Opinia, februarie 1934 (Anul 30, nr. 8034-8057)
1934-02-01 / nr. 8034
Ceia cinci Misse care vor fi alese la balul presei, vor obţine următoarele premii: Miss Iaşi 1074 o rochie de mătasă dela „Gallia“. Miss Pressa o rochie de mătasă d la fabrica Griler. Mi - informaţia o rochie de brătară dela fabrica „Paris“. Miss Cronica o poşetă elegantă dela firma „Favorit". Miss Reclama un album de poezii și cel mai interesant roman de la „Socec“. Alte premii importante sunt rezervate pentru diverse concursuri. Printre aceste cadouri sunt și două splendide vase de cristal, de la firma „Stier" din str. Brătianu. OPINIA Cronica spectacolelor 31 IANUARIE 1934 Teatrul National. Relache Cinema Trianon. — „Așa cum mă dorești" cu Greta Garbo şi Erick von Stroheim. „ Vulturul alb" cu Buck Johnes Jurnal Fox. Cinema SidolL—.Frivolitate" cu^MauriceGreysUtr „Demonica“ cu Carole Lombard. Jurnal Paramount. Cinema Phoenix—Floarea din Hikaya cu Marta Egarth, van Petrovici şi Ernest Verebas. Muzica de Paul Abraham; „Titanii cerului", film de aviaţie cu Walace Berry şi Clarck Gabie. Cinema Roxy.— „Grand- Hotel* cu M rta Egerth ; „Serenada primei iubiri" cu Carol Joker, Lucie Englisch, Gretl Tueimer şi Siegfried Arno. Jurnal Pathe Nathal. Ștrandul Iaşului. — Patinajul deschis: 8—12 dim. şi 3—8 p. m. Bereria Luther.—Localul cel mai agreat. Muzică excelentă. Supeuri speciale după spectacol. Preţuri moderate. Barul din salonul de sus deschis silnic. 'Doamnă! Eleganţa dv. depinde de modul cum vă confecţionaţi mmmmmmmnm COUSETE£E, buutiere£E $î SETSE*E£E Pentru o execuţe artistică, comandaţi-le la renumita corseterie MICUL PARIS! - IAŞI, STR. CUZA VODĂ 50 lângă Banca Moldova) f Puse sub directa conducere ţi supraveghierea*renumitului specialist dîn străinătate Signor Msnoil Stereuschis , nu gândi e comod, mai practică-i însă prevederea* Succes numai cu jj De găsit pretutindeni. Adevărata Untură de Ficat de Peşte Calitate extra-fină, este de culoare gălbuie, gust şi miros plăcut de sardele. Se ia cu plăcere de copii şi persoanele cele mai delicate. Untura de Peşte pură este mai activă decât amestecată cu apă şi alte materii. Se găseşte de vânzare la Farmacia Curţei Regale Fraţii Dr. Konya—Succesor Dr. Grozea, Iaşi, strada Lăpuşneanu. De vânzare casele din str. Vasill Conta , lângă Piaţa Sf. Sridon compus din h , crâşmă şi 3 apartamente locuibile şi 4000 m. p. loc. pivniţă etc. cu eşirea la piaţă. A se adresa cî-lui Colonel Argeşanu, str. Arăriei. Strada Buzelor Vopsite de Maurice Delobra din colecţia ROMANIELOR CAPTIVANTE. Un roman care va face deliciul cetitorilor. 12 lei. De vânzare la toate chioşcurile de ziare şi la Depozitul General S. Peretz Str. Unirei 9. Peste 100.000 persoane întrebuinţează regeneratorul modern spontan „coconi” care redă natural, exact şi nevătămator părului alb sau încărunţit, bărbei şi mustăţei, culoarea naturală avută: negru, castaniu-închis, blond având satisfacţie deplină. Cutia lei 120.—2 cutii lei 231— Depozit: .OPAC* str. Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, etaj) Bucureşti. ASTAZI LA Cinema SIDOLI Noul şi cel mai eclatant succes Paramount cu neîntrecutul comedian al Franţei Maurice Chevalier secondat de marile vedete ANA DVORAK în cea mai briliantâ realizare a Stigianei Frivolitate prof.de sărut sau Aşa-i Parisul S‘ DEMONICA un film de groază In genul filmului Bestia cu CAROLE LOMBARD Complectare: Jurnalsonor Paramount Magasinul Grădinarilor Repozit de Seminţuri de legume, flori şi furaje ALTER MICHEL Iaşi, Piaţa Halei No. 15—17 — — Telefon 532 aduce la cunoştinţa onor. clientele că pentru anul 1934 a pus la dispoziţie un bogat asortiment de seminţuri de legume diferite varietăţi de la cele mai renumite case din Franţa, Olanda şi Bulgaria. O colecţie de Hori diferite varietăţi 10 pachete originale cei 30 Sfecle de vite Mammuth roşi Elita — Sfecle de vite Eckendorf galbene Elita — Sămânţă de lucernă franceză şi românească cu certificat de analiză aprobat de Onor. Minist. de Domenii şi Camera de Agricultură. — Gazon englezesc veritabil. Voiajuri de plăcere şi de afaceri individuale sau in grupuri. Rezervare de focuri in trenurile internaţionale. Legături cu vapoare, avioane etc. pentru toate centrele lumii se efectuiază prompt "HAPAG“ SJ. R. Facem toate vizele de paşapoarte şi orice formalităţi necesare voiajului. Pentru orice inforrmaţiuni şi prospecte adresaţi-vă Biroului de voiaj şi Turism Iaşi, Str. Lăpuşneanu No. 37. M. Weinstein avocat s-a mutat in Str. Şcoala de Arte 3 intrarea şi prin strada Cuza- Vodă (casele Cristofor) DOCTOR I. SCHWARTZMANN Fost »»steat «l clinicei din Paris Boli interne şi de copii Specializatii boli de inimă plămâni şi rinice. Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Efectio» cardiograf. Tratamentul tuberculozeipulmonare cu pneumothorax artificial. Tratamente radical pentru varice, eczine şi ulcer varicos Consultă zilnic între 11-1 şi 4-7 . Strada Căpitan Păun 10. Telefon 1 Cinema „FIIDENIU“ ASTAZI Formidabilul acces. Cea mai briliantă operetă cu muzica de PAUL ABRAHAM FLOARE din Haway CU MAttTHA EGGERT, IVAN PETROVICI, WEREBES şi tenorul HANS FIEDESER ş. H M Mare film de aviaţie cu Walace Beely, Clark Gable, Conrad Nirki şi M. Prevost. PORI-ALTOI Riparia-Rupestris 3309 bine selecţionat, perfect copt, precum şi viţă altoită şi altoi din varietăţile Chaselas Doice, Aligote, Grasă de Cotnari, Ottonel, se găseşte de vânzare la dl. B. Guttman la via de la Copou, sau in str. G-ral Berthelot 10. LA WALDMAN (Hala) găsiţi lână fină pentru Pool-Owere, preţuri reduse. EH BHEUE PRESEI cele emei x Preschimbarea bonurilor in seria trecută se face zilele la administraţia ziarulu între 9-12 şi 4-7. Detaşaţi bonul din pag. 1 sus, pentru seria nouă de premii in numerar. * Baiul Crucea Roşie va avea loc in seara de 10 Februarie 1934, in saloanele Cercului Militar. Negustorii maltrataţi şi jefuiţi.—Prinderea bandiţilor mutului haiduc G. Bpanu din Bardari. Comercianţii maltrataţi au fost internaţi la spital, iar cei patru bandiţi au fost deferiţi parchetului. Col. Mulţumire Aduc pe această cale viile mele mulţumiri D-lui Dr. L. Jacoby din Iaşi str. Ştefan cel Mare 29, pentru că mi-a salvat copilul meu de la o moarte sigură, fiind suferind de o bronco-pneumonie. OI recomand tuturor părinţilor şi suferinzilor. Leon Alexa Iaşi, str. Slt. Andrei 5 DE ÎNCHIRIAT cameră mobilată. De preferat ofiţeri. Str. Vasile Conta 7. Trei cume 11 de o Haina de haiduci Chişinău 31. Un îndrăzneţ atac banditesc a fost adus la cunoştinţa legiunii de jandarmi din localitate. In timp ce comercianţii L. Gorin, Z. Epelbaum şi P. Levit se îndreptau spre comuna Botna, unde aveau de efectuat câteva cumpărături, au fost atacaţi de o bandă de tâlhari. Bandiţii le-au liat negustorilor suma de câteva mii lei, după care i-au maltratat in chip Îngrozitor, lăsându-i legaţi şi CU cătuşe In gurii. Abia spre dimineţă nefericiţii negustori au fost găsiţi de către un trecător. Acesta sosise la momentul oportun, căci lupii au şi Început sa se adune hi