobilă" de ţigani, fiind un descendent al lui Balthasar Gossa (acela care în 1400 a înşelat buna cre­dinţa papei Martin al 5-lea, determinându-l să-i acorde pălăria de cardinal şi numin­­du-l Vlădică la Roma). „Şeful" mi-a mai prezen­tat şi un act cu efigia mo­narhiei Ungare, prin care re­gele Sigismund acorda ţiga­nilor cetăţenia. Gu­ifos a căutat să-mi demonstreze că el nu este un simplu „bulibaş“ ales de ţi­gani, ci păstrează din moşi Strămoşi, un titlu de „pala" (rege), iar şătraşii lui sunt toţi „de viţă nobilă". O noapte prin ţigani Partea aventuroasă şi nos­timă incepe abia acum. La stăruinţa lui Balaş An­ton, am hotărât să rămânem peste noapte acolo, cu fizi­­cul pe care-l oferă orice a­­ventură de acest soi. Noi am îi vrut să rămâ­nem undeva pe afară, sub cerul liber. După un obiceiu ţigănesc însă, amfitrionul ce­dează locul său oaspetului care stă peste noapte, iar dânsul se culcă în altă parte. Prietenul meu, asupra că­ruia căzură sorţii să doarmă în locul Lui Balaş. Ci fiind mai la vârstă, n‘a fort chiar aşa de invidia,t1 Ce-i drept, nici eu nu m'am bucurat de o soartă mai bani Vedetele de cinema nu vor mai fi răsfăţate în Germania Ministerul artelor din Ger­mania a decis de a împie­deca toate casele de filme, precum şi cinematografele, de a răsfăţa vedetele ecranului. Nici un afiş nu mai poate purta numele „starului", ti­părit cu caractere mai mari şi mai grase decât ale ce­lorlalţi actori. Toate numele vor fi scrise cu litere de a­­celeaşi dimensiuni. Oficiosul hitlerist scrie:­­Pentru Ger­mania „cultul vedetelor" nu trebuie să existe. Publicul singur trebuie să aprecieze ca actorul care se remarcă, nicidecum numele vedetei pe afiş să fie un motiv de a a­­trege spectatorii". In par­. 4-a: Situaţia guvernului şi chestiunea reîntregirii liberale Un distins intelectual ieşen, fruntaş al unei organizaţii şi politice, care va avea pro­babil un rol preponderent în guvernarea de mâine, ne-a făcut interesante destăinuiri asupra situaţiei politice. In­terlocutorul nostru, care se află în contact permanent cu fruntaşii politici din Bucureşti ne-a dat următoarele rela­­ţiuni, pe care le comunicăm cetitorilor, cu titlu infor­mativ. Spre o criză de regim Ultimul an de guvernare naţional­­ţărcinistă a provocat frământări ac­centuate în rândurile acestui partid. Se crează grupări mai mult sau mai puţin independente, care sdrun­­cină solidaritatea naţional-ţărănis­t şi împing guvernul în opoziţie. Fricţiunile din ultimul timp pe­riclitând însăşi unitatea şi viitorul partidului, s’a pornit chiar în rân­duri e guvernamentali pr un curent puternic de retragere în opoziţie, pentru ca partidul să-şi poa­ă re­genera forţele. Politica suspendării transferului Dar in afară de aceasta, apasă ca un greu asupra gu­vernării de azi soluţion­area problemelor economice la or­dinea zilei. De pe urma suspendării transferului, care a fost una din cele mai eroice măsuri politice cu efecte internaţio­nale, se spune că vom avea de suferit consecinţe supără­toare pentru economia naţio­nală. Creditorii străini ar pu­tea la un moment dat să se­chestreze toate transporturile româneşti spre străinătate. Tot din cauza acestei mă­suri financiare nu s-a putut până acum organiza exportul cerealelor, al căror pereţ a scăzut mult în ultimile săp­tămâni, guvernul neputând să le valorifice. .Toate aceste dificultăţi e­­conomice, precum şi fricţiu­nile lăuntrice ale partidului aflat azi la cârmă, constitua motivele determinante ale schimbării de regim, care se va produce in scurt timp. Succesiunea In privinţa succesiunii s’au lansat formule. S'a vorbit chiar și de o nouă echipă mi­nisterială, în frunte cu d. Mi­­ronescu, care să lucreze cu actualele corpuri legiuitoare. Dar in cercurile politice cu răspundere se afirmă că vii­torul guvern va fi un guvern