Opinia, mai 1934 (Anul 30, nr. 8108-8131)
1934-05-01 / nr. 8108
V y PIN TOATA LUMEA O bpăţau*ă m nacu iOtXSâ, — Un caz curios se anunţă din localitatea Singen (Danemarca). Familia Dorjsen , seda o brăţară de aur, păstă moştenire de la o bunică. Atât bunica cât şi mama, care au purtat brăţara respectivă, au avut câte 14 copii, toţi fiind gemeni. Dar ceva mai interesant : unele femei care au venit în vizită la familia Dorisen au încercat brăţara din curiozitate. Ei bine, toate acele femei au dat naştere la copii gemeni. S-a creiat astfel o superstiţie specială în acea localitate, cunoscută subt numele de „calul cu brăţara gemenilor“. Medicii, care au examinat mamele în cauză, nu au putut găsi nicio explicaţie verosimilă, susţinând că e vorba numai de coincidenţe curioase. Pentru a se verifica însă cazul, brăţara a fost pusă pe mâna unei femei gravide, care nu cunoaşte întâmplările de până acum. Rămâne de văzut, dacă va avea acelaş efect şi dacă brăţara se va dovedi într'adevăr a gemenilor ! Omul cu 3650 fotografii.—Un rămăşag original a fost angajat de americanul Rudy Wilter cu un prietin al său, mare amator de fotografii. Rudy şi-a luat obligaţia de a se fotografia timp de un an cel puţin de zece ori pe zi. Zilele trecute termenul rămăşagului s-a încheiat şi americanul a dovedit respectarea angajamentului. El a prezintat 3650 fotografii făcute în diferite poziţiii. Fotografile ocupau un geamantan întreg. Americanul a încasat pentru acest pariu suma de 2000 dolari, adecă 220 mii lei. Şi poate că nu-i prea mult, dat fiind că un an de zile era preocupat de îndeplinirea acestui rămăşag, tesc cele mai scumpe mâncăruri. Faimosul câne e supraveghiat de detectivi şi e îngrijit cu o atenţie deosebită. Rin-Tin-Tin trăeşte într'adevăr ca o mare vedetă. Concurs intra frizeri. — Un original concurs a avut loc la Budapesta între frizeri. S-a instituit un premiu pentru cel care va bărbieri mai repede. Spectacolul a fost destul de amuzant. Clienţii au trecut prin momente de panică, văzând viteza cu care luneca briciul pe obraz. Frizerii erau însă foarte atenţi, deoarece de fiecare tăietură trebuiau să plătească o despăgubire de 3 pengőe (120 lei). In cele din urmă premiul a venit unui frizer anume Frederick Möllkom, care a terminat un ras în 49 secunde, adecă mai puţin de un minut. El a fost supranumit „regele rasului“. -4 * Tin-Tin.—Rin-Tin-Tin, celebrul cont actor cunoscut din filmele sale interesante, trăeşte împărăteşte. După cum relatează un ziar din Hollywood, preţiosul animal cheltueşte în fiecare zi câte 56 dolari (5500 lei). Rin-Tin-Tin face baie în fiecare dimineaţă , e masat şi parfumat. Are un automobil pentru plimbări și i se pregă * A. ANUL XXX No. 8108 2 (doi) lei exemplarri A B O N A M E X T E Lei 600 .... pe un an . 300 ........................... 6 luni . 150 . ATELIERELE [TI■ mi -1 IAȘI.—STR. LâRI4ȘiiEANU 37 TATII EMI popular cotidian * ■* ■Jndecâteori se închide fabrica de legi din capitala ţării, se reeditează îndată banala discuţie pe chestia activităţii parlamentului. Şi opiniile celor interesaţi se împart, fireşte. Opoziţia se repede cu atacurile ei violente, bazate pe afirmaţia că s'au votat prea multe legi, că s'a legiferat enorm de iute şi de mult şi că s'au încurcat astfel şi mai vârtos lucrurile. Guvernamentalii pe de altă parte susţin morţiş că, dimpotrivă, s au votat numai legi bune, utile şi indispensabile normalului mers al treburilor publice. Mai e însă, şi a treia părere aceia a masselor largi ale populaţiei, pe spinarea cărora se vor experimenta într’un tîrziu toate născocirile feluritelor genii legiferatoare dela noi. Această părere e cea mai simplă şi