Opinia, februarie 1934 (Anul 30, nr. 8034-8057)
1934-02-01 / nr. 8034
V BiN YOMTM LUMEM Un restaurant pentru milionari. — Cu toată urgia crizei, patria dolarilor n’a părăsit cultul milionarilor. O dovadă destul de interesantă este noul restaurant înființat de curând la New-York. Localul se intituleaz \ »Restaurantul pentru milionari" Și Intr'adevâr, e un ioal, unde oamenii care n'au punga bine garnisită trebue să-l privească numai de afară. Cea mai ieftină mâncare de pe lista de bucate, e taxată cu suma de 10 de ari, adecă 1200 lei. Se servesc acolo cele maifine mâncăruri ideate din legume și păsări rare. Bucatele sânt prizintate intr’o formă artistică şi in tacâmuri de aur şi argint. In fiecare lună se aduc nişte peşti si c aii din Japonia. Din acest peşte se face cea mai scumpă mâncare, taxată cu 50 dolari (peste 5300 lei) O singură masă pentru o persoană la "restaurantul milionarilor" se urcă la zece şi chiar 20.000 Iei. Asta în timp ce atâjia oameni tânjesc după o bucată de pâine . .. Liga contra lacrimilor.— La Lodra s*a înființat o ligă curioasă, denumită „liga contra lacrimilor". Deocamdată gruparea numără numai 18 persoana, dar se speră că cifra membrilor va spori In urma propagandei. Deviza ligii este: „Nimeni nu trebuie să plângă". In acest sens s’a lansat şi un manifest, prin care se cere oamenilor să suporte cu stoicism şi resemnare orice durere, orice lovitură. Nu trebuie să plângem, fiindcă lacrimile nu ajută la nimic. Să ne gândim întotdeauna că sunt alţii, care suferă şi mai mult decât noi. Rămâne de văzut insă, dacă liga contra lacrimilor va putea să-şi menţie deviza. Mai ales în vremurile grele de astăzi Divorţul şi planul.—Un caz original de divors urmează a se judeca la Chicago (Statele Unite). Iată despre ce este vorba. Un funcţionar de bancă, anume Charles Thomson, căsătorit abea de opt luni, a cerut să fie despărţit de nevastă. Şi ştiţi pentru ce ? Pentru că bietul om nu poate suporta exerciţiile la piai ale soţiei. Femeia cântă toată ziua la clavir şi bărbatul n'avea o clipă de linişte în casă. Cum nevasta n'a vrut să renunţe la pian, s'au produs certuri conjugale, care au culminat in acţiunea de divorţ. Şi e de văzut, ce va hotărâ justiţia in acest caz intr’adevăr.. ci cântec ! * 28 ore la telefon. — Un record pu{in obişnuit s’a înregistrat la New-York. Un tânăr publicist Edgar Swin şi-a chemat iubita la telefon o anume Miss Dorothy Keeper, care locuia un alt capăt al metropolei. După o convorbire sentimentală de câteva ore, tânărul a cetit fetei întregul roman pe care l-a scus. Romanul avea peste 300 pagini şi cetirea lui a durat 18 ceasuri. Apoi tinerii au comentat lucrarea alte câteva ore. Astfel convorbirea telefonică a durat 20 ceasuri neîntrerupt, adecă mai bine de o zi şi o noapte. E desigur un record chiar şi pentru doi îndrăgostiţi !... ANUL XXX No. 8034 2 (doi) lei exemplarul ABONAMENTE Lei 600 .... pe un an „ 300 . . . .* „ 6 luni „ 150 ... . * 3 _ ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 ZIAR POLITIC COTIDIAN TOI 1 FEBRUARIE 1934 RON4DE PREMII la I Spino. WH IRSSALITATEA PUBLICI i FRANŢA $3 LA NOI Scandalurile financiare din Franţa au dus la schimbarea guvernului. S’a făcut o vie discuţie în Camera din Paris (in special în afacerea Stavischi) şi guvernul a reuşit de vre-o trei ori să obţie vot de încredire. Insă într’o chestiune mare, de moralitate publică, nu se poate reduce totul la o numărătoare de voturi, legată adeseori de interese personale şi de obligaţia solidarităţii de