Opinia, iulie 1937 (Anul 33, nr. 9070-9094)
1937-07-01 / nr. 9070
kNUL XXXm iMo. 9070 W&SSSSzZffl ,pp*9PWfe~l3!33S23 ABONA vi ii N TE : Lei 350........................pe un an . . . „ 6 luni ................3 luni „ 180. n 90. „ 35. „1500. . . . „ 1 lună .Instituții publice Atelierele tipografice „Opinia" IAȘI STR. LAPUSNEANU37 JOI 1 IULIE 1937 TELEFOANE Redacţia 1 . Administraţia . . . Serv. de noapte red. . „ admin. . . No. 1298 „ 1299 „ 1436 „ 1567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LĂPUŞNEANU 37 Diedor : C. R. GHIULEA aa»awawBuwMMwnBarfflMiaa«i inuMti1. nr" . ia Denumirea străzilor laşului O comisiune a primăriei lucrează iarăşi! la denumirea străzilor laşului. E nevoe să se schimbe, pe ici-colo, unele numiri. Insă lucrul trebue făcut cu socoteală, spre a nu se atinge tradiţia (căci este o tradiţie a nomenclaturii străzilor, şi a nu se risipi evocările din viaţa de odinioară a bătrânului nostru oraş. Am publicat ieri o listă de schimbări propuse de comisia specială a primăriei. Multe sunt concepute greşit. De pildă, sunt denumiri care evocă îndeletnicirile de odinioară ale ieşenilor, pe cartiere: Târgul Fainei, Str. Zugravilor, Str. Cizmăriei, Str. Universităţii vechi (sau cum mai sunt: Curelari, Talpalari, Sărărie etc.). Acestea trebuesc să ramâie. Asemenea trebue să râmâe Str. Descălicătoarei, căci numele acesta evocă locul unde alaiurile voevoidle şi boereşti făceau popas, pentru pregătirea intrării în Capitală. Nu se poate schimba nici sumele străzii Moara de Vânt, legat de un întreg carlier, cu trecutul lui istoric. Greşit se propune schimbarea numelui străzii Dancu. Acest nume aminteşte de biserica Dancu, clădită în vremea lui Petru Rareş şi dărâmată de impietatea vremii noastre. Dacă se schimbă numele străzii, dispare orce urmă despre acest monument istoric. S-a propus schimbarea numelui străzii Lăţescu, — nume ce nu fusese pus la întâmplare, ci proslăvea memoria lui Theodor Boldur —Lăţescu, ieşanul care, împreună cu Eugenia Aslan şi cu fraţii Aslan, a luptat pe baricadele oraşului nostru, pentru afirmarea drepturilor Moldovei. De ce, impietatea de a se şterge acest nume ? Am putea cita şi alte cazuri. Socotim succente exemplele de mai sus, pentru a atrage atenţia domnilor care lucrează în comisia specială a primăriei. Pe de altă parte, ca temă generală, nu înţelegem sistemul de a suprima nume poetice şi tradiţionale, spre a le înlocui cu... Popescu şi Ionescu. Berlinejii nu schimbă pe „Unter den Linden“ cu Iohan Müler, nici parisienii pe „Champs Elysées“ cu Gaston Durand. Să mai renunţăm şi noi la atâţia Vasileşti! Sau dacă vrem numaidecât nume proprii, să le alegem din strălucitul trecut istoric-cultural al Moldovei. De pildă, de ce să uităm pe un Dimitrie Cantemir, de dragul unui Vasilescu? Maim toată lumea O caracterizare a M. S. Regelui Carol 11 Cu prilejul vizitei M. S. Regelui Carol al ll-lea al României în capitala republicei polone, s'au organizat manifestafii grandioase in cinstea Suveranului nostru. Deas.mmi si Marele Voevod Mihai s'a baurat de o atenfie deosebită. Presa poloneză a consacrat coloane elogioase vizitei Suveranului român. Extragem câteva rânduri publicate în „Echo de Varşovie“, rânduri ce zugrăvesc admirabil personalitatea M. S. Regeul Carol Ii. „ Ceiace este minunat şi surpriniator totodată, este faptul că acest Rege atât de a a â n c intelectual şi atât de legat de lucrurile spiritului, este in acelaş timp un om de acţiune foarte modern, iubind fapte şi rea izânie pozitive“. Leon Conflict Tra piersaaaraia Mailre marii traduslriaţă şi guvernul Meîclau-Luî Ziarul londonez ,,Dany Herald" scrie că în Germania a izbucnit un grav conflict între marii industriaşi şi guvern. Patronii marilor