Opinia, iulie 1937 (Anul 33, nr. 9070-9094)

1937-07-01 / nr. 9070

lei munte 1 la noare nu trebue sa vă lipsească Cub­i cts 31 şi 6 tablele Magazinul de încălţăminte „ e M R M“ Strada Cuza-Vodă !\'o. V¥ este cel mai preferat—fiind eftin şi bine asortat ! HAMBURG-AMERIKA LINIE SERVICIUL REGULAT CU VAPOARE RAPIDE spre America de Nord, America Centrală, Cuba-Me­­xico, America de Sud, Asia, Africa şi Australia. Prospecte şi informaţii Hamburg-Amerika Linie s. a. r. Bucureşti, Calea Victoriei 84 _____Cernăuţi, Str. Regele Ferdinand 17. ___ Nevralgii dureri de­­AP DE AVUT PRETUTINDENi urismul Mond anunţă următoarele excursiuni: I PARIS ptr. vizitarea Expoziţiei Plecări bilunare 4-24 Iulie şi 11-29 Iulie ş. a. m. d. Cure complecte în Karls­­bad, Marienbad, Pistyan, Franzensbad etc. cu plata în lei la cursul B. N. a Rom Excursii săptămânale la: Vâlcov (Veneţia României), Ismail, Tul­­cea, Canalul Filipoiu şi Brăila Cereţi prospecte la: Turismul Mondial, Of.de Voiaj şi ExcursiuniBucureşti Calea Victoriei60 Tel. 4.85.07 sub conducerea d-lu M. BARASCH (fost la Hamburg-Amerika Linie s. a. î.) precum şi la : Iaşi, Biroul D-lui Ing. I. Lemel, Lăpuşneanu 20, Chişinău, Banca Ustir, Alexandru cel Bun 65 bis. Eficacitatea apelor minerale Slini Silnicul - Moldovei e recunoscuta de toate somităţile medicale. Petreceri luna de concediu în Slănicul - Moldovei Sezon 1 Iunie—1 Octombrie P­ARCELE de vânzare, str. Lăţescu 20. A se adresa in curte doamnei Căp. Toni orele 9-12 şi 2-5. La restaurant, la bodegă, 1­ băcănie cereți numai Borvizul de Borsec, unica apă minerală naturală din lume. Direcţiunea Generală C. F. R. PU­BLICAŢRUNE Cu începere dela 22.V. 937 s’a pus în circulaţie un nou tren rapid de coletărie No. 4506/4503 şi 4504/ 4505, între Galaţi-Răsboeni şi invers, care are vagoane hambare pentru transportul coletăriei în toate direc­ţiunile de exemplu : între Galaţi-Iaşi, Galaţi-Oradea, Ga­­laţi-N. Titulescu, Galaţi-T­g. Mureş, Galaţi-Răsboeni şi invers. De asemenea există un vagon hambar între Bucureşti-Tg. Mureş şi un vagon hambar între Arad- Tg. Mureş. Un transport de la Galaţi la Iaşi face 12 ore. Un transport de la Galaţi la Oradea face 46 ore. Un transport dela Galaţi la N. Titulescu face 55 ore. Un transport dela Galaţi la Tg. Mureş face 27 ore. Un tmsport dela Buc. Em. la Tg. Mureş face 31 ore. Un transport dela Arad la Tg. Mureş face 27 ore. Un transport dela Iaşi la Oradea face 46 ore. Industriaşii, comercianţii, agricultorii vor avea foloase întrebuinţând aceste trenuri. Dir. Mişcării (M 2) Ho. 419/24 ANUNŢ Direcţia Teatrului Naţional din Iaşi aduce la cunoştinţă celor interesaţi, că în ziua de 3 iulie a. c., ora 1012 se va ţine în Cancelaria Teatrului licitaţie publica cu oferte în­chise pentru darea în antre­priză a reparaţiilor de zidărie, acoperiş şi a instalaţiilor de apă şi canal a teatrului, în valoare de 2.000.000 lei. Caietul de sarcini se poate vedea în fiecare zi de lucru la Cancelaria Teatrului. Solduri PANTOFIRIE DE VARĂ LA DESFACEREA DIN STR. CUZA VODA 1 (Piaţa Cucu) Prețuri excepționale începând dieta 55 lei perechea România Corpul Portăreilor Tribunalului Iaşi PUBLICAŢIUN­E DE VANZARE Nr. 80 Anul 1987, luna luni« ziua 23 __ Se publică spre cunoştinţa generală că, conf. adresei Ju­d. Ocol. 1 Urban Iaşi No. 1068 1­937 se va vinde prin licitaţie publică, în ziua de 6 (şase) Iulie 1937 ora 10 (zece) din­ averea mobilă se­chestrată cu Procesul Verbal No. 793­­­936, de la debitorul Vasile du din Iaşi str. Elena Doamna No. 27 fost 25 la pretenţia Primei Societăţii de Eco­nom­e din Iaşi, compusă din urmă­toarele : 1. Una masă de sufragerie din stejar masiv, pe 4 picioa­re, masă care se întinde, cu 12 scaune din lemn curbat, parte cu trestii, parte capito­nate cu mătase. 