Opinia, mai 1934 (Anul 30, nr. 8108-8131)

1934-05-01 / nr. 8108

V y PIN TOATA LUMEA O bp­ăţau*ă m nacu­ iOtXSâ, — Un caz curios se anunţă din localitatea Singen (Danemarca). Familia Dorjsen , seda o brăţară de aur, păs­­tă moştenire de la o bunică. Atât bunica cât şi mama, care au purtat brăţara respectivă, au avut câte 14 copii, toţi fiind gemeni. Dar ceva mai interesant : u­­nele femei care au venit în vizită la familia Dorisen au în­cercat brăţara din curiozitate. Ei bine, toate acele femei au dat naştere la copii gemeni. S-a creiat astfel o supersti­ţie specială în acea localitate, cunoscută subt numele de „ca­lul cu brăţara gemenilor“. Me­dicii, care au examinat ma­mele în cauză, nu au putut găsi nicio explicaţie verosimilă, sus­ţinând că e vorba numai de coincidenţe curioase. Pentru a se verifica însă cazul, brăţara a fost pusă pe mâna unei fe­mei gravide, care nu cunoaşte întâmplările de până acum. Rămâne de văzut, dacă va avea acelaş efect şi dacă bră­ţara se va dovedi într'adevăr a gemenilor ! Omul cu 3650 foto­­grafii.—Un rămăşag origi­nal a fost angajat de america­nul Rudy Wilter cu un prie­tin al său, mare amator de fotografii. Rudy şi-a luat obli­gaţia de a se fotografia timp de un an cel puţin de zece ori pe zi. Zilele trecute termenul ră­măşagului s-a încheiat şi ame­ricanul a dovedit respectarea angajamentului. El a prezin­­tat 3650 fotografii făcute în diferite poziţiii. Fotogra­file o­­cupau un geamantan întreg. Americanul a încasat pentru acest pariu suma de 2000 do­lari, adecă 220 mii lei. Şi poate că nu-i prea mult, dat fiind că un an de zile era preocupat de îndeplinirea a­­cestui rămăşag, tesc cele mai scumpe mâncă­ruri. Faimosul câne e supra­­veghiat de detectivi şi e în­grijit cu o atenţie deosebită. Rin-Tin-Tin trăeşte într'ade­­văr ca o mare vedetă. Concurs intra fri­zeri. — Un original concurs a avut loc la Budapesta între frizeri. S-a instituit un premiu pentru cel care va bărbieri mai repede. Spectacolul a fost destul de amuzant. Clienţii au trecut prin momente de panică, văzând viteza cu care luneca briciul pe obraz. Frizerii erau însă foarte atenţi, deoarece de fie­care tăietură trebuiau să plă­tească o despăgubire de 3 pen­gőe (120 lei). In cele din urmă premiul a venit unui frizer anume Fre­derick Möllkom, care a ter­minat un ras în 49 secunde, adecă mai puţin de un minut. El a fost supranumit „regele rasului“. ­ -4 * Tin-Tin.—Rin-Tin-Tin, ce­lebrul cont­ actor cunoscut din filmele sale interesante, tră­­eşte împărăteşte. După cum relatează un ziar din Holly­wood, preţiosul animal chel­­tueşte în fiecare zi câte 56 dolari (5500 lei). Rin-Tin-Tin face baie în fie­care dimineaţă , e masat şi parfumat. Are un automobil pentru plimbări și i se pregă­ ­ * A. ANUL XXX No. 8108 2 (doi) lei exemplarri A B O N A M E X T E Lei 600 .... pe un an . 300 ........................... 6 luni . 150 . ATELIERELE [TI■ mi -1 IAȘI.—STR. LâRI4ȘiiEAN­U 37 TATII EMI popular cotidian * ■* ■Jndecâteori se închide fa­brica de legi din capitala ţării, se reeditează îndată banala discuţie pe chestia activităţii parlamentului. Şi opiniile celor interesaţi se împart, fireşte. Opoziţia se repede cu atacurile ei violen­te, bazate pe afirmaţia că s'au votat prea multe legi, că s'a legiferat enorm de iute şi de mult şi că s'au încurcat astfel şi mai vârtos lucrurile. Guvernamentalii pe de altă parte susţin morţiş că, dimpo­trivă, s au votat numai legi bune, utile şi indispensabile normalului mers al treburilor publice. Mai e însă, şi a treia părere aceia a masselor largi ale po­pulaţiei, pe spinarea cărora se vor experimenta într’un tîrziu toate născocirile feluritelor ge­nii legiferatoare dela noi. Această părere e cea mai simplă