industrii germane au adresat un memoriu Cancelarului Hitler în care se subliniază situaţia şi perspectiva îngrijorătoare a viitorului şi se cere o schimbare în politica guvernului. In primul rând, semnatarii memoriului în chestiune se ridică împotriva volumului taxelor şi impozitelor care periclitează in mod serios însăşi producţia. Apoi industriaşii accentuiază faptul grav că jumătate din populaţia ţării trăeşte din banii cheltuiţi direct sau indirect de guvern şi că exportul Germaniei nu reprezintă nici o treime din ce a fost în 1929. Documentul adresat Reichului de către marea industrie germană, se pronunţă în favoarea unui mare împrumut extern, eventual la Statele Unite. Dar pentru a obţine un împrumut, prima condiţiune este limitarea înarmările. Iată o condiţie greu de satisfăcut în vremea de astăzi ! Petrolul ca medicament Ultima „minune d in ţara noastră e aceia de la Buştenari (Prahova) unde numeroşi suferinzi sunt vindecaţi cu păcura ce iese din pământ. Ca să fim serioşi, trebuie să accentuăm că nu-i vorba de ceva supra-natural, ci de efectul pe care îl are petrolul asupra organizmului omenesc. Recent, cercetătorul italian Strumillo a studiat acţiunea pe care o are ţiţeiul asupra diferitelor bacterii patogene şi a observat că petrolul ucide o serie de microbi, fiind deasemeni un duşman serios al barilului Koch ce provoacă tuberculoza. Strumillo a ajuns la concluzia că petrolul are o acţiune antiseptică foarte însemnată. In timpul căldurilor, aceste proprietăţi antiseptice îşi măresc efectul. In lumina acestor observaţii ştiinţifice, trebuie privită „minunea de la Buştenari". % Varia.... — Hotelierii, restauratorii şi cafegiii din Paris, anunţă greva generală pe ziua de 2 iulie, ca o demonstraţie ostilă măsurilor luate de guvern privind reducerea timpului de lucru. Căci această măsură atrage neaparat angajarea de nou personal. Dacă nu se va putea ajunge la aplanarea conflictului, vor avea desigur de suferit vizitatorii Expoziţiei internaţionale din capitala Franţei. — Trăeşte la Chicago (Statele Unite) omul despre care într'adevăr se poate spune că e „cel mai bolnav din lume". El se numeşte Frederick Snite. Respiră prin plămâni artificiali acţionaţi prin generatoare, electrice şi e permanent supraneglijat de 25 medici specialişti. Xmar pmpmimw* c&iMhm Teroarea din Rusie* Omul care se teme de umbra lui Stalin, dictatorul roşu, se teme de atentate şi de comploturi. Deaceia a dezlănţuit teroarea sângeroasă şi suprimă sute de fruntaşi sovietici şi chiar prietini personali, bănuiţi că i-ar fi devenit duşmani. S'a răspândit vorba că Stalin se teme şi de umbra lui. In acest sens, a apărut în presa din Paris a refugiaţilor ruşi, caricatura de mai sus, care-1 prezintă pe Stalin fugind de umbra lui şi strigând : — „Ah, mă urmăreşte cineva !". — M1 Erre na aa wsi rmurrca ! Pe panta „excepţiei“ în chestiunea Panteonului ieşan O nouă întimpinare a d-lui dr. P. Zosin Primim : Am ce Ghiulea, a Părându-mi-se, într-o oarecare, măsură, elucidată chestiunea Panteonului ieşan, în sensul că cel puţin pentru anumiţi morţi nu mai poate fi vorba de-a fi strămutaţi de la odihna lor cea veşnică, îmi pare rău că trebuie să revin şi să răscolesc o discordanţă ce mi se părea potolită. Intr'un reportaj al „Opiniei" d. dr. Gr. Popa precizează cam anume morţi ar urma să fie strânşi în Panteon; şi de cumva indicaţiunea ar da spre pornire de realizare—căci atâtea lucruri se fac şi se desfac aşa ca printr'o surprindere, la noi mă întreb: Cu care-i oare, spre a menţiona numai pe cei mai bine aşezaţi vredniceşte la locul lor, după isvorul ce-i dă „Opina", să se desgroape Vasile Conta, M. Kogălniceanu, Duca- Vodă, Gh. Asachi (despre care se şi zice că ar avea oasele depuse