de colaborare liberală, pre­zidat de d. dr. C. Angelescu şi cu reprezentanţi din ambele nuanţe. O manevră a d-lui Duca? Pe cât de neverosimilă ar pă­rea versiunea, totuşi e aproape sigur că d. Duca a fost acela care a lansat formula aceasta şi care face toate sforţările pentru reali­zarea ei. Neînţelegerile cu d. dr. Angelescu ar fi un simplu prote­s o manevră abilă a d-lui Duca. Şeful liberalilor şi-a dat sea­ma că poate câştiga mult teren politic, dacă se va pune în ipos­taza unui retras, cum este de pildă d. Maniu. Echipa liberaloidă în frunte cu fostul ministru al instrucţiei, cu un parlament ales deliberat, ar urma să stea câtva timp la gu­vern. In acest interval, d. Duca, în calitate de parlamentar, va conduce de fapt politica guver­nului. Se vor organiza apoi ma­­nifestaţiuni populare în toată ţara pentru readucerea în frun­tea partidului a actualului şef al liberalilor. Sub impulsul chemă­rii populare şi al partizanilor, care la guvern fiind, vor netezi toate asperităţile existente, d. Duca va putea ajunge primul mi­nistru al ţării. Guvernul de succesiune va ur­­­ma să cuprindă şi elemente din alte partide. Numele d-lui Goga la interne circulă mai persistent. Simplificarea vieţii politice la toamnă, vom avea pro­babil şi o nouă regrupare de forţe politice, tinzând la o simplificare a vieţii politice, prin contopirea în câte o sin­gură organizaţiune, a grupă­rilor ce se aseamănă prin doctrina şi mijloacele de lup­tă. Se pare că de acest lu­cru şi-au dat seama condu­cătorii grupărilor, care s’au convins de rezult­­ate nefa­vorabile ale sciziunilor. Câteva înjghebări proaspe­te vor dispare cu desăvâr­şire din arena politică. Iar partidul naţional-ţără­­nesc, odată retras în opozi­ţie, va trece printr’o perioadă critică de frământări interne, care Insă vor fi aplanate o­­dată cu revenirea d-lui Ma­niu la şefie. Al. Nestor Culise politice Cum se pregăteşte viitorul guvern Formala liberalilor.­ O manevră a tl-ui Unea.- Situaţia la nai­onai­­ţărănişti.- Spre simplificarea vieţii politice O vizita printre ţ­gani la ţiganul Handorache, unde neveste, m'am dus să dorm. „Haremul ţiganului“ Deabia a răsărit soarele, şi am zbughit-o afară. Probabil că de aceleş sen­timent a fost predominat şi amicul meu, deoarece l-am găsit la curte, înconjurat di un grup de ţigani, cărora le citea dintr’o carte. Deabia atunci am aflat că amicul meu posedă o evan­ghelie în limba ţigănească. In trecere am fost­ silit să intru la Balaş, care încă nu se sculase. într’un cort, alături de a­­cela la care lam văzut a­­seară, lam găsit pe Balaş printre şapte sau opt femei tinere şi îndeajuns de fru­moase. Am aflat apoi că acestea toate sunt nevestele lui. După obiceiul ţiganilor, cele mai frumoase fete sunt dă­ruite „barosului" său „buli­başilor" şi sunt considerate Are însă prioritate femeia care i-a fost prima soţie, fiind şi mai bătrână. La masă A doua zi ţiganii nu ne-au mai dat atenţia de la început. Afară doar de copiii cari ne mai aţineau calea, cerân­­du-ne câte un gologan... La toate corturile au fost puse cazane imense, pentru a fierba carne de cai, ciori şi diferite jivine prinse de ţigani şi savurate cu poftă. Am scos şi noi merindele şi ne-am pus să mâncăm a­­lături de el. Cu încetul, ţiganii au înce­put să se râriască, plecând prin oraş şi pe la sate după câştig. Pe la ora 10 dimineaţă nu mai vedeai decât foarte pu­ţini şi aceştia ocupaţi cu su­flatul focului, turnatul cosito­rului şi la lucrul pieptenilor. Ţiganii sunt meșteri la a­­cestea. IN PREAJMA STAGIUNII Teatrul şi publicul ieşan ■*—afi—.....ri II..... Rolul criticii dramatice Continuind a se prezintă programul viitoarei activităţi a teatrului ieşan, d. Ioan Sava, directorul de scenă al Naţio­nalului nostru, ne vorbeşte despre i — „Critica teatrală*... — .Iaşul e întins pe şapte