Opinia, februarie 1934 (Anul 30, nr. 8034-8057)

1934-02-01 / nr. 8034

Ceia cinci Misse care vor fi alese la balul presei, vor obţine următoarele premii: Miss Iaşi 1074 o rochie de m­ătasă dela „Gallia“. Miss Pressa o rochie de mătasă d la fabrica Griler. Mi - informaţia o rochie de brătară dela fabrica „Paris“. Miss Cronica o poşetă ele­­gantă dela firma „Favorit". Miss Reclama un album de poezii și cel mai intere­sant roman de la „Socec“. Alte premii importante sunt rezervate pentru diverse con­cursuri. Printre aceste ca­douri sunt și două splendide vase de cristal, de la firma „Stier" din str. Brătianu. OPINIA Croni­ca spectacolelor 31 IANUARIE 1934 Teatrul National. Relache Cinema Trianon. — „Așa cum mă dorești" cu Greta Garbo şi Erick von Stroheim. „ Vulturul alb" cu Buck Johne­s Jurnal Fox. Cinema SidolL—.Frivo­litate" cu^MauriceGreysUtr „Demonica“ cu Carole Lom­bard. Jurnal Paramount. Cinema Phoenix—Floarea din Hi­kaya cu Marta Egarth, van Petrovici şi Ernest Ve­rebas. Muzica de Paul Abra­ham; „Titanii cerului", film de aviaţie cu Walace Berry şi Clarck Gabie. Cinema Roxy.— „Grand- Hotel* cu M rta Egerth ; „Serenada primei iubiri" cu Carol Joker,­ Lucie Englisch, Gretl Tueimer şi Siegfried Arno. Jurnal Pathe Nathal. Ștrandul Iaşului. — Pati­najul deschis: 8—12 dim. şi 3—8 p. m. Bereria Luther.—Localul cel mai agreat. Muzică exce­lentă. Supeuri speciale după spectacol. Preţuri moderate. Barul din salonul de sus deschis silnic. 'Doamnă! Eleganţa dv. depinde de modul cum vă confecţionaţi mmmmmmmnm COUSETE£E, buutiere£E $î SETSE*E£E Pentru o execuţ­e artistică, comandaţi-le la renumita corseterie MICUL PARIS! - IAŞI, STR. CUZA VODĂ 50 lângă Banca Moldova) f Puse sub directa conducere ţi supraveghierea*renumitului specialist dîn străinătate Signor Msnoil Stereuschis , nu gândi e comod, mai practică-i însă preve­derea* Succes numai cu jj De găsit pretutindeni. Adevărata Untură de Ficat de Peşte Calitate extra-fină, este de culoare gălbuie, gust şi miros plăcut de sardele. Se ia cu plăcere de copii şi persoanele cele mai delicate. Untura de Peşte pură este mai activă decât amestecată cu apă şi alte materii. Se găseşte de vânzare la Farmacia Curţei Re­gale Fraţii Dr. Konya—Succesor Dr. Grozea, Iaşi, strada Lăpuşneanu. De vânzare casele din str. Vasill Con­ta , lângă Piaţa Sf. S­­­ridon compus din h , crâşmă şi 3 apartamente locuibile şi 4000 m. p. loc. pivniţă etc. cu eşirea la piaţă. A se adresa cî-lui Colonel Argeşanu, str. A­răriei. Strada Buzelor Vopsite de Maurice Delobra din colecţia ROMANIELOR CAPTIVANTE. Un roman care va face deliciul cetitorilor. 12 lei. De vânzare la toate chioşcurile de ziare şi la De­pozitul General S. Peretz Str. Unirei 9. Peste 100.000 persoane întrebuinţează regeneratorul modern spontan „coconi” care redă natural, exact şi nevă­­tămator părului alb sau încărunţit, bărbei şi mustăţei, culoarea naturală avută: negru, castaniu-închis, blond având satisfacţie deplină. Cutia lei 120.—2 cutii lei 231— Depozit: .OPAC* str. Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, etaj) Bucureşti. ASTAZI LA Cinema SIDOLI Noul şi cel mai eclatant suc­ces Paramount cu neîntrecu­tul comedian al Franţei Maurice Chevalier secondat de marile vedete ANA DVORAK în cea mai briliantâ realizare a S­tigianei Frivolitate prof.de sărut sau Aşa-i Parisul S‘ DEMONICA un film de groază In genul filmului Bestia cu CAROLE LOMBARD Complectare: Jurnalsonor Paramount Magasinul Grădinarilor Repozit de Seminţuri de legume, flori şi furaje ALTER MICHEL Ia­şi, Piaţa Halei No. 15—17 — — Telefon 532 aduce la cunoştinţa onor. clientele că pentru anul 1934 a pus la dispoziţie un bogat asortiment de se­­minţuri de legume diferite varietăţi de la cele mai renumite case din Franţa, Olanda şi Bulgaria. O colecţie de Hori diferite varietăţi 10 pachete ori­ginale cei 30 Sfecle de vite Mammuth roşi Elita — Sfecle de vite Eckendorf galbene Elita — Sămânţă de lucernă fran­ceză şi românească cu certificat de analiză aprobat de Onor. Minist. de Domenii şi Camera de Agricul­tură. — Gazon englezesc veritabil. Voiajuri de plăcere şi de afaceri individuale sau in grupuri. Rezervare de focuri in trenurile internaţionale. Legături cu vapoare, avioan­e etc. pentru toate centrele lumii se efectuiază prompt "HAPAG“ SJ. R. Facem toate vizele de paşapoarte şi orice formali­tăţi necesare voiajului. Pentru orice inforrmaţiuni şi prospecte adresaţi-vă Biroului de voiaj şi Turism Iaşi, Str. Lăpuşneanu No. 37. M. Weinstein avocat s-a mutat in Str. Şcoala de Arte 3 intrarea şi prin strada Cuza- Vodă (casele Cristofor) DOCTOR I. SCHWARTZMANN Fost »»steat «l clinicei din Paris Boli interne şi de copii Specializat­ii boli de inimă plămâni şi rinice. Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul­ Efectio» cardiograf. Tratamentul tuberculozei­­pulmonare cu pneumo­thorax artificial. Tratamente radical pentru varice, eczine şi ulcer varicos Consultă zilnic între 11-1 şi 4-7 . Strada Căpitan Păun 10. Telefon 1­­ Cinema „FIIDENIU“ ASTAZI Formidabilul acces. Cea mai briliantă operetă cu muzica de PAUL ABRAHAM FLOARE­ din Haway CU MAttTHA EGGERT, IVAN PETROVICI, WEREBES şi tenorul HANS FIEDESER ş. H M Mare film de aviaţie cu Walace Beely, Clark Gable, Conrad Nir­k­i şi M. Prevost. PORI-ALTOI Riparia-Rupestris 3309 bine selecţionat, p­e­r­f­e­ct copt, precum şi viţă altoită şi altoi din varietăţile Cha­­selas Doice, Aligote, Grasă de Cotnari, Ottonel, se gă­seşte de vânzare la dl. B. Guttman la via de la Copou, sau in str. G-ral Berthelot 10. LA WALDMAN (Hala) gă­siţi lână fină pentru Pool-O­­were, preţuri reduse. EH BHEUE PRESEI cele emei x Preschimbarea bonurilor in seria trecută se face zil­ele la administraţia ziarulu între 9-12 şi 4-7. Detaşaţi bonul din pag. 1 sus, pentru seria nouă de premii in numerar. * Baiul Crucea Roşie va avea loc in seara de 10 Februarie 1934, in saloanele Cercului Militar. Negustorii maltrataţi şi jefuiţi.—Prinderea bandiţilor mutului haiduc G. Bpanu din Bardari. Comercianţii maltrataţi au fost internaţi la­ spital, iar cei patru bandiţi au fost de­feriţi parchetului. Col. Mulţumire Aduc pe această cale viile mele mulţumiri D-lui Dr. L. Jacoby din Iaşi str. Ştefan cel Mare 29, pentru că mi-a salvat copilul meu de la o moarte sigură, fiind suferind de o bronco-pneumonie. OI recomand tuturor părin­ţilor şi suferinzilor. Leon Alexa Iaşi, str. Slt. Andrei 5 DE ÎNCHIRIAT cameră mo­bilată. De preferat ofiţeri. Str. Vasile Conta 7. Trei cum­e 11 de o Haina de haiduci Chişinău 31. Un îndrăzneţ atac banditesc a fost adus la cunoştinţa legiunii de jan­darmi din localitate. In timp ce comercianţii L. Gorin, Z. Epelbaum şi P. Le­vit se îndreptau spre comuna Botna, unde aveau de efec­tuat câteva cumpărături, au fost atacaţi de o bandă de tâlhari. Bandiţii le-au li­at negus­torilor suma de câteva mii lei, după care i-au maltratat in chip Îngrozitor, lăsându-i legaţi şi CU cătuşe In gurii. Abia spre dim­ine­ţă nefe­riciţii negustori au fost gă­siţi de către un trecător. A­­cesta sosise la momentul o­­portun, căci lupii au şi Înce­put sa se adune hi ft­u t lo­cului, u di se aflau i.g ţi prizonierii. F ind ad­şi la postul de jandarmi, comercianţii au de­clarat că au recunoscut pe unul din bandiţi. Jandarmii au­ pornit imediat in căuta­rea lor­, găsindu-i pe cei pa­tru tâlhari la o cârciumă din com. Bai­dări. După un scurt schimb de focuri de revolver, bandiţii s-au predat autorităţilor. Ei se aflau sub conducerea te.