totodată cea mai fastă. Poporul e surprins neplăcut de graba cu care se votează e sfârşit de seziune. Şi e de fapt cert că anumite legi au produs o impresie proastă asupra masselor cetăţeneşti. Să cităm doar legea pentru concentrarea învăţământului farmaceutic, care a făcut mult sânge rău ieșenilor. E tot fapt cert insă, că actualul guvern se poate mândri cu unele înfăptuiri folositoare. Să cităm iarăşi un caz : conversiunea datoriilor. Nu s'au realizat minuni, menite să fascineze opinia publică , dar nici nu s'a legiferat mai mult şi mai prost decât sub precedentele cârmuiri. In materie de abuz legiferator, întâietatea revine tot naţionalţărăniştilor. Dar fiindcă guvernul liberal a promis ţării că va prefera să administreze, decât să legifereze, să oftăm uşuraţi, că s-a consumat un rău inevitabil şi că se va putea purcede în fine la inaugurarea unei activităţi constructive. Şi să nu uităm că aşa cum este, cu toate defectele ei, instituţia parlamentarismului tot nu trebuie prea mult hulită : dacă s'ar închide odată definitiv fabrica de legi, s'ar deschide îndată o mie şi una de perspective rele. Poporul românesc continuă să prefere un guvern care făureşte prea multe legi, în locul unui guvern care ar pune ţara întreagă în afară de lege. I. L. BASARABEANU Idei şi fapte după închiderea sesiunii parlamentare Rochii scurte sau lungi ? O anchetă printre artiste După cum am anunţat, cei care dau tonul modei în streinătate încearcă din nou să lanseze rochiile scurte. Un ziar din Hollywood a întreprins o anchetă printre artiste în această privinţă, întrebându-le dacă preferă rochiile lungi sau scurte. Iată câteva răspunsuri mai interesante: Marlene Dietrich : Rochia scurtă e mai comodă la lucru şi la sport. Dar pentru reuniunile de gală, incontestabil, rochia lungă nu poate fi înlocuită. Decât doar de smoking sau frac, fiindcă după ştiţi, sânt o convinsă adeptă a modei masculine. Greta Garbo : Nu admit dictatura modei. Sânt de părere că numai ceia ce personal constaţi că te aranjează, aceia trebuie să porţî. Clara Bow: De ce ne mai întrebaţi ? Parcă nu ştiţi că dacă vrea moda, vom purta iarăş rochii scurte ? Dolores del Rio : Sânt contra rochiilor scurte. Ele rămîn bune numai până la 18 ani. Gloria Swanson : Cred că nu trebuie să exagerăm. Rochiile prea scurte păcătuesc ca și rochiile prea lungi. Tulburările de la Madrid Din cauza tulburărilor greviste din Spania, populaţia a suferit câteva zile de lipsă de alimente. In clişeu , la o brutărie din Madrid lumea face coadă pentru a obţine o pâine. Mişcările populare au provocat demisia guvernului spaniol. S'a instalat un alt cabinet într'o formă remaniată. actualităţi politice Dualitatea D. Dinu Brătianu a vorbit de „dualitatea" supărătoare din partidul liberal, şeful partidului deoparte, şi şeful guvernului de alta. Şi lasă a se înţelege că dualitatea duce la anomalii. Totuşi, d. Dinu Brătianu sprijină guvernul Tătărescu. Pentru ce nu se clarifică lucrurile ? Din cauza sistemului nostru parlamentar. Un conflict dinamic în sânul dualităţii, poate duce la efectele mari,între care căderea guvernului. Şi nu se poate şti dacă tot partidul liberal ar constitui cabinetul. Parlamentii ridică deci a fi trimis la plimbare, findcă la noi guvernele fac parlamentele, şi de multă vreme nu s’a mai pomenit ca un parlament să-şi închee legislatura. In această situaţie, cine deţine guvernul şi oferă avantajele puterii, este tare şi grupează în juru-i partizani. Deaceea d. Dinu Brătianu trebuie să sprijine cabinetul actual. Dacă am avea alt regim parlamentar, şi parlamentele ar fi acele care emană guvernele,s'ar rezolvi mai lesne conflictele şi „dualităţile" dinlăuntrul partidelor. X. * Ne vom hrăni cu pilule î ememammmmaaeemmmmmmwmmaanmeaBnaaŐBaeemsammamiÁmBamnmmatmmmmammmmsammáámtmmmamtmm Du preparat care înlocueşte mâncarea Din Budapesta se anunţă că chimistul maghiar Alexius Honig şi-a patentat un aparat senzaţional. Este vorba de o făină, care cuprinde în formă concentrată toate principiile alimentare. Nu lipseşte nicio vitamină, aşa încât constituie hrana complectă de care are nevoie organismul omului. Chimistul Alexius Honig a publicat un articol, în care arată că a făcut experinţe ce au dat un rezultat admirabil. Din făina preparată a pregătit nişte pilule, cu care a alimentat câteva persoane. Acestea au consumat câte o pilulă pe zi şi s-au declarat sătule. Deasemenea, din aceiaş făină, a preparat şi un fel de pâniţe în formă de „kaisere". Şi chimistul maghiar susţine că un singur „kaiser“ e absolut suficient pentru a hrăni o zi întreagă o familie de şase-opt persoane. In concluzie inventatorul afirmă că vom ajunge să ne hrănim cu pilulele sale, care vor înlocui complect mâncarea. Specialiştii însă privesc comunicarea aceasta cu mult scepticism. Dealtfel s-au mai anunţat până acum de mai multe ori asemenea descoperiri cu pilule miraculoase pentru hrana oamenilor, dar la urmă s-a constatat că metoda nu poate fi aplicată. Rămâne acum de văzut, ce rezultat va avea noua descoperire de la Budapesta. FEMEILE GERMANE Şi „frizura naţională“ Ziarul „Die schöne Frau“ din Berlin, organul oficial care lansează nouile mode pentru femei—după sugestiile lui Goebbels, ministrul propagandei,— publică în ultimul număr un interesant articol intitulat „Frizura naţională“. In acel articol se arată necesitatea introducerii unei coafuri naţionale, care să corespundă vederilor hitleriste. Astfel se cere femeilor germane să nu-şi acopere gilul cu bucle sau cozi. Gîtul trebuie să fie gol, spre a da capului o linie frumoasă. Părul nu trebue ondulat prea mult, întrucît apare într'o formă artificială. Părul pieptănat cu grijă şi aranjat simplu dar corect, iată cofura naţională propusă de hitlerişti. Dacă femeile vor renunţa însă la toată tehnica savantă a frizurii, e cam greu de prevăzut.D in rigg, 4 m Scrisori din Ţările Baltice impresii din Finlanda „Suomi“—Ţara igienei, liniştei şi muncii—Helsinki— Nopţile Albe — In satele Finlandeze Fiecare vizitator al ţărilor baltice apropiate, consideră ca natural să viziteze şi Finlanda. Această ţară, care se numeşte în limba finlandeză „Suomi“, adică Insula continentală, formează în prezent când graniţa sovieto-filandeză este hermetic închisă, o regiune în care se poate ajunge numai pe mare, din Suedia sau din Estonia. Intrând în Finlanda, se constată dintru început că ne aflăm într-o ţară care îşi trăeşte o viaţă specifică şi care a trecut prin o evoluţie liniştită de veacuri, într-o ţară a igienei neobişnuite, a liniştei celei mai depline şi a unei activităţi intense. O călătorie agitată Drumul de la Tallin la Helsinki, adică din capitala Estoniei, oraş aşezat la Mare, în capitala Finlandei, mare port maritim, durează numai 4 ore. Insă golful Finlandez nu este întotdeauna liniştit şi de aceia se pot încerca, în timpul drumului de la Tallin spre Helsinki, efectuat deobicei, cu vapoare mici, toate senzaţiile unei mari călătorii pe mare. Ziariştii cehoslovaci, cari au întreprins de curând o călătorie în Finlanda, au încercat o astfel de călătorie agitată pe micul vapor „Viole“. Insa nu numai ei, dar și călătorii indigeni au observat că marea este deosebit de înfuriată și că în general cu marea nimeni nu poate glumi. Când s'au apropiat valurile sub forma de coame gigantice, zâmbetul a dispărut depe faţa