partid. Ecoul protestelor de la Cameră, prelung în agitaţia de stradă a poporului indignat şi gata a se sui pe baricada—ecoul acelii a devenit irezistibil. Şi guvernul a trebuit să demisioneze. Aceasta înseamnă parlamentarism şi conştiinţă cetăţeneasca. Dar la noi ? Când s’a desvăluit fantastica afacere Skoda, s’a dat în Cameră o luptă mult mai aprigă decât la Paris. Şi era pentru ce,— fiind vorba de un scandal mult mai revoltător. Şi totuşi, nu s’a retras atunci guvernul; n'a demisionat măcar vre-un ministru. Iar publicul a rămas mai departe adormit, plesnit pe obraji şi secătuit la pungă de un politicianism venal! Parodie de parlamentarism şi lipsă de conştiinţă cetăţenească .** Şi totuşi, i se pare d-lui I. Mihalache (vezi discursul— program de la Plotsir) că ar fi locul să se mai facă restrângeri parlamentarismului şi a se da mai multă libertate de acţiune puterei executive... Adică, guvernele noastră n’au destulă ocazie să facă afaceri cu şperţuri, în dauna moralităţii publice ? Ba da. Şi am fi dorit de la un „democrat“ să propovăduiască controlul adevărat cetăţenesc (prin parlamentarism), asupra abuzului şi venalităţii guvernanţilor. Dacă d. Mihalache vrea să se inspire de la Franţa, de ce nu copiază lucrurile bune ? O salvare miraculoasa ifi mingi tte zapcă O salvare miraculoasă, ca în filme, s‘a înregistrat în apropiere de Smztaie (Austria). Doi turiști Paul Schöpf şi Louis Leiter porniseră în ascensiune pe un munte înalt, complect acoperit de zăpadă La un moment dat, s’a desprins din vârful muntelui o avalanşă enormă de omăt. Turiştii aşteptau îngroziţi un desnodământ tragic. Soarta insă le-a fost favoraatia. Zăpada î-a îmbrăcat pe pe cei doi oameni într’un fel de pavăză. Transformaţi In două mingi enorme de omăt, ambii turişti au ajuns jos in cele mai buni condiţuni. Zăpada i-a protejat adeirabil. Oamenii, după acest voiaj pe panta muntelui, s’ai scuturat de omăt și s’au ridicat perfect sănătoși. DISCI!!! Vă aduceţi aminte că eroul lui Caragiale nu rămîne dator cu nici un răspuns consoartei sale. El are explicaţia lui la oriceîntrebare a ei şi e totdeauna triumfător pentru Coana Efimîţa—şi mai ales pentru sine însuşi. Ce are a face, de pildă, că susţinuse la început inexistenţa sgomotului şi-i explicase prin „tandiraia“ femeei. La sfârşitul piesei, findcă s-a dovedit inexistenţa revoluţiei, el exclamă triumfător: — „Tot vorba mea, domnule !.." Nu ştiu de ce crede d. D. Demetrescu ca poate sa ia pe cetitorii „Opiniei“ drept. . Coana Efimiţa a explicaţiilor Aături chsstia stanzum deM. Carp profesor domniei sale... Ştiu însă că mia mi-a creat o situaţie imposibilă. La teatru, spectatorul savurează explicaţiile lui Conu Leonida,—dar ce-aţi zice de cineva care s-ar cpupa să discute serios opiniunile lui ? Şi totuşi sunt dator să arăt cititorilor Opiniei cum... îi trăieşti d. Demetrescu. O fac, reducând la minimum. 1) D. Demetrescu afirmase că doctoratul în drept este „cerut ca o condiţie esenţială a admisibilităţii în magistratură". I-am obiectat că până acum lumea ştia că „este suficientă licenţa*. D. Demetrescu îmi răspunde că legea cere „să fie doctor sau licenţiat în drept",—ceea ce înseamnă, spune d-ta, că sunt preferaţi doctorii. Va să zică nu mai este „condiţie esenţială*... Conu Leonida ca să-şi cor;* vingi consoarta că n'au fost împuşcături, îi spune că „n'are nimeni voe să descarce focuri în oraş... E ordin dela poliţie*... O fi ordin, dle Demetrescu, dar impuşcăturile au fost... Da, Coane Leonida, legea prevede şi doctoratul, dar fiindcă nu sunt doctori, practica umple magistratuira cu licenţiaţi. AcesîsM adevărul. Ce va fi în viitor, după legile nouă ? Astăzi altă chestiune. Noi vorina de magistraţii şi de salariile de astăzi, nu de viitor. Şi astăzi imensa majoritate a magistraţilor nil au doctoratul în drept. Salariile le iau ca licenţiaţi. 