ftu t locului, u di se aflau i.g ţi prizonierii. F ind adşi la postul de jandarmi, comercianţii au declarat că au recunoscut pe unul din bandiţi. Jandarmii au pornit imediat in căutarea lor, găsindu-i pe cei patru tâlhari la o cârciumă din com. Baidări. După un scurt schimb de focuri de revolver, bandiţii s-au predat autorităţilor. Ei se aflau sub conducerea te. Un caz ciudat s’a întâmplat in comuna Negoeşti da lângă Craiova. Bătrânul sătean Constantin Tofan a fost găsit mort şi complect desfigurat. S’a stabilit că a avut un acces de astmă şi a murit pe loc. Cele două pisici pe care le avea în casă, i-au mâncat faţa şi o parte din gâzle fiind bănueli, s au autorizat înmormântarea. comitetul O delegaţie din de conducere a blocului pensionarilor, compusă din d-nii Inginer Hurmuzescu, Victor Munteanu, Maior Constandache vice-preşedinţi şi secretar Ionescu, s-a prezentat ieri, la d. deputat Osvald Racoviţă, rugându-l să intervină pentru sprijinirea memoriului înaintat d-lui Ministru de finanţe în chestia restanţelor de pensii pe 1931 şi 1932. D. Osvald Racovicză, cunoscând chestiunea şi recunoscând cu francheţi ce-i caracterizează dreptatea pensionarilor, a făgăduit în mod solemn delegaţiei, că va face toate demersurile în calitatea sa de deputat şi în acea de prieten personal al d-lui ministru Victor Slăvescu, pentru satisfacerea justelor cereri ale pensionarilor. In altă ordine de idei, delegaţia pensionarilor din Bloc ii trebând pe d. Racovitză asupra concepţiior preconizate de d-sa in chestiunea alcătuirii listei viitorilor Consilieri, la alegerilecomunale, d-sa nu şi-a ascuns convingerea, că toate societăţile profesionale de cetăţeni ar trebui să fie reprezentate în consiliu, inclusiv şi reprezentanţi ai blocului pensionar lor. Se ivesc Insă dificultăţi de ordin politic, care nu pot să nu fie ţinute in seamă, dat fiind mai cu seamă caracterul de luptă ce îmbrăţişează partidele politice, chiar in alegerile comunale. Se va gândi însă asupra posibilităţilor de aplicare a unui serios sistem de reprezentanţă a voinţi şi intereselor generale cetăţeneşti, in viitorul consiliu, ţinând seamă şi de valorile personality lor şi de importanta asociaţiilor profesionale nepoliticianizate, armonizând toate interesele in limita posibilităţilor, pentru o bună şi cinstită administraţie comunaă. ACŢIUNEA PENSIONARILOR IEŞENI in chestiaP^şjan£eiop Intervenţii la d. deputat Osvald Racoviţă — Pensionarii şi alegerile comunale" D&cs, QhjjjxoodiJxmM pt f&tAjasixă ? Nu cheltuiţi bani pentru a urma o cură la băi iarna. Aceiaşi cupă o puteţi face la normidiiul Dvs. Iarna nu puteţi să vă faceţi cura în localităţile balnere, însă suferinţele Dv. pot fi vindecate cu o cura de Băi de Sare naturală de Iod de Bazna făcută în casă. Dacă suferiţi de reumatism sau artrită, de scrotulă, de dureri in incheeturi şi oai, de diverse afecţiuni ale pielei, sau una din bolile specifice femeilor faceţi băi în casă cu sare naturală de IOD de BAZNA. Sarea Iodată de Bazna e recunoscută de sute de ani ca un medicament exclent. Cu un kilogram de Sare de Bazna se poate ea prepara o baie de 401tri de apă caldă, cu efecte foarte îmbucurătoa e. I De vânzare la toate farmacile și drogueriile în pachete e / și 4 kilograme. "’^"^’----■•-înmiiiinwxiiMMWMBMmTiiiriiTrTrrr" tț-—- ■- *-j -INFORMn TIUN 1 x Şedinţa consumau de higienă a municipiului se va ţine joi, sub preşedinţia, d-lui dr. Cădere, medic şef al municipiului. Ancheta făcută la Casa Autonomă a Pădurilor a stabilit nereguli