Opinia, martie 1935 (Anul 31, nr. 8363-8389)
1935-03-01 / nr. 8363
ANUL XXXI No. 8383 ABONAMENTE Lei 350 . 180 • 90 - 1000 • • • • pe un an „ 6 luni - . 3 . Instituții publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 Telefoane Redacta 391 Administrația 394 Serviciul de noapte 367 Ziar popular cotidian PREMII GRATUITE 50.000 LEI Cei trei martiri : Maria, Cloşca şi Crişan~ Se împlinesc astăzi 150 de ani de le moartea unuia din cei mai reprezentativi martir pe care i-a dat ţărănimea de dncolo de munţi la fapta ei de emancipare socială ifi naţională. Neculai Ursu poreclit fi Horia, pentru că ştia să cânte inimos din fluer—horea—dan te spune dincolo, a fost afiind la 1784, sortit să arunce la revoluţie pe cei ce sufereau ca şi el de pe urma noblţilor şi magnaţilor maghiari. Neculai Horea era un ţăran in mintea şi inima căruia sa refugiase la 1784 toată indignarea unui popor robit pe propriile lui pământuri. La 1780 după moartea Mariei Tereza« ajunge împărat Josef al II-lea, care cunoşta riscul de bine stările diferite, iar clase sociale şi naţionalităţi din impărăţire. Cunoştea stările şi era animat de cele mai democratice idei, deaceia pi ptenneşte: toleranţă confesonală şi egalizarea claselor sociale. Spre dânsul îşi întorc cu încredere privirile Românii de peste munţi. Pentru ei şi nădejdile lor Josef II-lea era „drăguţul de împărat Ungarii continuau să exercite asupra Românilor o sălbatecă tiranie. Iobagul român era obligat să lucreze pentru magnaţii unguri câte 4 zile pe săptămână. Femeile şi copîii iobagilor îşi iroseau toate putinle lor de muscăîn ograda mobilului maghiar. In Munţii Abrudului era pe atunci p este după cât ştim şi astăzi, satul Albac. Din acest sat, ca dintr'o cetate de eroi, au plecat deputăţii dearândul la Viena să se plângă împăratului. In una din aceste deputăţii a fost şi Neculai Ursu poreclit şi Horea. A fost primit şi ascultat de „împăratul“. S-a întors îndărăt după patru săptămâni de mers pe jos. La întoarcere şi-a dat seama ca nimic nu se schimbase in viaţa bieţilor, ţărani ardeleni. A pornit atunci răscoala, Hobrea împreună cu alţi doi martiri, Crişan şi Cloşca, au fost prinşi şi duşi la închisoarea de la Bălgrad.Aba Jufia de astăzi. Aici, în închisoare, Crişan se spânzură cu aţele de la opinci , iar ceilalţi doi, rămân să sufere cel mai înîngrozîtor calvar de pe atunci: tragerea pe reală. Se împlinesc astăzi 150 ani, de când Horea şi Cloşca în chinuri de mucenici, au murit cu gândul la suferinţele celor de-un neam şi de o lege cu ei. S’a hotărât comemorarea acestei date cu toată piositatea ce se cuvine. In faţa conştiinţei naţionale apare astăzi chipul moţilor viteji şi înţelepţi din munţii Apuseni. Va însemna oare momentul în care se prăznueşte aducerea aminte a acestor eroi, mustrarea plină de gravitate a celor de dincolo ,de morminte ? Vor înţelege oare cei ce trebuie să înţeleagă, că martirii dela 1785, pot însemna simbolul mulţimilor ce nu pot duce până peste puţurile lor, ori pe umiliaţi şi nedreptăţi . Ştim noi?,,, GH. CHIRIŢESCU avocat din toată lumea Călătoria prinţului de Wales•— Am relatat cum a decurs vizita prinţului de Wales la Budapesta. Seara, la ora fixată pentru plecare, moştenitorul Angliei a întârziat. Se credea că şi-a prelungit vizita, însă de la hotel s-a anunţat că prinţul a pornit spre gară. Trenul a fost reţinut şi a suferit o întârziere de 12 urnite. S-a aflat că prinţul de Wales a fost la o mică petrecere cu dansuri şi cântece, de