2) Coau Leonid vrea să arate soţiei sale că devotamentul soldat lor lui ,Galibardi" e atât de mare, încât ar fi în stare să rabde de foame şi de sete pentru şeful lor. Dar, ce vrea el să spue şi c® spune ? „De hatârul lui sunt în stare, trei zile dearândul, să nu mănânce, să nu bea, dacă n'or avea ce"... Desigur că văzând râsul spectatorilor şi dându-şi searma de ce-a spus, Conu Leonids s-ar putea apăra şi el că nici prin cap mi-a trecut să spue că soldiţi ar rabda fiindcă n’ar avea merinde şi apă... Dl. Demetrescu, ca să serate de ce trebue salarizat bine magistratul, scrisese că „in mânile lui sunt date... nu numai averea, ci şi onoarea şi viaţa cetăţenilor"... (»Viaţa*? Atunci avem... pedeap- 3a cu moarte?.) Şi când i-am arătat câ asta nu-i concepţie de magistrat şi că d-ta face din jude*cător un autocrat, d. Demaîrescu. mim răspuns că „nici prin cap“ nu i-a trecut să-l considre pi magistrat ca un autocrat. Nu i-a trecut prin cap,— dar l-a făcut, când a spus că „in mânile lui sunt date* etc. Să se gândească bine d. Demetrescu ce înseamnâ „ în mânile lui“ și va vedea ce-a spus. (iată, îi vin în ajutor cu câteva exemple.» „In mânile luia ești când te rupește un band, ca să fii răscumpărat , dacă familia nu răspunde suma cerută, banditul te omoară; „în mînile lui“ eşti când te-a prins cineva cu un fals dacă vrea, te distruge—ori te iartă. Ii mai trebue d-lui Demetrescu alte exemple, ca să vadă ci „în mînile lui“ înseamnă la discreţia cuiva, că poate face ce vrea ? Dar d. Demetrescu, cautind să atenueze, in răspunsul său, se încurcă și mai tare. Iată cum explică d-sa acum pe în mîn’fa lui: „ Magistratul oscilează (!), bunăoară în materie penală, bun un minimum și maximum prevăzut de lege... avînd suverană apreciere“... „Suverană apreciere" ?. Dumnezeule mare ! Este oare d. Demetrescu un ghirat? Și creda d-sa cu a... ... această calitate, „suverană apreciere* asupra maximului și minimului de pedeapsă ?! Adică, practic vorbind, socoate c a că i-ar fi permis să dea arbivar maximum d - peder p*să unui duşman și minimum de pedepsa unui prieten, cu ... „suverană apreciere" ? Cred că nu sunt singurul care să mă înspăimânt de-o astfel de concepție !.. Dar ce cred ? d. Demetres* (Continuarea în pag. iia) Concurs autom al geul Bucureşti-Monte Carlo s-a terminat. In clişeu vedem convoiul lung de automobile, care au luat parte la acest concurs anual, odihnindu-se la Monte-Carlo, după un asemenea voiaj obositor. Precum se ştie un număr dintre aceste maşini a trecut şi prin Iaşi. Luptele religioase în Germania Hifiin regimului hitlerin de a înlătura creştinismul intimpină o rezisteţă vie a clerului şi a credincioşilor Regimul hitlerist n’a anulat in Germania orce manifestaţiune de opoziţie. Există o puternică opoziţie care duce lupta, făţiş, pe teren religios. In Warteraberg, în Baden, în Renania, In regiunea Aachen (Aix-la-Chapelle), tineretul catolic poartă uniforma organizaţiei speciale, convoacă întruniri publice, calcă ordinele poliţieneşti şi critică pe faţă naţional-socialismul. La universitatea din Tübingen (Wartemberg) profesorul Adam a rostit, de curând, o cuvântare în care a respins energic teoriile