şi totodată cea mai fastă. Poporul e surprins neplăcut de graba cu care se votează e sfârşit de seziune. Şi e de fapt cert că anu­mite legi au produs o impre­sie proastă asupra masselor ce­tăţeneşti. Să cităm doar legea pentru concentrarea învăţă­mântului farmaceutic, care a făcut mult sânge rău ieșenilor. E tot fapt cert insă, că ac­tualul guvern se poate mândri cu unele înfăptuiri folositoare. Să cităm iarăşi un caz : con­versiunea datoriilor. Nu s'au realizat minuni, me­nite să fascineze opinia pu­blică , dar nici nu s'a legiferat mai mult şi mai prost decât sub precedentele cârmuiri. In materie de abuz legiferator, întâietatea revine tot naţional­­ţărăniştilor. Dar fiindcă guvernul liberal a promis ţării că va prefera să administreze, decât să legi­fereze, să oftăm uşuraţi, că s-a consumat un rău inevitabil şi că se va putea purcede în fine la inaugurarea unei acti­vităţi constructive. Şi să nu uităm că aşa cum este, cu toate defectele ei, in­stituţia parlamentarismului tot nu trebuie prea mult hulită : dacă s'ar închide odată defini­tiv fabrica de legi, s'ar des­chide îndată o mie şi una de perspective rele. Poporul ro­mânesc continuă să prefere un guvern care făureşte prea multe legi, în locul unui guvern care ar pune ţara întreagă în afară de lege. I. L. BASARABEANU­ Idei şi fapte după închiderea sesiunii parlamentare Rochii scurte sau lungi ? O anchetă printre artiste După cum am anunţat, cei care dau tonul modei în strei­­nătate încearcă din nou să lanseze rochiile scurte. Un ziar din Hollywood a între­prins o anchetă printre artiste în această privinţă, întrebân­­du-le dacă preferă rochiile lungi sau scurte. Iată câteva răspunsuri mai interesante: Marlene Dietrich : Rochia scurtă e mai comodă la lucru şi la sport. Dar pentru reuni­unile de gală, incontestabil, rochia lungă nu poate fi în­locuită. Decât doar de smo­king sau frac, fiindcă după ştiţi, sânt o convinsă adeptă a modei masculine. Greta Garbo : Nu admit dictatura modei. Sânt de pă­rere că numai ceia ce personal constaţi că te aranjează, aceia trebuie să porţî. Clara Bow: De ce ne mai întrebaţi ? Parcă nu ştiţi că dacă vrea moda, vom purta iarăş rochii scurte ? Dolores del Rio : Sânt con­­tra rochiilor scurte. Ele rămîn bune numai până la 18 ani. Gloria Swanson : Cred că nu trebuie să exagerăm. Ro­chiile prea scurte păcătuesc ca și rochiile prea lungi. Tulburările de la Madrid Din cauza tulburărilor greviste din Spania, populaţia a suferit câteva zile de lipsă de alimente. In clişeu , la o brutărie din Madrid lumea face coadă pentru a obţine o pâine. Mişcările populare au provocat demisia guvernului spaniol. S'a instalat un alt cabi­net într'o formă remaniată. actualităţi politice Dualitatea D. Dinu Brătianu a vor­bit de „dualitatea"­ supă­rătoare din partidul libe­ral, şeful partidului deo­parte, şi şeful guvernului de alta. Şi lasă a se înţe­lege că dualitatea duce la anomalii. Totuşi, d. Dinu Brătianu sprijină guvernul Tătă­­rescu. Pentru ce nu se clarifică lucrurile ? Din cauza sistemului nos­tru parlamentar. Un conflict dinamic în sânul dualităţii, poate duce la efectele mari,­între care căderea guvernului. Şi nu se poate şti dacă tot parti­dul liberal ar constitui ca­binetul. Parlamentii ridică deci a fi trimis la plimbare, findcă la noi guvernele fac parlamentele, şi de multă vreme nu s’a mai pomenit ca un parlament să-şi închee legislatura. In această situaţie, cine deţine guvernul şi oferă a­­vantajele puterii, este tare şi grupează în juru-i par­tizani. Deaceea d. Dinu Brătianu trebuie să sprijine cabinetul actual. Dacă am avea alt regim parlamentar, şi parlamen­tele ar fi acele care emană guvernele,­s'ar rezolvi mai lesne conflictele şi „duali­tăţile" dinlăuntrul parti­delor. X. * Ne vom hrăni cu pilule î ememammmmaaeemmmmmmwmmaanmeaBnaaŐBaeemsammamiÁmBamnmmatmmmmammmmsammáámtmmmamtmm Du preparat care înlocueşte mâncarea Din Budapesta se anunţă că chimistul maghiar Alexius Ho­nig şi-a patentat un aparat senzaţional. Este vorba de o făină, care cuprinde în formă concentrată toate principiile alimentare. Nu lipseşte nicio vitamină, aşa încât constituie hrana complectă de care are nevoie organismul omului. Chimistul Alexius Honig a publicat un articol, în care a­­rată că a făcut experinţe ce au dat un rezultat admirabil. Din făina preparată a pregătit nişte pilule, cu care a alimen­tat câteva persoane. Acestea au consumat câte o pilulă pe zi şi s-au declarat sătule. Dea­­semenea, din aceiaş făină, a preparat şi un fel de pâniţe în formă de „kaisere". Şi chi­mistul maghiar susţine că un singur „kaiser“ e absolut su­ficient pentru a hrăni o zi în­treagă o familie de şase-opt persoane. In concluzie inventatorul a­­firmă că vom ajunge să ne hrănim cu pilulele sale, care vor înlocui complect mâncarea. Specialiştii însă privesc comu­nicarea aceasta cu mult scep­ticism. Dealtfel s-au mai anun­ţat până acum de mai multe ori asemenea descoperiri cu pilule miraculoase pentru hrana oamenilor, dar la urmă s-a constatat că metoda nu poate fi aplicată. Rămâne acum de văzut, ce rezultat va avea noua descoperire de la Buda­pesta. FEMEILE GERMANE Şi „frizura naţională“ Ziarul „Die schöne Frau“ din Berlin, organul oficial care lansează nouile mode pentru femei—după sugestiile lui Goe­bbels, ministrul propagandei,— publică în ultimul număr un interesant articol intitulat „Fri­zura naţională“. In acel arti­col se arată necesitatea intro­ducerii unei coafuri naţionale, care să corespundă vederilor hitleriste. Astfel se cere femeilor ger­mane să nu-şi acopere gilul cu bucle sau cozi. Gîtul tre­buie să fie gol, spre a da ca­pului o linie frumoasă. Părul nu trebue ondulat prea mult, întrucît apare într'o formă ar­tificială. Părul pieptănat cu gri­jă şi aranjat simplu dar corect, iată cofura naţională propusă de hitlerişti. Dacă femeile vor renunţa însă la toată tehnica savantă a frizurii, e cam greu de prevăzut.D­ in rigg, 4­ m Scrisori din Ţările Baltice impresii din Finlanda „Suomi“—Ţara igienei, liniştei şi muncii—Helsinki— Nopţile Albe — In satele Finlandeze Fiecare vizitator al ţărilor baltice apropiate, consideră ca natural să viziteze şi Finlanda. Această ţară, care se numeşte în limba finlandeză „Suomi“, adică Insula continentală, for­mează în prezent când gra­niţa sovieto-filandeză este her­metic închisă, o regiune în care se poate ajunge numai pe mare, din Suedia sau din Estonia. Intrând în Finlanda, se con­stată dintru început că ne aflăm într-o ţară care îşi tră­eşte o viaţă specifică şi care a trecut prin o evoluţie liniştită de veacuri, într-o ţară a igie­nei neobişnuite, a liniştei ce­lei mai depline şi a unei ac­tivităţi intense. O călătorie agitată Drumul de la Tallin la Hel­sinki, adică din capitala Esto­niei, oraş aşezat la Mare, în capitala Finlandei, mare port maritim, durează numai 4 ore. Insă golful Finlandez nu este întotdeauna liniştit şi de aceia se pot încerca, în timpul dru­mului de la Tallin spre Hel­sinki, efectuat deobicei, cu vapoare mici, toate senzaţiile unei mari călătorii pe mare. Ziariştii cehoslovaci, cari au întreprins de curând o călă­torie în Finlanda, au încercat o astfel de călătorie agitată pe micul vapor „Viole“. Insa nu numai ei, dar și călătorii in­digeni au observat că marea este deosebit de înfuriată și că în general cu marea ni­meni nu poate glumi. Când s'au apropiat valurile sub for­ma de coame gigantice, zâm­betul a dispărut depe faţa tu­turora, iar