subt soclul statuii sale din faţa şcolii Trei-Erarhi), Dimitrie Cantemir, Grigore Ghica Vodă, Ioniţă Sandu (îngropat în ctitoria sa dela biserica Bărboi), Alexandru cel Bun chear şi de-ar fi fost pradat mormântul său dela Bistriţa), Cuza-Vodă, V. Alexandri (de la Mirceşti unde-şi are Mausoleul ad-hoc), Costachi Negri (de la Tg. Ocna unde negreşit a ţinut să rămâie pe veci, chiar Mihai Eminescu — aşezat bine acolo unde nenorocirea şi nesocotirea omenească l-au doborât — şi încă alţii, şi să fie aşezaţi în Mausoleul ieşan ? Văd că pentru Ştefan cel Mare „se poate face o excepţie, deoarece amintirea acestui domnitor e strâns legată de mănăstirea Putna". Alunecând pe panta „excepţiei“, credem că „excepţia" poate îmbrăţişa toate numele ce le-am arătat, ele fiind strâns legate de locul unde se odihnesc, fiind, la ocaziuni, ce rămâne ca pietatea să le şi provoace, îndemnuri de mers peacolo şi de cinstit memoria lor chiar la sălaşurile ce le-au plăcut sau destinul le-a hărăzit a se oploşi de veci. Aceasta constituie şi o extensiune a spiritualizării comemorative, nelimitându-se nu.„mai decât la un loc anumit şi numai decât la Iaşi. Adică de ce respectivele localităţi şi sălaşe să nu aibă şi ele satisfacţiunea adăpostită unor nume şi figuri scumpe? Se înţelege că în definitiv nu sunt împotriva Mausoleului colectiv , dar el să servească mai mut de-acum înainte decât pentru ceia ce-a fost până acum. Mai vast mousoleu şi mai splendid totodată ca cimitirul Eternitatea din Iaşi, poate unu' din cele mai frumoase şi mai impresionante din ţară nu văd. Sie crede să se facă un mousoleu mai concentrat, nimic de zis. Dar până una alta, să nu ne atingem de splendorile cari există şi—fără voie, negreşit — să lipsim de interes şi de vrajă eternă ceia ce deja s'a impregnat in timp şi în spaţiu cu o strălucire neegalabilă, ori subt ce altă formă. Iaşi, 28 Iunie 1937. Al d-tale cu simpatie, Dr. ZOSIN Parada militară de la Varşovia 1,3 Varşovia a avut loc o splendidă paradă militară, în cinstea M. S. Regelui Carol şi a Marelui Voevod Mihai. Cu acest prilej, au evoluat, în formaţie de luptă, 250 aeroplane care prezintau un spectacol grandios (cum se vede în clişeu). Odată cu primii muguri ai primăverii, încep examenele de tot felul. Şi apoi, proporţional cu creşterea căldurilor se înmulţesc şi ele, ajungând ca în lunile Mai şi Iunie să trăim într’o adevărată zodie a examenelor. In aceste luni, cetăţeanul român nu poate exista decât sub următoarele calităţi: 1) Membru în una sau mai multe comisiuni examinatoare (Aceasta e cea mai preferabilă !). 2) Candidat la examinare (Cea mai nefastă ipostază) 3) Cointeresat la vreun examen prin legături cu vreun, candidat au examinator. Când legăturile sunt cu candidatul, cetăţeanul aleargă după intervenţii , iar când e cunoscut cu vreun profesor din comisii, i se cer intervenţii. Aşa fiind, acum, la început de vară, întreaga ţară românească trăeşte sub teroarea examenului. Acum se asudă cel mai mult, se dau acatiste la biserici şi mai ales se dau cele mai multe bileţele de recomandaţie. Candidatul care se încumetă să plece la examene fără bibileţele, e ca un soldat ce merge la război fără armă sau ca un politician ce pleacă în propagandă electorală fără rachiu. De aceia nu cred să se poată întâmpla aşa ceva. Chiar dacă nu foloseşte la nimic, tot curajul celui examinat se sprijină pe cele câteva rânduri date de conul X, către deputatul Z, care să intervină la profesorul Y. Dintre toate examenele însă, cel mai cu răsunet e bacalaureatul. Una că e greu, dar are şi un nume încurcat şi apoi se schimbă mereu, aşa că de cazi odată, a doua oară dai cu totul altă materie. Pentrucă prima grijă a unui guvern să-și căpătuiască partizanii și apoi...să