şi abateri in dauna statului. Consiliul de administraţie al acestei instituţii a fost suspendat şi s’a sesizat comisia specială disciplinară, pentru a aplica sancţiuni. ieri s’a întrunit la Bucureşti consiliul superior al magistraturii. La curtea de apel din Iaşi a fost recomandat pentru un loc de consilier d. Vintilă Cristescu, actual procuror la Curte. „ Am relatat ieri că la Chişinău a încetat din viaţă profesorul Sciusev. Autopsia a stabilit că moartea a survenit din cauza inaniţiei, profesorul fiind complect anemiat în ultimul timp. Cu acceleratul de ieri după amează I. P. S. S. Mitropolit Pimen Georgescu, a părăsit Iaşul, plecând la Bucureşti. Chiriarhul Moldovei se va reîntoarce in oraşul nostru probabil la 15 Februar. HVG. Fotografiaţi-vă la Balul Presei Studiosul Gusty va fi instalat în una din sălile Balului SENTINŢE în procesul de spionaj Consiliul de război s’a pronunţat ieri in procesul de spionaj al organizaţiei de sub onducerea Măriei Reabciug. Au fost condamnaţi la câte 5 ani recluziune Maria Reabiţciug, Ion Reabciug şi Ion Moroniuc. La 3 ani a fost condamnat Dian Cundi. Acestuia i s’a aplicat o amendă de 3 mii Iei. Au mai fost condamnat Neculai Meroniuc la un an închisoare şi Necula Reabbciug (dispărut în Rusia) la 15 ani muncă silnică. Ceilalţi inculpaţi plut, Maicu Adolf, caporal Gh. Maitel şi Şt. Reabciug au fost achitaţi. Cei condamnaţi au făcut recurs. Ahonat-ra la „Opinia 1 . Alături de chestia salarizării DISCUŢII CU GOJIU LEONIDA.. de M. Carp profesor (Continuarea din pag. I-a) cu că a câştigat când a înlocuit pe mun mânile lul* cu „suverană apreciere" Tot aşa se apără d. Demetrescu că mnu a fost Intenţia" d-sale „de a socoti ca magistraţii înaltei Curţi de Casaţie sau acel al Curţilor de Apel sunt produsul superficialităţii cursurilor făcute in Universitate sau al trecerii cu uşurinţă a examenelor.„ II cred pa d. Dmetrescu că nu a avut această intenţie. Se v de chiar, după îngrijorarea de care-i cuprins că s'ar putea bănui o astfel de intenţie. Dar, ce să-i fac ? Doară d-sa a scris textul:mşi cursurile de drept nu se mai fac azi , voi d’oiseau ca acum 15-20 ani din urmai examenele nu se mai trec cu uşurinţă"... Nu a spus cu asta că magistraţii care au făcut dreptul acum 15-20 de ani, au făcut materia superficial şi au trecut examenele cu uşurinţă Nu a avut intenţia, desigur — dar a spus... Conu Leondu!... De cât, iată ce este serios aici, d-le Demetrescu» Când cineva nu poate exprima in scris ceea ce are in minte şi scapă de sub condei altăceva decât ce-ar fi dorit să spue, — atunci trebue să renunţe la sarcina de a lumina pe alţii... Conu Leonida poate să-şi lămurească soţia cum se pricepe. Cititorul Insă are dreptul să ceară de la cel ce pretinde a-l lumina, —cel puţn o concepţie clară şi o exprimare precisă. Dar d. Demetrescu, după ce se exprimă cum am văzut, mai păcătueşte faţă de cititori şi prin aceea că are, asupra aceleiaşi chestiuni, mai multe păreri — diferite ori chiar contrare. Aşa, în primul articol a afirmat, cum am văzut, că acum 15-20 de ani cursurile de drept erau superficiale („à voi d’oiseau" spune d-sa, fireşte, destul de impropriu...) si ca astăzi nu se mai fac astfel, deci sunt serioase. In al doilea articol, după întâmpinarea mea, spune că numai unele cursuri se făceau prof. acum 15-20 ani (deși in primul articol nu vorbise de unele cursuri, ci d „cursurile de drept“, adică toate. Deci își modifică prima părere. Dar, după ce a spus că astăzi cursurile de drept nu se mai fac