figurile întristate ale pasagerilor s'au aplecat mereu peste baie. Răul de mare n’a întârziat să facă ra­vagii. N'a trecut însă mult şi marea s'a liniştit, devenind o­­oglindă clară şi majestoasă. Călătoria de la Tallin la Helsinki a lăsat tuturora o impresie neperi­­toare. Ultima oră FUNDAŢIA FERDINAND a deschis o expoziţie p­rmanentă de cărţi vechi La palatul Fundaţiei Ferdi­nand lucrările în interior sânt terminate şi in birouri şi biblio­tecă se lucrează de zor. In plus, în aripa palatului dinspre str. Păcurari, s’au a­­menajat două vitrine : în una s'a aranjat o expoziţie perma­nentă de cărţi vechi , iar în cealală vitrină sânt expuse vo­lume tipărite în editura Fun­daţiei şi care se vând cu 25 la sută mai ieftinea la librării. In galantarul cu cărţile vechi se află lucrări de mare valoare: lexicoane (printe care este Me­d­yers Lexycon, toate volumele), dicţionare, codice, legi vechi româneşti, pravile şi alte tipă­rituri de seamă din secolele 17, 18, şi 19. Majoritatea vo­lumelor sânt imprimate cu li­tere chirilice. Vitrina cu cărţi spre vânzare­ prezintă între altele : „Biseri­­cele moldoveneşti din veacul 16 şi 17 de C. Balş (1933), „Agenţia diplomatică a Româ­niei în Paris — Legături poli­tice franco-române sub Cuza- Vodă“ de R. V. Bossy, „Do­cumente moldoveneşti“ publi­cate de d. prof. Mihai Costă­­chescu, „Istoria Românilor“ de N. Iorga, tradus în l. franceză de d. Lascarov - Moldovanu, „ Documente privitoare la isto­ria Ardealului, Moldovei şi Ţărilor Române“, publicate de dr. Andrei Vereş. Atât expoziţia permanentă de cărţi vechi, cât şi vitrina cu publicaţiile Fundaţiei tre­buiesc cercetate de intelectualii Iaşului, dar mai ales de pro­fesori şi studenţi. Ei vor găsi acolo tot ce-i interesează. Ad. Continuarea In pagina 2-a In­ capitala Finlandei Helsinki (Helsingfors) este ti­pic pentru întreaga Finlanda. Este un oraş curat, liniştit şi muncitor, ca şi întregul „Sou­­mi“. Este semnificat­­ că în nici o parte, nici în port şi nici în alte părţi ale oraşului, nu se găseşte deloc noroi sau praf. Străzile pavate cu granit fin­andez, strălucesc la razele soarelui cu un luciu de oţel. Pătratele blocurilor de case sunt aşezate cu o exactitate geometrică surprinzătoare. Că­rările din parcuri şi drumurile din apropierea lor au înfăţişa­rea unor covoare din cele mai bune sanatorii. Pretutindeni domnește o li­nişte reconfortabilă. Cele mai multe automobile merg aci fără zgomot, fără semnale de aver­tizare. Numai când e vorba de un pericol extrem pentru pietoni, se aude claxonul, la al cărui sunet totul se oprește. “ Se întâmplă însă rar ca să se audă vreun clacson, atât de mare este aci ordinea şi dis­ciplina, deşi frecvenţa este destul de mare. Rar dacă se înregistrează aci vreun acci­dent de automobil sau vreo altă nenorocire pe stradă.. Helsinki este un oraş cu iubirea de ordine şi de ţară Finlandezii sunt oameni ta­citurni, curaţi, muncitori şi cinsti­t. Despre Finlandezi se ştie că lucrează încet şi liniştit î­nsă în schimb în mod asiduu şi perseverent până la sfârşit, până ce opera este terminată. Pentru patria lor, Finlan­dezii nutresc o dragoste sin­ceră, neţărmurită. Steagul na­ţional finlandez (o cruce al­bastră pe un un fond alb) fâl­­f de pretutindeni. Culorile na­­ționale se văd în toate părţile, în restaurante, la cafenele, clu­buri, deasupra caselor, la bu­­tonii­ populaţiei orăşeneşti şi săteşti, în magazine, etc. Ţara cu 60.000 lacuri, cum se spune Finlandei, este iubită de toţi locuitorii ei cu o dra­goste care nu-şi are pereche. Şi această dragoste formează. MARTI 1 MAI 1934 ® Bon de Premii I No. 35 „ opmiM “ I jerűfízieS I Masineri ieşene la Bucureşti Concertul Violonistei Lucia T. Bunai la Bucureşti, April 