unde s’a despărţit destul de greu. Prinţul a venit în gară, însoţit de Jancsik, cel mai repomenit lăutar ţigan din Ungaria. Acesta a condus pe prinţ până la graniţa austriacă şi i®t timpul a executat cântece duioase şi vesele în vagonul princiar. La Budapesta moştenitorul Angliei a cheltuit în două zile suma de cinci mii pengoe, adică 150 mii lei. In plus avvut cumpărături, care urmează a fi achitate de legaţia engleză din capitala Ungariei. Cea mai bogată fată din lume Miss Doris Duke din New-York s-a căsătorit zilele trecute cu un tânăr comerciant James Cromwell. Averea bogătaşei este evaluată la două miliarde lei. Ea a moştenit de la părinţi şi unchi proprietăţi întinse, clădiri, ferme şi fabrici. Miss Duke a primit sute de propuneri matrimoniale din partea unor tineri din aristocraţie. Ea a refuzat insă toate propunerile, dorind să se mărite din dragoste. Şi de curând s’a amorezat de comercriantul Cromwell, care a luat-o de nevastă şi a devenit astfel unul dintre cei mai bogaţi oameni din America. Tînăra pereche a întreprins un voiaj în jurul lumii, afectind pentru această călătorie suma de 500 mii dolari, adică 50 milioane lei. Beata criză !.. * Omul cu căni — Un şomer din Paris şi-a găsit o ocupaţie originală. El conduce la plimbare dai oamenilor bogaţi şi pentru fiecare plimbare obţine cite doi franci. Aproape zilnic omul este văzut pe stradă cu cîţiva cini, pe care-i plimbă pe marile bulevarde. La oarecare distanţă vin stăpînii animalelor. Omul poartă pe spate o tabelă, pe care e scris: „Promeneur de chiens, 2 francs“. (Omul care plimbă din. 2 franc?). Şi în felul acesta şomerul a ajuns să-şi ciştige existenţa. Testamentul in picturi. La Madrid a încetat din viaţă pictorul Aldo Fiasco. El a lăsat un testament original compus din 24 tablouri. Prnzele prezintă în imaginr toate dorinţele defunctului. Fiecare tablou are o inscripţie explicativă, cu semnătura pictorului. Familia a înarmat toate tablourile şi le-a aşezat în ordine în atelierul dispărutului. In amintirea pictorului, odaia cu testamentul pictat va fi păstrată intactă. O femeie Tfi prezice moartea Un caz curios s’a intimplat în localitatea Cegled din Un*garia. O doamnă anume Daranyi s’a prezintat la serviciul pompelor funebre, declarînd că prevede că va muri peste cinci zile. Ea a comandat un sicriu, un dric și un cor care să cînte la înmormîntare. Apoi femeia s’a dus la cimitir, unde şi-a cumpărat un cavou cu monument. D-na Darányi aplătit totul imediat. Clod s’a întors acasă, femeia 8,a simţit rău şi s-a pus în pat. Şi exact după cinei zile a încetat din viaţă, aşa cum singură îşi profetizase. Primim. După şase zile şi şase nopţi de frământare şi de sbucium, după atâta timp de la apariţia articolului meu „Leseaism ieişenizant", unul dintre cei cu musca pe căciulă a sărit în fine să apere l. Bucureştiul năpăstuit şi invadat de moldoveni, împotriva Iaşilor contropitlri. Supt propria- i semnătură— ajunsă Celebră—cel care s’a socotit vizat, face să apară in coloanele ,Opiniei“ un răspuns care, e adevărat, ne dumereşte pe deplin asupra ieşenismului şi dovedeşte totodată perfect dreptatea celor afirmate de mine. Supărat peste măsură „ieşenistul" se demască singur cu o incredibilă desinvoltură. Că punctul nevralgic al problemii „ieşenismului“ a fost atins, nu mai rămâne Îndoială, deoarece d-sa anunță alte două articole de lămurire. Numai să nu se biciuiască singur cn propriile sale argumente, cum a făcut-o in articolul de azi. Nu ne este* de