modifice bacalaureatul. Continuarea in pagina 2-a Ura actualitate I început Mirai... fragodia examenelor — Fixarea corasisiunilor și iraterveraţiile — După lez© — Câteva aspecte—Fondui forțaaă încordare anglo - germană Presa germană atacă violent Anglia „Dumnezeu să pedepsească Anglia", — era expresia obişnuită a germanilor în timpul războiuluimondial. De atunci au trecut 20 de ani. Patimele s’au liniştit. Ba chiar a existat o perioadă de timp când se părea că sântem în faţa unei prietenii anglo-germane. In ultimul timp, însă, raporturile anglo-germane au devenit iarăşi încordate, din pricina conflictului spaniol. Germanii acuză pe engleji că au lucrat împotriva Reichului, provocând eşecul diplomaţiei germane. In ziarele germane, Anglia este învinuită de perfidie, trădare, hipocrizie şi duplicitate ; e acuzată că face jocul Rusiei cu care ar fi legată un ascuns; şi că susţine prin toate mijloacele guvernul bolşevic-spaniol din Valencia. Presa britanică e socotită ca „necinstită şi mincinoasă", iar întorsătura tragică pe care o iau evenimentele europene, cade în răspunderea Franţei şi Angliei. In fine, întreaga presa germană strigă:—„Anglia, iată duşmanul!". Parc’a ar fi la 1914... Această Înveninare de raporturi între două puteri formidabile, nu prevesteşte nimic bun. Să sperăm, însă, că lucrurile se vor liniști. Actualităţi teatrale ieşene Echipa Teatrului Naţional din Iaşi invitată de d. N. Iorga să joace la Vălenii de Munte, Bucureşti şi Cernăuţi — sub auspiciile Ligii Culturale — De pe urma vizitei d-lui prof. N. Iorga la Iaşi, prilejuită de congresul „Ligei Culturale", — este posibil ca Teatrul nostru Naţional să se aleagă cu un rod îmbelşugat. Asistând la spectacolul canţonetă comică a lui V. Alexandri, „Cucoana Chiriţa“, d. prof. N. Iorga a savurat subtilităţile textului, frumuseţea muzicei lui Flechtenmacher, jocul pitoresc al actorilor noştri, inscenarea şi ineditul din decorurile lui Th. Kiriacoff. Dl. prof. N. Şerban, directorul teatrului, care a avut iniţiativă trecerii „Cucoanei Chiriţa" în repertoriul permanent, a fost călduros felicitat de d. prof. N. Iorga, mai ales pentru faptul că spectacolul va fi plimbat în inima Ardealului, vara aceasta. * După felicitări,d. prof. N. Iorga a trecut la propuneri directe făcute d-lui prof. N. Şerban. Preşedintele „Ligii Culturale" a propus şi s-a hotărât : a) „Cucoana Chiriţa”, aşa cum se va juca la Braşov, va veni vara aceasta la Vălenii de Munte" şi se va prezintă oaspeţilor iluştri, invitaţi la solemnitatea inaugurării cursurilor Universităţii populare „N. Iorga". La acest spectacol, d. prof. N. Iorga a asigurat că va invita şi pe M. S. Regele Carol II, care în fiecare an, cu prilejul festivităţilor amintite este oaspetele apostolului de la Văleni. b) „Cucoana Chiriţa" va deschide la toamnă stagiunea teatrului „Ligii Culturale" din Bucureşti. La acelaş teatru, spectacolul se va juca două săptămâni în şir. c) Toată stagiunea viitoare sub auspiciile „Ligei Culturale" secţia Cernăuţi, Teatru Naţional va juca câte 2 zile săptămânal în capitala Bucovinei. După cum se vede, propuneri practice care realizate fiind, vor duce faima teatrului moldovenesc şi dincolo de graniţele oraşului străjuit de cele şapte dealuri, Iaşul... PETRE GRANCEA Tainei® vieţii şi morţii . Doi medici londonezi se ocupă de câţiva ani cu interesante experienţe de laborator spre a descoperi tainile vieţii şi morţii. Concluzia acestor savanţi e că viaţa omului e o continuă energie electrică, iar după moartea unei fiinţe, această energie părăseşte corpul, dar ea mai poate fi constatată încă câtva timp în atmosferă. Incit e posibil, afirmă cei doi savanţi, să se ajungă la descoperirea unui mijloc de viaţă... fără moarte.