naţional-socialiste. Punând problema religioasă, prof. Adam a combătut acţiunea de neo-păgâcism a „creştinilor germani“, declarând: — „Comunitatea noastră naţională e născută din creştinism şi istoria noastră nu-i decât fructul existenţei germanilor ca popor creştin“. Acest punct de vedere a fost în întregime aprobat de episcopul din Wurtemberg care asista la conferinţă. Ziarele oficioase au atacat violent pe prof. Adult, acuzându-l că prin atitudinea lui creştină face... apologia evreilor ! Adică, creştinismul de apă acum e un produs evreesc pe care naţkmal-socialismul II respinge. In această polemică a intrat şi d. Alfred Rosenberg (personaj foarte influent în guvernarea hitleristă) care se războeşte cu cardinalul Faulhaber din Munchen. Înaltul prelat a pus în faţă preceptele evangheise, împotriva preistoriei germanice la care vor să se înapoeze hitleriştii. Iar dr. Rosenberg răspunde că epoca germană dinainte de creştinism avea o valoare civilizată care poate fi continuă astăzi. Cu alte cuvinte, naţional socialiştii ar avea tendinţa să înlătura creştinismul. Şi deaceia s’a dezlănţuit lupta încordată a noului regim, contra catolicilor ca şi In contra protestantlor. Care va fi rezultatul ? CONFERINŢE Prof. Gh. Ghbănescu PHUMENAUE ARHEOLOGICE Un moş din poveste, plin de ani şi gânduri, a vorbit pentru tineri, pentru acei tineri care îşi cunosc misiunea lor, zugrăvindu-şi viaţa intelectuală, viaţa de muncă şi perseverenţă în domeniul culturii româneşti. El a înşiruit uşor, dar şi frumos, cum a pornit la lucru, la cercetare în labirintul necunoscut al trecutului istoric şi cum, încetul cu încetul, datorită şi sprijinului moral al unor cărturari ca Hajdeu şi T. Codrescu, a ajuns să facă puţină lumină in acel labirint, dând publicicităţii zeci şi sute de documente. O viaţă frumoasă, închinată „pasiunii intelectuale“ cum a spus conferenţiarul, şi din care tânărul student de azi sportsman, Don Juan filfizon şi altele, are de tras multe învăţăminte. Aşa, de pildă, conferenţiarul a spus că elevul nu trebue să iasă din şcoală îndopat de cunoştinţe care nu-i vor servi la nimic în viaţă, ci, elevul trebue să primească din şcoală acel dor de muncă, de studiu, de cercetare, care-l va face să-şi împingă studiile tot mai departe, fiind astfel de folos atât societăţii cât şi sieşi. Dar o idee măreaţă pe care conferenţiarul a scos-o în evidenţă este aceea pentru binele neamului nostru şi în folosul ştiinţei ar trebui să se întocmească o publicaţie în care să se publice toate documentele, toate însemnările ce se găsesc pe pietrele de biserică, pe cărţi, pe morminte, aducându-le astfel la viaţă şi slujind în acelaş timp şi ştiinţa şi neamul. D-lul prof. I. Bărbulescu îi revine sarcina aceasta. Octavian Gădej Acum 2 milioane ani!... Scheletele unor animale preistorice, intr’o peşteră din America Intr’o peşteră de lângă Cumberland (Statele Unite) s’a făcut o descoperire senzaţională. In urma unor săpături, s’au găsit acolo numeroase schelete de animale preistorice. Peştera pare că a fost un cimitir, unde acele animale veniau să moară, atunci cănd simţiau că li se apropie sfârşitul. Cercetările făcute până acum au stabilit că e vorba de scheletele unor vietăţi din epoca terţiară. Savanţii au socotit că acele animale au trăit acum cel puţin... două milioane ani ! Peştera de la Cumberland va fi aranjată modern, devenind astfel un muzeu natural de mare valoare. DOAMNELOR ECONOMimi FRIZERUL INTR O N D U M®EÎfTL Ondulează SINGUR PAci RUL LUNG Şl SCURT NUMAI PRIN SIMPLA