coline. Ieşenii, oameni in unani­mitate cumsecade şi mai ales foarte ocupaţi. La fel de o­­cupat savantul care măreşte microbii cu microscopul, ca şi negustorul cu butoiul de scrumbii in uşă. Acel ce a cunoscut pasi­unea muncii, îşi dă seama ce greu e să urneşti omul de la treabă. Şi lumea savantului şi lumea negustorului renunţă lesne la tentaţiunile obişnuite şi reacţionează numai în faţa evenimentelor extraordinare. In ultimul timp, secretul ceasornicăriei sufleteşti a ie­­şanului se pare că l-au de­ţinut Tănase, Circul Kludsky, Roata Morţii şi Manon Les­­caut, in domeniul spectaco­lelor. Exhibiţiile acestora cores­pund „în fantezia cetăţeanu­lui nostru cu noţiunea de „artă“ şi numai ei au găsit adevăratele căi, prin care cele şapte coline Îşi revarsă pâlcu­rile la reprezintaţii“. Tradiţia artei­­ .Teatrul Naţional însă, e ocolit, el n’are nici bale­­tiste şi nici elefanţi. Se pune întrebarea: Cum poate afla publicul nostru că „arta“ înseamnă altceva decât trompă şi făţă­­ială ? Unul din răspunsuri ar fi: □rin oficiul criticei teatrale. Criticul trebuie să fie un trâmbiţaş, care să cheme cu goarnă pâlcurile la teatru. Armatele nu înaintează mai uşor cu gornistul în frunte ? E o chestie psihologică aici... Şi cunoscătorii şi forurile centrale sunt de acord ca Teatrul Naţional din Iaşi se face artă. A­tfel teatrul ie­­şan îşi păstrează o veche tradiţie şi zi cu zi prin acti­vitatea intensă se înscrie cu paşi repezi pe calea progre­sului, întreg oraşul şi Mol­dova toată au datoria să ia parte la această înaintare. Teatrul nostru, ca şi Uni­versitatea, este expresia de superioritate culturală a Ia­­ş­lui, care nu poate fi con­ceput altfel, căci pentru asta a fost creat". Rolul criticii — „Rolul de răspândire la mase a importanţei educa­toare, pe care o are un tea­tru, îi revine cronicarului dramatic. O idee artistică îmbracă o formă şi această formă va căpăta o valoare circulatorie datorită criticei. Cronicarul traduce pe înţelesul tuturor creaţiunea artistică şi înles­neşte cetăţeanului deosebirea frumosului de urât. Mă îndeamnă să afirm a­­cest lucru activitatea neobo­sită a cronicarilor ieşeni cu­noscuţi, cari urmăresc c­u ani de zile producţia Teatrului Naţional. Opera lor de fie­care zi îi consfinţeşte trâmbiţaşi ai ar­tei şi lor le revine sarcina de a chema cu goarna la teatru pâ­curile celor şapte coline". Urmează: direcţia de scenă a d-lui George Mihail Zam­­firescu şi pictura decorativă a d-lui Theodor Kiriacoff... Petru Grancea Fără să mă întrebe ceva, a ridicat ghiocul care-i a­­târna la brâu, un ghioc mare şi lucitor, a bolborosit o frază pe care n’am înţeles-o şi mi-a spus: —„Boiarul vrea să­­ştie multe, pentru asta a venit la noi". A continuat apoi să-mi pae cum mă cheamă, pro­­fesiunea, rudele, şi multe a­­mănunte din viaţa mea, cari m’au uimit cu desă­vărşire, i-am dat câţi­va lei şi baba s’a arătat foarte satisfăcut, invitându-mă să stau, ca să-mi mai arate cunoştinţele ei. M’a pus să privesc într’o oglindă magică, spunând că îmi va ghici gândurile şi că vor apărea năluci ! (Continuarea în pag. 11­ a) Prietenul meu a continuat să ţie predici bătrânilor şi copiilor, iar eu am umblat după ••• noutăţi ! Baba Ciuta După câteva plimbări, am fost îndrumat la baba Ciuta, moaşa, sfătuirea şi înţeleaptă s­oliei lui Balaş Anton. Baba Ciuta are mai ales faima de mare vrăjitoare, fapt care m’a determinat să caut s'o cunosc mai indea­­proape. Am găsit-o în cortul ei. Despletită, cu părul peste ochi, şi cu un pieptene cât un ferestrău in mână. Mica de un cot, cum este ea şi cu ochii verzi şi stic­loşi, părea o vedenie. Mărturisesc, că nu cu pu­ţină emoţie m’am apropiat de dânsa. La vederea mea, a lepădat pieptenul enorm pe care-l ţi­nea la mână și m’a privit cu nişte ochi groaznici, cari m’au făcut să îngheţ.

Next