tuturora, iar figurile întristate ale pasagerilor s'au aplecat mereu peste baie. Răul de mare n’a întârziat să facă ravagii. N'a trecut însă mult şi marea s'a liniştit, devenind ooglindă clară şi majestoasă. Călătoria de la Tallin la Helsinki a lăsat tuturora o impresie neperitoare. Ultima oră FUNDAŢIA FERDINAND a deschis o expoziţie prmanentă de cărţi vechi La palatul Fundaţiei Ferdinand lucrările în interior sânt terminate şi in birouri şi bibliotecă se lucrează de zor. In plus, în aripa palatului dinspre str. Păcurari, s’au amenajat două vitrine : în una s'a aranjat o expoziţie permanentă de cărţi vechi , iar în cealală vitrină sânt expuse volume tipărite în editura Fundaţiei şi care se vând cu 25 la sută mai ieftinea la librării. In galantarul cu cărţile vechi se află lucrări de mare valoare: lexicoane (printe care este Medyers Lexycon, toate volumele), dicţionare, codice, legi vechi româneşti, pravile şi alte tipărituri de seamă din secolele 17, 18, şi 19. Majoritatea volumelor sânt imprimate cu litere chirilice. Vitrina cu cărţi spre vânzare prezintă între altele : „Bisericele moldoveneşti din veacul 16 şi 17 de C. Balş (1933), „Agenţia diplomatică a României în Paris — Legături politice franco-române sub Cuza- Vodă“ de R. V. Bossy, „Documente moldoveneşti“ publicate de d. prof. Mihai Costăchescu, „Istoria Românilor“ de N. Iorga, tradus în l. franceză de d. Lascarov - Moldovanu, „ Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţărilor Române“, publicate de dr. Andrei Vereş. Atât expoziţia permanentă de cărţi vechi, cât şi vitrina cu publicaţiile Fundaţiei trebuiesc cercetate de intelectualii Iaşului, dar mai ales de profesori şi studenţi. Ei vor găsi acolo tot ce-i interesează. Ad. Continuarea In pagina 2-a In capitala Finlandei Helsinki (Helsingfors) este tipic pentru întreaga Finlanda. Este un oraş curat, liniştit şi muncitor, ca şi întregul „Soumi“. Este semnificat că în nici o parte, nici în port şi nici în alte părţi ale oraşului, nu se găseşte deloc noroi sau praf. Străzile pavate cu granit finandez, strălucesc la razele soarelui cu un luciu de oţel. Pătratele blocurilor de case sunt aşezate cu o exactitate geometrică surprinzătoare. Cărările din parcuri şi drumurile din apropierea lor au înfăţişarea unor covoare din cele mai bune sanatorii. Pretutindeni domnește o linişte reconfortabilă. Cele mai multe automobile merg aci fără zgomot, fără semnale de avertizare. Numai când e vorba de un pericol extrem pentru pietoni, se aude claxonul, la al cărui sunet totul se oprește. “ Se întâmplă însă rar ca să se audă vreun clacson, atât de mare este aci ordinea şi disciplina, deşi frecvenţa este destul de mare. Rar dacă se înregistrează aci vreun accident de automobil sau vreo altă nenorocire pe stradă.. Helsinki este un oraş cu iubirea de ordine şi de ţară Finlandezii sunt oameni taciturni, curaţi, muncitori şi cinstit. Despre Finlandezi se ştie că lucrează încet şi liniştit însă în schimb în mod asiduu şi perseverent până la sfârşit, până ce opera este terminată. Pentru patria lor, Finlandezii nutresc o dragoste sinceră, neţărmurită. Steagul naţional finlandez (o cruce albastră pe un un fond alb) fâlf de pretutindeni. Culorile naționale se văd în toate părţile, în restaurante, la cafenele, cluburi, deasupra caselor, la butonii populaţiei orăşeneşti şi săteşti, în magazine, etc. Ţara cu 60.000 lacuri, cum se spune Finlandei, este iubită de toţi locuitorii ei cu o dragoste care nu-şi are pereche. Şi această dragoste formează. MARTI 1 MAI 1934 ® Bon de Premii I No. 35 „ opmiM “ I jerűfízieS I Masineri ieşene la Bucureşti Concertul Violonistei Lucia T. Bunai la