elfei de idem pentru care zice că luptă ţi pe care, riscă să o compromită complect şi definitiv. Exponentul ieşeniţiîlor găseşte în articolul meu — In care nu fac de loc personalităţi—numai insulte, lipsă de bun simţ, atacuri pe roade birfiri, etc. Iată acum ce putem găsi in articolul său de o distincţie inegalabilă atât ca fond cât şi ca formă. Găsesc mai inui oţi, e cel puţin deplasat—in plină campanie ieşenistă—când faci ce faci, să aperi Bucureştii împotriva Iaşilor. Şi de ce a sărit dintre rânduri suflecându-şi mânicele pentru luptă, tocmai ieşenistul care spumega mai mult împotriva Bucureştiului centralist şi hrăpăreţ? Nu vi se pare cel puţin ciudat acest lucru? Pentru d-sa eu aş fi un „profesor indignat care trage adevărul de păr, chiar de i-am admite tema ieşenismului In ocuparea catedrelor . Apologistul ieşenismului ,este deci găta să îmbrăţişeze chiar, această temă ingrată. Un singur lucru îl doare, faptul că aş trage adevărul de păr. Desigur că eu am tras adevămi de păr, eu am făcut sofistică, eu am exagerat, când am afirmat că, facultatea noastră de medicină îşi sapă singură groapa procedând aşa cum procedează. Adică respingând aproape sistematic de la ocuparea catedrelor pe proprii săi elevi — legaţi cu trup şi suflet de Iaşi — in favoarea altora de aiurea, care n'au nimic comun cu oraşul nostru. Am exagerat deasemeni, când am spus că, facultatea de medicină din Iaşi a fost subjugată de Bucureşti, şi,mai ales de o anumită Şcoală (cu S. majuscul). _____ ______ Am exagerat, am tras adevărul de păr. Dar totul, pentru Iaşii amintirilor mele, pentru oraşul în care am trăit, am muncit, am suferit şi între zidurile căruia sper să închid şi ochii. Ce face oare onorabilul exponent al ieşenismului integrat, în articolul său de azi, când încearcă să dovedească —nici mai mult, nici mai puţin că „la facultatea de Medicină din Bucureşti sânt mai mulţi moldoveni decât sânt bucureşteni la facultatea de Medicină din laşi*? Citind asemenea afirmaţii, nu-i aşa că orice nedumerire in privinţa ieşenismului afişat, s'a risipit. Când aflăm că, atâţia moldoveni şi ieşeni au cotropit Bucureştiul, unde funcţionează doar ca asistenţi, şefi de lucrări, şi asta mai ales la.., facultatea de ştiinţi, nu e aşa că logica ieşenistului nostru este irefragabilă ? Când aflăm că şi el însuşi a ajuns maximum şef de lucrări în capitală „în locul unuia care făcea anatomie de treizeci de ani" fără să ştie ce face, atunci ni se moale chiar inima de duioşie pentru Bucureştii atât de împilaţi ! „Apoi Prof. Zolta, care a ajuns şi profesor la Fac, de Medicină". In adevăr din lista celor menţionaţi, acesta e Continuare în pagina il-a DISCUŢII leşenism de paradă şi de falanastâc Un grup de intelectuali ieşeni, au luat iniţiativa înfiinţării unui teatru particular în oraşul nostru, teatru, ca stagiune permanentă, cu spectacole serioase, cu actori , maeştri, bătrâni şi cunoscuţi, cu repertoriu ales, de dramă şi comedie, în sfârşit cu preţuri de intrare minime. Teatrul se va chema „Teatrul Liber* şi stagnare a se va deschide în cursul lunii Martie cu vestita comedie: „Punctul negru", lucrare subtilă şi de mare succes. „Teatrul Liber" şi iniţiatorii săi, se sprijină, în nădejdea lor de reuşită, pe o legendă ,* aceia a vechiului „leagăn de cultură românească“ de întodeauna, care a fost târgul laşului. Din legenda aceia, nnii oameni răi, spun însă, că n-a rămas decât un mare povestitor, care, prudent, era retras la Copou să poată visa