2. Una cana­pea capitonată cu pluş şi cu una oglindă mobilă cu ramă de stejar, oglinda în mărime cca 1,20/0.90 m., altă canape­­luţă capitonată cu mătasă. 3. Una oglindă de perete cu ra­mă lemn roşu, mărimea cca. 1 . 0.80 m. 4. Trei mesuţe în lemn roşu, care se strâng la un loc. 5. Un covor pe jos, model persan, mărimea cca. 4 , 5 m. Una scoarţă de pe­rete din lână ţesătură româ­nească, mărimea cca. 3­­­1.50 m. 6. Una cuvertură de pluş pentru pat. 7. 3 perdele cu draperiile lor din pluş grena, lungi fiecare cca. 4 m. 8. Una lampă suspendată d­e alamă, cu 5 becuri electrice. 9. Un tablou în uleiu, reprezentând o pădure, cu ramă bronzată, cu sticlă, mărimea cca. 1.50 | 1.20 m.; alte două tablouri cu rame, reprezentând pădure, mărimea cca 0.90 | 0.80 m. Vânzarea se va face în Iași str. Elena Doamna 27, fost 25, domiciliul debitorului, pe bani gata şi în asistenţa comisarului respectiv. Şef Portărel, Bazalt Secretar, D. Stancov Dr. S. Streift Fost Asistent la Viena şi Berlin MEDIC DE SPITAL Specialist în Genito-Urinare (Rinichi, Beşică, Prostată, Venerice, Sifilis) Cisto-uretroscopie.Diatermie Analize microscopice Cons. 3-8 p. m. Sir. Anasi, Panu 1 (lângă Şcoala Steaua) Azi la Roxy cu preţuri de vară 8 şi 13 LEI Voi Viaţa cu Clark Gabie şi Marion Davies Al doilea film Nopţi Moscovite cu Anabella, şi Harry Baur Complectare: Silly Simphonie şi Jurnal Centurya. OPINIA p­in construcţiile noi ale Iaşului au fost parchetate cu 0 PARCHETE DE STEJAR fjgsrraaila uscate - PRODUSE DE — Fabrica silii & ins. S. î. N. C. Şoseaua Moara die Foc Wo. 16 Uscătorie sistem Sturtevant.—Toate esenţele de lemn pentru mobila ! Bucureşti, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Galaţi Telefon MGS-1164 Sali Alice la Universitatea latină din Braşov sub direcţia profesorului ieşan d. N. Şerban Universitatea latină din Bra­şov îşi deschide Luni 5 Iulie cursurile. D. prof. univ. N. Şerban, de la Universitatea din Iaşi, iniţiatorul şi animatorul acestor de cursuri de vară (5 Iulie— 20 August), a fost înştiinţat în ultimele zile că guvernul fran­cez a delegat pe reputatul pro­fesor universitar Raymond Lé­begue sa fie cursuri de lite­ratură franceză la Universita­tea latină din Braşov. D. Raymond Lébegue este cunoscut în lumea cercetăto­rilor prin însemnatele sale stu­dii de literatură franceză. Vara aceasta la Braşov d-sa va trata trei serii de subiecte , şi anume: a) Teatrul francez de la ori­gine până la Claudel; b) Romanul francez de la „Princesses de Cléves", până la „Madame Bovary"; şi c) Humanismul francez, pla­tonismul şi stoicismul în Franţa. D. prof. Raymond Lebegue, pe lângă aceasta, va mai ţine câteva conferinţe asupra poe­ziei lui Verlaine şi a Roma­nelor lui Daudet. * Un alt conferenţiar de la Sorbona, distinsul profesor fran­cez de Adrienne Cart, şi-a a­­­nunţat deasemenea sosiri­a la Braşov. D-sa va ţine pre­legeri pe toata durata cursuri­­lor, despre: „Poezia lirică şi satirică in Franţa, de la origi­ne şi până în zilele noastre". Prelegerile acestea vor com­plecta admirabil ciclul de li­teratură franceză. * Eri, rectoratul Universităţii latine a fost anunţat că prin­tre numeroşii studenţi şi stu­dente franceze, ce vin la Bra­şov în calitate de profesori de conversaţie şi de a între­ţine atmosfera franceză, s-a înscris un număr de 18 stu­dente de foarte bună condiţie socială şi de o creştere a­­casă, toate bucuroase de a contribui la strângerea legătu­rilor de prietenie între tinere­tul studios din Franţa şi din România. Secţia