­­ Un caz ciudat s’a în­tâmplat in comuna Negoeşti da lângă Craiova. Bătrânul sătean Constantin To­fan a fost găsit mort şi complect desfigurat.­­ S’a stabilit că a avut un acces de astmă şi a murit pe loc. Cele două pisici pe care le avea în casă, i-au mâncat faţa şi o parte din gâz­le fiind bănueli, s au auto­rizat înmormântarea. comitetul O delegaţie din de conducere a blocului pen­sionarilor, compusă din d-nii Inginer Hurmuzescu, Victor Munteanu, Maior Constan­­dache vice-preşedinţi şi sec­retar Ionescu, s-a prezentat ieri, la d. deputat Osvald Racoviţă, rugându-l să inter­vină pentru sprijinirea me­moriului înaintat d-lui Minis­tru de finanţe în chestia re­stanţelor de pensii pe 1931 şi 1932. D. Osvald Racovicză, cu­noscând chestiunea şi recu­noscând cu francheţi ce-i ca­racterizează dreptatea pensi­onarilor, a făgăduit în mod solemn delegaţiei, că va face toate demersurile în calitatea s­a de deputat şi în acea de prieten personal al d-lui mi­nistru Victor Slăvescu, pentru satis­facerea justelor cereri ale pensionarilor. In altă ordine de idei, de­legaţia pensionarilor din Bloc ii trebând pe d. Racovitză a­­supra concepţii­or preconizate de d-sa in chestiunea alcă­tuirii listei viitorilor Consili­eri, la alegerile­­comunale, d-sa nu şi-a ascuns convin­gerea, că toate societăţile profesionale de cetăţeni ar trebui să fie reprezentate în consiliu, inclusiv şi reprezen­tanţi ai blocului pensiona­­r lor. Se ivesc Insă dificultăţi de ordin politic, care nu pot să nu fie ţinute in seamă, dat fiind mai cu seamă caracte­rul de luptă ce îmbrăţişează partidele politice, chiar in a­­legerile comunale. Se va gândi însă asupra posibilităţilor de aplicare a unui serios sistem de repre­zentanţă a voi­nţ­i şi intere­selor generale cetăţeneşti, in viitorul consiliu, ţinând sea­mă şi d­e valorile personali­ty lor şi de importanta aso­­ciaţiilor profesionale nepoliti­­cianizate, armonizând toate interesele in limita posibilită­­ţilor, p­entru o bună şi cins­tită administraţie comuna­ă. ACŢIUNEA PENSIONARILOR IEŞENI in chestiaP^şjan£eiop Intervenţii la d. deputat Osvald Racoviţă — Pensionarii şi alegerile comunale" D&cs, QhjjjxoodiJxmM pt f&tAjasixă ? Nu cheltuiţi bani pen­tru a urma o cură la băi iarna. Aceiaşi cu­pă o puteţi face la n­­or­midiiul Dvs. Iarna nu puteţi să vă faceţi cura în localităţile balne­re, însă suferinţele Dv. pot fi vindecate cu o cura de Băi de Sare naturală de Iod de Bazna făcută în casă. Dacă suferiţi de reumatism sau artrită, de scrotul­­ă, de du­reri in incheeturi şi oa­i, de diverse afecţiuni ale pielei, sau una din bolile specifice femeilor faceţi băi în casă cu sare naturală de IOD de BAZNA. Sarea Iodată de Bazna e recunoscută de sute de ani ca un medicament exc­lent. Cu un kilogram de Sare de Bazna se poate ea prepara o baie de 401tri de apă caldă, cu efecte foarte îmbucurătoa e. I De vânzare la toate farmac­ile și drogueriile în pachete e / și 4 kilograme. "’^"^’----■•-înmiiiinwxiiMMWMBMmTiiiriiTrTrrr" tț-—- ■- *-j -INFORMn TIUN 1 x Şedinţa consumau de higienă a municipiului se va ţine joi, sub preşedinţia, d-lui dr. Cădere, medic şef al mu­nicipiului.