departe de atmosfera laşului de acum, un mare poet, miop, care deşi trăeşte în centrul târgului, e fericit, pentru că nu-l vede, şi, îl iubeşte pentru că şi-l închipue că-i tot aşa, cum îşi aduce aminte că ..era un mare umorist, care îşi bate joc de Iaşi de şapte ori pe săptămână ; un mare critic care, nu cunoaşte Iaşul, că n'a ieşit niciodată din birou şi, un mare romancier, tânăr, care n'a apucat adevăratul Iaşi, acel a legendei, laşul eminamente culturale. Aceştia sunt cei adevăraţi, singurii ieşeni din vechea atmosferă. Restul, câteva lavaliere, câteva pălării mari, şi atât... Talent ? Poate. Cultură? Cu siguranţă. Ceia ce lipseşte insă e tocmai acel nerv care nu adunase la „Junimea" pe atâţia, ca să clădească legenda, pe care, cei de azi, o visează numai... Teatrul Liber, cu cenaclul pe care il face, cu festivalul de început pe care îl va da, are marea misiune de a reînvia acest trecut. E o instituţie de cultură moldovenească, născută din ultima sforţare, disperată, a unui trecut de culturi, care se chinueşte să nu adoarmă... Fie ca publicul ieşan să-i înţeleagă marele rost. Fie ca nădjdea pe care şi-au pus-o iniţiatorii, să nu fie castel clădit pe nisip. Ar fi pacat... Şi ar fi ruşine.«Alexandru Pogonat ÎNSEMNĂRI Teatrul Liber“ Win mm Sear Mâine 1 Mart se va face predarea oficială a teritorului Saar către Germania. In acest scop s’a semnat la Roma actul de predare. Actul a fost iscălit pentru Franţa de ambasadorul Chambrun dela Roma (cu condeiul în mână), iar pentru Germania de ministrul german Von Hassell dela Roma (alături la masă). _______ 40 de ani dela descoperirea razelor X S-au împlinit luna aceasta, 40 de ani de când profesorul Conrad Wilhelm Roentgen, a descoperit razele X. După cum se ştie, aceste raze au o mare putere de penetraţie, lăsând să se vadă ce se petrece în interiorul materiei. La început descoperirea s'a limitat la experienţe de laborator. In decursul anilor însă, razele X au căpătat o aplicare importantă in domeniul fizicei şi al medieiei. Dacă vrem să aflăm ce se petrece in corpul unui bolnav, dacă vrem să constatăm autenticitatea unui tablou vechiu, dacă vrem să analizăm o piatră preţioasă spre a vedea dacă nu-i falsă,—într'un cuvânt dacă vrem să pătrundem viaţa moleculară a materiei, întrebuinţăm razele X.In amintirea profesorului Roentgen, a avut loc la Viena o şedinţă comemorativă la Academia de Ştiinţe, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la descoperirea razelor X. Preţurile alimentelor principale, la Iaşi, au ajuns cu totul exagerate. Cerem măsuri imediate şi energice, contra speculei. Numeroşi cetitori au ţinut sa ne exprime mulţumiri pentru campania pe care o ducem împotriva speculanţilor neruşinaţi. Şi ştiţi in ce constă unica şi suprema satisfacţie a tuturor acelora care au venit să ne exprime gratitudinea lor ? In aceia de a şti că „barem li se face sânge rău feluriţilor profitori". — „Când cetim in „Opinia“ — ni se destăinuiesc mai toţi—articolele în care li se dă la cap speculanţilor, parcă ne vine mai uşor să suportăm necazurile cu sermipetea, cu jaful, cu jecmăneala din pielile şi halele laşului". Dar nu acesta este scopul protestărilor noastre , nu pentru a consola pe consumatorul jupuit, combatem pe intermediarii abuzivi. Calmul şi nepăsarea consumatoriului ieşan sunt proverbiale. Dacă o să-i ceară cineva douăzeci şi doi de lei pentru un kilogram de ceapă, respectivul o să numere frumos bănişorii, fără să crâcnească măcar. Că aşa-i felul