1934 Recent a avut loc în sala Dalles, concertul de violină al d-rei Lucia T. Burada, lau­reată a Academiei de Stat din Viena. „Cercul Ieşenilor" din locali­tate a oferit patronajul său, talentatei ieşence, fiică a ma­relui profesor Teodor Burada. Din programul ce conţinea : Grieg, Wieniawschy, Kreissler şi T. Burada, vom sublinia în deosebi: Sonata în fa major de Grieg şi concertul în re minor de Wieniawschi — în care au strălucit : Romanţa şi andantele â la Zingara. Fina bijuterie : Schön Ros­marin, — împreună cu subtila Berceuză, — compoziţia lui Teodor Burada, au fost subli­niate de ropotoul aplauzelor şi bisate; deasemeni la fine, ca supliment, s'au acordat : o doină şi potpuriu naţi­onal, Maturitate artistică, — de­plin oglindită în technica şi vigoarea concertistei, dotată cu o sensibilitate excepţională şi fire romantică, poetizând piesele ce se pretau la aceasta, frazare şi nuanţe minunate, un ton amplu, şi cald, interpre­tare justă. — iată ceea ce ca­racterizează acest promiţător talent ce se afirmă. La pian o adevărată revo­luţie, d-nul Virgil Gheorghiu, posedând cu desăvârşire tech­nica impresionantă şi discreţia subtilă a acompanierei. Asistenţa a răsplătit pe con­cert şti prin flori şi entuziaste aclamaţii. La 5 Maiu, avem prilejul să o reauzim pe D-ra L. Bu­rada în concertul de Mendel-250.000 locuitori. Fiecare îşi vede de trebă şi nimeni nu rosteşte un cuvânt de prisos. Este un oraş al cumpănirii şi tăcerii. Mulţi au observat că cei din Europa Occidentală şi­ centrală ar putea veni încoace spre a-şi tămădui bolile lor nervoase. sohn, cu orchestra simfonică, la Ateneul Român. Serata „Cercului Ieşenilor“ Luni 23 c. „ Cercul Ieşeni­lor" a dat la Liedertafel, a doua serată artistică dansantă, sezonieră. Un grup de talen­taţi artişti au dat concursul la această frumoasă manifestare, fiecărui se cuvin dar pe drept succintele aprecieri ce ur­mează : Micuţa Sandina Marius, ele­va d-nai Senga a debutat în arta coreografică interpretând­­ piese de Strauss, Albenis etc. Dl G. Botez solo violină, acom­paniat de d-ra Lucia Niculescu au vădit real talent. D-ra Olga Ermolaeva, o frumoasă și puternică voce soprană (dra­matică), a cântat suberba „Una voce“ din Bărbieri şi alte mici piese de efect. D-ra Lucia T. Burada, violonistă, şi-a răsfăţat audi­toriul ieşenilor, cu Berceusa de T. Burada şi Andaluze de Sarasaré, cu acomp. d-lui Ni­­cuşor Marcovici, iar simpati­cul tenor al operei noastre Dl. Gh. Ştefanovici, le-a dă­ruit auditorilor câteva arii ro­mâneşti cântate în maiera sa. La pian pentru cântăreţii protagonişti a ex­celat d-na profesor Aglaia Io­­nescu-Toscani. In afară de program şi în d-lui Gh. Cal­muşchi,— maes­trul Ion Pribeagu,— parodiin­­du-se pe sine, a spus savu­roase şoţii şi versuri originale. Asistenţa i-a răsplătit cu a­­­plauze meritate. A urmat dansul până noap­tea târziu în acordurile iazu­lui Poliţiei Municipiul­ui,­buna dispoziţie şi antrenul fiind în­treţinute de Comitetul de doa­mne şi conducătorii Cercului ieşenilor, cari au imprimat a­­erul unei petreceri tradiţionale moldoveneşti; de asemeni un bufet bine asortat, surprize di­verse şi tombolă— organizate de Comitet şi de d. M. Ko­­gălniceanu, căruia îi revine şi meritul reuşitei serate. Căldurile premature, sau se­zonul cam întârziat pentru se­ratele dansante, au împiedicat publicul mult mai numeros la prima serată d­e iarnă, — şi care ar trebui să urmărească şi încurajeze manifestările de artă şi comuniune psihică, ale grupărei entuziaste şi active,— numtă „Cercul Ieşenilor", de sub conducerea d-lui Tran- Cu-Iaşi,­ Silviu * Mâine la Teatrul Naţional cu prilejul zilei de 1 Mai spectacol gratuit pentru muncitori cu piesa JOjll“ de Scfkillkw*

Next