­ ­ Ancheta făcută la Casa Autonomă a Pădurilor a stabi­lit nereguli şi abateri in dauna statului. Consiliul de admi­nistraţie al acestei instituţii a fost suspendat şi s’a sesizat comisia specială disciplinară, pentru a aplica sancţiuni.­­ ieri s’a întrunit la Bu­cureşti consiliul superior al magistraturii. La curtea de apel din Iaşi a fost reco­mandat pentru un loc de consilier d. Vintilă Cris­­tescu, actual procuror la Curte. „ Am relatat ieri că la Chişinău a încetat din viaţă profesorul Sciusev. Autopsia a stabilit că moartea a sur­venit din cauza inaniţiei, pro­fesorul fiind complect ane­miat în ultimul timp.­­ Cu acceleratul de ieri după amează I. P. S. S. Mi­tropolit Pimen Georgescu, a părăsit Iaşul, plecân­d la Bu­cureşti. Chiriarhul Moldovei se va reîntoarce in oraşul nostru probabil la 15 Februar. HVG. Fotografiaţi-vă la Balul Presei Studiosul Gusty va fi instalat în una din sălile Balului SENTINŢE în procesul de spionaj Consiliul de război s’a pro­nunţat ieri in procesul de spio­naj al organizaţiei de sub onducerea Măriei Reabciug. Au fost condamnaţi la câte 5 ani recluziune Maria Reabiţ­ciug, Ion Reabciug şi Ion Mo­­roniuc. La­ 3 ani a fost con­damnat D­­ian Cundi. A­­cestuia i s’a aplicat o amen­dă de 3 mii Iei. Au mai fost condamnat Neculai Meroniuc la un an închisoare şi Necula Reabb­ciug (dispărut în Rusia) la 15 ani muncă silnică. Ceilalţi inculpaţi plut, Mai­cu Adolf, caporal Gh. Maitel şi Şt. Reabciug au fost achi­taţi. Cei condamnaţi au făcut recurs. Ahonat­-ra la „Opinia 1 . Alături de chestia salarizării DISCUŢII CU GOJIU LEONIDA.. de M. Carp profesor (Continuarea din pag. I-a) cu că a câştigat când a în­locuit pe mun mânile lul* cu „suverană apreciere" Tot aşa se apără d. Deme­­trescu că mnu a fost Inten­ţia" d-sale „de a socoti ca magistraţii înaltei Curţi de Casaţie sau acel al Curţilor de Apel sunt produsul super­ficialităţii cursurilor făcute in Universitate sau al trecerii cu uşurinţă a examenelor­.„ II cred pa d. D­metrescu că nu a avut această inten­ţie. Se v de chiar, după în­grijorarea de care-i cuprins că s'ar putea bănui o astfel de inten­ţie. Dar, ce să-i fac ? Doară d-sa a scris textul:mşi cursu­rile de drept nu se mai fac azi , voi d’oiseau ca acum 15-20 ani din urmai exame­nele nu se mai trec cu uşu­rinţă"... Nu a spus cu asta că ma­gistraţii care au făcut dreptul acum 15-20 de ani, au făcut materia superficial şi au tre­cut examenele cu uşurinţă Nu a avut intenţia, de­si­gur — dar a spus... Conu Leon­du!... De cât, iată ce este serios aici, d-le Demetrescu» Când cineva nu poate exprima in scris ceea ce are in minte şi scapă de sub condei altă­ceva de­cât ce-ar fi dorit să spue, — atunci trebue să renunţe la sarcina de a lumina pe alţii... Conu Leonida poate să-şi lămurească soţia cum se pri­cepe. Cititorul Insă are drep­tul să ceară de la cel ce pre­tinde a-l lumina, —cel puţ­n o concepţie clară şi o expri­mare precisă. Dar d. Demetrescu, după ce se exprimă cum am văzut, mai păcătueşte faţă de citi­tori şi prin aceea că are, a­­supra aceleiaşi chestiuni, mai multe păreri — diferite ori chiar contrare. Aşa, în primul articol a afirmat, cum am văzut, că acum 15-20 de ani cursurile de drept erau superficiale („à voi d’oiseau" spune d-sa, fireşte, destul de impropriu...) si ca astăzi nu se mai fac astfel, deci sunt serioase. In al doilea articol, după întâmpinarea mea, spune că numai unele cursuri se fă­ceau prof.