lui de a fi: galant, timid şi absurd. Ei bine, Noi ne propunem tocmai să-i atragem atenţia asupra suferinţelor sale, să-i deschidem ochii că nu-i firesc ca dânsul să plătească 12 lei pi un kilogram de ceapă, eân ştiut este că producătorie nu a realizat nici măcar 1 M pe un kilogram. Dar fiindcă ştim preţ bine că bieţii noştri concetăţeni nu se pot schimba aşa, cu una, cu două, pe de altă parte nu ne facem iluzii că înşişi eroi specidei ilicite vor reven de bunăvoie la sentiment* mai omeneşti,—continuăn să cerem protecţia celor în drept, rugăm şi insităm să se puie capăt unu scandal nemaipomenit. Ne lasă rece supărării cavalerilor dela ceapă; da nici recunoştinţa cetăţeanului timid im ne impresionază prea mult. Ai pentru a indispune pe uni şi a măguli pe alţii, nn fie ram specula sălbatecă. C numai pentru a determina o ieftenire a alimentele de primă necesitate. I. L. BASARABEANU IDEI SI FAPTE Rânduri pentru cei nepăsători... în chestia speculei cu alimentele Tentativele de subminare a Institutelor Technice ieşene, ale „unui grup de persoane interesate, cum singure se numesc, nu s-au oprit la cele câteva eşecuri suferite în cursul anului trecut. De astădată, orgaizate mai strategic, au întocmit un plan de acţiune formidabil, pentru a mătura şi restul de instituţii de cultură ce-a mai rămas ieşenilor, căci ştim bine cu toţii că Farmacia şi instit de agronomie, cu toate meritoasele sforţări depuse de cei ce Îşi dau seama ce înseamnă să distrugi flacăra sfântă a culturei, nu sunt departe de şahsmat. Oricine îşi poate face o idee de felul cum procedează şi ce urmăreşte A.G.LR.-ul, aitându-se în buletinul No. 12 din Dec. 1934, al organizaţiei inginereşti. Vom cita câteva rânduri din cuvântarea d-lui Ing. Vasilescu-Karpen, rostită cu ocazia deschiderii congresului A. G. LR-ului (la l4/Oct/934— Galaţi), pentru a se vede cât de mult li preocupă soarta acestor Institute. Vorbin referitor la politechnici şi lastitute, d. Karpen spune „Existenţa acestui dublu învăţămint cu caractere deosebite, constitue o cauză d continue tulburări, şi pent a le pune capăt, un proie de lege din iniţiativă parlamentară, concentrează intre învăţământul technic în şcolile Politechnice*. Aici e vorba de proiect care a fost depus în pariment, cu puţin înainte de închiderea seziunei, şi care datorită protestelor înaintate timp de către elevii instittelor technice, şi mai ales intervenţiei binevenite a „L.g pentru apărarea instituţii! culturale ale laşului* şi pea încă a unei minuni, — prostul a fost retras. Tonul frazei care vorbeş de „continue tulburări“ ar acei al unei plângeri. Dar au oare curajul i amintească de tulburări cât singuri le-au provocat ? Căci proiectul de lege înaintat de către parlamenta a fost depus sub presumes G. L .-lui. Şi apoi cum pot fi consaerate „tulburări“ acele jus proteste prin care se arăta Universităţii nu i se pot răpi nimic din ceiace poseda Totuşi, iată-ne acuzaţi şi o dezordine. Că noi trage păcatele altora, se vede di cele ce mai declară D- In. V. R. (preşed. A. G. I. R.)lui „Dacă institutele technice de lângă Univ. din Iaşi îşi găse o justificare în faptul că a fost creiate înainte de tranformarea Şcoalei Normale „ Poduri şi Şosele în Politeclnică, şi că ele ar corespunde unor interese regional Institutele din Bucureş care dublezi Politechnic din acelaş oraş, nu-şi gisesc nici o justificare". lată dar, unui difi 2200g$ A. I. L-Ul In chestia Institutele technics Ieşene Continuare în pagina Ki-