PIEPTĂNARE. PARUL VA FI ASTFEL TOTDEAUNA BINE ONDULAT. INDISPENSABIL PENTRU DOAMNE Sl DOMNI. COMANDATI INCA ASTAZI PIER-, TSîiUL D-V LA „COSîHA” stcviei O.PBUCURESTI - STR. GBftMC^T, 10 Monstrul din lacul Loch Ness (Secţia) continuă a fi punctul unei senzaţii generale in Anglia. Zlnic, ziarele britanice aduc noui amănunte despre acest caz şi se întrec în relatări interesante. Scepticii s'au împuţinat. Din ce in ce mai mult s’a răspândit convingerea că monstrul nu e o simplă legendă, iar unele ziare susţin chiar că astăzi nu mai e nici un om in Anglia, care să nu creadă inexistenţa balaurului. Asta se datoreşte faptului că monstrul a putut fotografiat. Fotografia a fost luată din spate, aşa încât nu se vade decât spinarea uriaşă a jivinei. Această fotografie a adus câştiguri importante. Societatea zoologică a oferit pentru ea suma de 100 lire (65 de mii lei), iar o gazetă americană o mie de dolari (peste 100.003 lei). Un ziar din Chicago, mai pasionat de această chestiune, a anunţat că va acorda un premiu de 10.000 dolari, adecă un milion lei, pentru o fotografie care va înfăţişa monstral în întregime. Până acum insă o asemenea poză n’a reuşit nici celor mai dibaci fotografi. In jurul lacului Loch Ness Totuş englejii nu se dau învinşi. Pe malurile lacului Loch Ness au apărut mai multe lagăre de cercetători. S’au construit numeroase bărăci primitive, care ţin loc de adăpost, întrucât puţinele hoteluri existente acolo n’au putut satisface nici pe departe numărul mare de turişti veniţi să vadă balaurul. Unii vizitatori stau pe ţărm zile şi nopţi întregi, in aşteptarea monstrului. Preţurile la restaurante se scumpesc zilnic. Tot acolo s’au instalat zilele trecute două menajerii, cu renumiţi vânători de animale marine. Direcţiile acestor menajerii au pus câte un premiu de 100.000 lire (63 milioane lei) pentru prinderea balaurului. Şi s’ar oferi cu siguranţă şi sumi mult med mari, fiindcă e lesne de înţeles ce senzaţie colosală ar fi monstrul viu plimbat prin toată lumea. Un fel de King-Kong veritabil L. Prietinii monstrului I. Dar partea cea mai curioasă este că la Londra s°e înfiinţat un club, care se intitulează „Prietinii monstrului din lacul Loch Ness*. Membrii acestui club doresc să prindă monstrul şi să-l îngrijească cu devotament, ţinându-l ca pe o mare curiozitate a vremii. In acest scop s’a lansat şi an proect fantastic. Clubul propune să se colecteze fondurile necesare pentru secarea lacului Loch Ness, ceiace ar permite în mod sigur capturarea niavei. Dar planul pare utopic, dat fiind că ar trebui ani de zile şi o avere colosali, pentru scoaterea apei dintr’un lac lung ,de 30 kilometri şi iar de 10 kilometri. In consecinţă „prietinii monstrului“ vor trebui să abandoneze probabil acest proect oricât i-ar fi de prietinit... Totuş cercetările şi eforturile pentru prinderea balaurului continuă. Mii de oameni sânt angajaţi în această expediţie de la lacul Loch Ness. Deocamdată, cu toate că fiara a fost zărită, nimeni n’ar putea preciza ce este monstrul in realitate un epigon al annimalelor din vechime, un capriciu fantastic al naturii, un animal marin de dimensiuni extraordinare ?!. Se speră că în curând enigma va fi deplin lămurită. Povești adevărate Monsipul din a fost fotoavattat S*a format o societate pentru secarea lacului unde trăește balaurul Malul Breşei Balul presei ieșene va avea loc la palatul administrativ în seara zilei de Sâmbătă 3 February .Ultimele bilete se pot ridica de la redacţiile ziarelor „Lumea", „Zia"şi „Opinia“.