prost ca acum 15-20 de ani, revine asupra valorii cursurilor de astăzi şi scrie : „din pricina politicei care absoarbe tot timpul unor personalităţi de seamă, cursurile lor sunt de ce în ce mai rare şi adeseori le fac suplinitorii şi asistenţii universitari",—adică, mai rău decât acum 15-20 de ani !... Ce să mai înţeleagă bietul cititor din aceste contraziceri ? Când sunt rele cursurile de drept ? Acum 15-20 de ani când se fac „à voi d’oiseau", sau astăzi când se fac de suplinitori ori asistenţi? Nu i se pare d-lui Demetrescu că prea oscilează între păreri contrare, ca pentru un om care vrea să lumineze pe alţii ? 3). Dar d. Demetrescu reaizeazâ o adevărată şi fică minune: vrea să susfte un lucru şi aduce tocmai dovada contrară. E de necrezut, nu-i aşa ? Ei bine, e perfect adevărat. Dl. Demetrescu spusese că magistraţii consacră foarte mult din timpul lor liber, cu redactarea sentinţelor, l-am răspuns că cea mai mare parte a sentinţelor sunt redactate de grefieri. Acum d. Demetrescu aduce un spinul său făptui că legea de organizare le impune redactarea hotărârior (ceea ce nu prea-i dovada, căci ştim cu toţii destul despre aplicarea legilor, la noi...), dar adaugă în paranteză ca „au fost minori de justiţie care prin ordine circulare au amintit magistraţilor"... Ce le-au amintit ? Că trebue să redacteze singuri sentinţele.« Dl. Demetrescu n’a văzut cum confirmă, cu paranteza aceasta, spusele mele... Căci, dacă legea impune redactarea hotărârilor, pentru ce au mai simţit miniştrii nevoie să amintească magistraţilor dispoziţiile legii ? Evident, pentru că au constatat că in genere hotărârile sunt redactate de grefierii.. Adică, ceea ce afirmasem eu. Dl. Demetrescu spune că d-sa nu apără pe magistrați mca funia pe spânzurat"... Expresiunea nu e a mea, dar cititorul poate singur constata —cum îi apără d. Demetrescu pa magistrați... 4) Dl. Demetrescu s’a supărat că am spus că d-sa scrie cu vorbe umflate—şi s’a simţit jignit. Eu nu Întrebuinţez nici o expresie jignitoare faţă de cei cu care discut, dar nu e vina mea dacă adevărurile pe care le dovedesc, ustură. Vorbele umflate ale d-lui Demetrescu le-am citat şi le mai pot cita: „Magistratul lucrează cu o răbdare și tact supraomenești.... Magistratul este nevoit să muncească istovindu-și (!) sănătatea aproape in fiecare seara"... D-l Demetrescu nu consideră ca vorbe umflate cuvintele subliniate«. Cititorul va aprecia. Mai rău s’a supărat d. Demetrescu (de astă dată fără s’o spue, dar căutând să se răzbune pentru că i-am atras atenţia asupra unei greşeli de limbă. Am mai spus-o cu altă ocazie: supărarea e un sfetnic rău. Şi iată unde l-a dus pe DL Demetrescu. D-sa a voit să mă prindă şi pe mine cu o greşală de limbă. Inchipuiţi-vă ce triumfi să înfunzi cu o greşală de limbă tocmai pe un profesor de Română ... De aceea d. Demetrescu mă întreabă (tot Intr’un parantez, cum făcusem și eu ...) dacă nu puteam găsi în limba noastră un echivalent vorbei „aportul". Apoi, uitaţi-vă cura stă chestiunea, d-le Demetrescu. Când d-stră scriaţi „istovindu-şi sănătatea" (în joc de zdruncinându-şis&n&t&ted), dovedeaţi că nu ştiţi înţelesul exact al unor cuvinte din limba d-stră. Această necunoaştere este un deficit de culturaltate, care, ca şi neputinţa de a spune prin scris ceea ce vrei, impune celui ce sufere de el toate rezervele—dar mai ales pe aceea de a se face... publicist. In ce privește cuvântul „exportul" pe care l-am întrebuințat eu, este cu totul indiferent dacă are sau nu e. Leou. nu iii)