­ acum 15-20 ani (deși in primul articol nu vor­bise de unele cursuri, ci d „cursurile de drept“, adică toate. Deci își modifică pri­ma părere. Dar, după ce a spus că astăzi cursurile de drept nu se mai fac prost ca acum 15-20 de ani, revine a­­supra valorii cursurilor de astăzi şi scrie : „din pricina politicei care absoarbe tot timpul unor personalităţi de seamă, cursurile lor sunt d­e ce în ce mai rare şi adeseori le fac suplinitorii şi asistenţii universitari",—adică, mai rău de­cât acum 15-20 de ani !... Ce să mai înţeleagă bietul cititor din aceste contrazi­ceri ? Când sunt rele cursu­rile de drept ? Acum 15-20 de ani când se fac „à voi d’oiseau", sau astăzi când se fac de suplinitori ori asistenţi? Nu i se pare d-lui Deme­trescu că prea oscilează între păreri contrare, ca pentru un om care vrea să lumineze pe alţii ? 3). Dar d. Demetrescu rea­­izeazâ o adevărată şi fică minune: vrea să susfte un lucru şi aduce tocmai dovada contrară. E de necrezut, nu-i aşa ? Ei bine, e perfect adevărat. Dl. Demetrescu spusese că magistraţii consacră foarte mult din timpul lor liber, cu redactarea sentinţelor, l-am răspuns că cea mai mare parte a sentinţelor sunt re­dactate de grefieri. Acum d. Demetrescu aduce un spi­­­nul său făptui că le­gea de organizare le impune redactarea hotărâri­or (ceea ce nu prea-i dovada, căci ştim cu toţii destul despre a­­plicarea legilor, la noi...), dar adaugă în paranteză ca „au fost min­o­ri de justiţie care prin ordine circulare au a­­mintit magistraţilor"... Ce le-au amintit ? Că trebue să redacteze sin­guri sentinţele­­.« Dl. Demetrescu n’a văzut cum confirmă, cu paranteza aceasta, spusele mele... Căci, dacă legea impune redactarea hotărârilor, pen­tru ce au mai simţit miniştrii nevo­ie să amintească magis­traţilor dispoziţiile legii ? Evident, pentru că au con­statat că in genere hotărârile sunt redactate de grefierii.. Adică, ceea ce afirmasem eu. Dl. Demetrescu spune că d-sa nu apără pe magistrați mca funia pe spânzurat"... Expresiunea nu e a mea, dar cititorul poate singur constata —cum îi apără d. Demetrescu pa magistrați... 4) Dl. Demetrescu s’a su­părat că am spus că d-sa scrie cu vorbe umflate—şi s’a simţit jignit. Eu nu Întrebuinţez nici o expresie jignitoare faţă de cei cu care discut, dar nu e vina mea dacă adevărurile pe care le dovedesc, ustură. Vorbele umflate ale d-lui Demetrescu le-am citat şi le mai pot cita: „Magistratul lucrează cu o răbdare și tact supraomenești.... Magistratul este nevoit să muncească is­­tovindu-și (!) sănătatea a­­proape in fiecare seara"... D-l Demetrescu nu consi­deră ca vorbe umflate cu­vintele subliniate«. Cititorul va aprecia. Mai rău s’a supărat d. De­metrescu (de astă dată fără s’o spue, dar căutând să se răzbune­ pentru că i-am a­­tras atenţia asupra unei gre­şeli de limbă. Am mai spus-o cu altă ocazie: supărarea e un sfet­nic rău. Şi iată unde l-a dus pe DL Demetrescu. D-sa a voit să mă prindă şi pe mine cu o greşală de limbă. Inchipuiţi-vă ce triumfi să înfunzi cu o greşală de limbă tocmai pe un profesor de Română ... De aceea d. Demetrescu mă întreabă (tot Intr’un pa­­rantez, cum făcusem și eu ...) dacă nu puteam găsi în limba noastră un echivalent vorbei „aportul". Apoi, uitaţi-vă cura stă chestiunea, d-le Demetrescu. Când d-stră scriaţi „isto­­vindu-şi sănătatea" (în joc de zdruncinându-şis&n&t&ted), dovedeaţi că nu ştiţi înţele­sul exact al unor cuvinte din limba d-stră. Această necu­noaştere este un deficit de culturaltate, care, ca şi ne­putinţa de a spune prin scris ceea ce vrei, impune celui ce sufere de el toate rezer­vele—dar mai ales pe aceea de a se face... publicist. In ce privește cuvântul „ex­por­tul" pe care l-am între­buințat eu, este cu totul in­diferent dacă are sau nu e. Leou. nu iii)

Next