Bucureşti, April 1934 Recent a avut loc în sala Dalles, concertul de violină al d-rei Lucia T. Burada, laureată a Academiei de Stat din Viena. „Cercul Ieşenilor" din localitate a oferit patronajul său, talentatei ieşence, fiică a marelui profesor Teodor Burada. Din programul ce conţinea : Grieg, Wieniawschy, Kreissler şi T. Burada, vom sublinia în deosebi: Sonata în fa major de Grieg şi concertul în re minor de Wieniawschi — în care au strălucit : Romanţa şi andantele â la Zingara. Fina bijuterie : Schön Rosmarin, — împreună cu subtila Berceuză, — compoziţia lui Teodor Burada, au fost subliniate de ropotoul aplauzelor şi bisate; deasemeni la fine, ca supliment, s'au acordat : o doină şi potpuriu naţional, Maturitate artistică, — deplin oglindită în technica şi vigoarea concertistei, dotată cu o sensibilitate excepţională şi fire romantică, poetizând piesele ce se pretau la aceasta, frazare şi nuanţe minunate, un ton amplu, şi cald, interpretare justă. — iată ceea ce caracterizează acest promiţător talent ce se afirmă. La pian o adevărată revoluţie, d-nul Virgil Gheorghiu, posedând cu desăvârşire technica impresionantă şi discreţia subtilă a acompanierei. Asistenţa a răsplătit pe concert şti prin flori şi entuziaste aclamaţii. La 5 Maiu, avem prilejul să o reauzim pe D-ra L. Burada în concertul de Mendel-250.000 locuitori. Fiecare îşi vede de trebă şi nimeni nu rosteşte un cuvânt de prisos. Este un oraş al cumpănirii şi tăcerii. Mulţi au observat că cei din Europa Occidentală şi centrală ar putea veni încoace spre a-şi tămădui bolile lor nervoase. sohn, cu orchestra simfonică, la Ateneul Român. Serata „Cercului Ieşenilor“ Luni 23 c. „ Cercul Ieşenilor" a dat la Liedertafel, a doua serată artistică dansantă, sezonieră. Un grup de talentaţi artişti au dat concursul la această frumoasă manifestare, fiecărui se cuvin dar pe drept succintele aprecieri ce urmează : Micuţa Sandina Marius, eleva d-nai Senga a debutat în arta coreografică interpretând piese de Strauss, Albenis etc. Dl G. Botez solo violină, acompaniat de d-ra Lucia Niculescu au vădit real talent. D-ra Olga Ermolaeva, o frumoasă și puternică voce soprană (dramatică), a cântat suberba „Una voce“ din Bărbieri şi alte mici piese de efect. D-ra Lucia T. Burada, violonistă, şi-a răsfăţat auditoriul ieşenilor, cu Berceusa de T. Burada şi Andaluze de Sarasaré, cu acomp. d-lui Nicuşor Marcovici, iar simpaticul tenor al operei noastre Dl. Gh. Ştefanovici, le-a dăruit auditorilor câteva arii româneşti cântate în maiera sa. La pian pentru cântăreţii protagonişti a excelat d-na profesor Aglaia Ionescu-Toscani. In afară de program şi în d-lui Gh. Calmuşchi,— maestrul Ion Pribeagu,— parodiindu-se pe sine, a spus savuroase şoţii şi versuri originale. Asistenţa i-a răsplătit cu aplauze meritate. A urmat dansul până noaptea târziu în acordurile iazului Poliţiei Municipiului,buna dispoziţie şi antrenul fiind întreţinute de Comitetul de doamne şi conducătorii Cercului ieşenilor, cari au imprimat aerul unei petreceri tradiţionale moldoveneşti; de asemeni un bufet bine asortat, surprize diverse şi tombolă— organizate de Comitet şi de d. M. Kogălniceanu, căruia îi revine şi meritul reuşitei serate. Căldurile premature, sau sezonul cam întârziat pentru seratele dansante, au împiedicat publicul mult mai numeros la prima serată de iarnă, — şi care ar trebui să urmărească şi încurajeze manifestările de artă şi comuniune psihică, ale grupărei entuziaste şi active,— numtă „Cercul Ieşenilor", de sub conducerea d-lui Tran- Cu-Iaşi, Silviu * Mâine la Teatrul Naţional cu prilejul zilei de 1 Mai spectacol gratuit pentru muncitori cu piesa JOjll“ de Scfkillkw*