italiană Tot ieri, Institutul de cul­tură Italiană din Bucureşti a anunţat pe d.prof. N. Şerban de sosirea la Braşov pentru ziua de 5 iulie, a unui numeros grup de profesori şi studenţi italieni cari vor alcătui corpul didactic al secţiunei italiene. Ca şi la secţiunea franceză, se vor face cursuri de limbă şi literatură italiană, în sec­ţiuni separate, pentru începă­tori, mijlocii şi cursuri de o riguroasă ţinută universitară, pentru studenţi şi profesori. La 1 iu­ne d. prof. N. Şer­ban pleacă la Braşov pentru a face ultimele pregătiri in vederea şedinţei solemne de inaugurare a cursurilor Uni­versităţii latine. REX Prăznuirea Cu deosebit fast s-a serbat ieri (Sft. Apostoli Petru şi Pa­vel), hramul Bisericei Bărboi, monumentala ctitorie a Stur­ze­ştilor. Serviciul divin a fost oficiat de un numeros sobor de pre­oţi, in frunte cu preotul par­oh N. Oniceanu şi bătrânul preot Şt. Dor­u-Buciumi. Răspunsu­rile au fost date de excelentul cor condus de maestrul Sorin Vânătoru. La urmă s-a făcut parastas pentru ctitorii bisericei, şi s’au sfinţit drapelele câtorva socie­tăţi particulare. Dl avocat Eugen Marinescu, epitrop al bisericei, a rostit o frumoasă cuvântare, despre însemnătatea zilei. Au mai vorbit: d. Enache în numele Soc. „Unirea" a personalului interior p. t. t.­­ d. M. Luchian în numele Soc. Veteranilor grade inferioare; şi d. Ventoniuc în numele Soc. Comercianţilor români. • In casa parohia­ă, s'a servit o bogată gustare frumos aran­jată de inimoşii epitropi d-nii C. Marcopol şi căp. Rotaru. S'au rostit cuvântări înălţă­toare de către d-nii: preot paroh Oniceanu, avocat Dem. Georgescu ajutor de primar, Eug. Marinescu epitrop, avocat Ionel Manafu, Titus Alexan­­drescu dirigintele Oficiu­­i central P. T. T., C. R. Ghiulea consilier parohial etc. hramului Bisericei Barboiu I mm mm.. (Continuarea din pag. I-a) Fixarea comisiunilor Pentru minister, cel mai greu lucru e să alcătuiască comisiile de examinare. Că este aşa, o dovedeşte şi re­­centul conflict ivit chiar la comisiunile ieşene. Cu câteva zile înainte de a se da publicităţii componenţa comisiilor, părinţii şi rudele candidaţilor au febră, nu dorm, nici nu mănâncă. Aleargă pe la toate inspectoratele, trag cu urechea la toate discuţiile, citesc toate gazetele, doar, or alia ceva asupra comisiei ce-i interesează. — De-ar numi un preşe­dinte de la noi. Să nu aducă vre­un ciufut dela mama dra­cului. — Am aflat că e ordin de la minister să trântească 70­­la sută... — Eu am aflat că s'au fă­cut comisiile, dar se ţine în secret... Şi intr'o bună zi, ziarele publică lista comisiunilor. Părinţii citesc şi se trag cu mâna de cap: — Aoleu, e curată bătae de joc. Preşedinte, X, de la Cluj, membrii de la Bazargic, Cahul, Trei­ Scaune şi nici unul de la Iaşi. Poftim de in­tervine, dacă-i ştie cineva! Numai candidaţii stau liniş­tiţi şi-şi văd de siestă. La masa de seară, tatăl so­seşte asudat ca o locomotivă, dar radios: — Tot am făcut ceva. Ştii că preşedintele a făcut şcoala primară la Bârlad şi a fost un an coleg cu unul Ionescu ofi­ţer la cavalerie. Ei bine, Io­­­nescu e bun amic cu Mitică de la fisc, care e coleg de bancă cu unchiul Nicu. Cum am aliat asta, i-am luat, pe toţi şi ne-am oprit la Ionescu. Asta o să-i scrie lui X. să a­­ranjeze chestiunea. E ceva ! In acelaş timp, tot la masă, un alt părinte cu grijă de o­­draslă, se laudă : — Uf, ce alergătură! Da, tot i-am dat de rost. Am aflat că Y. de română a făcut liceul la Dorohoi şi i-a cerut mâna în tinereţe lui madam Popescu. Cucoana asta e în vizită cu Vasileştii, cari sunt naşii lui cumnată-meu Ion. Uite aşa s'a făcut legătura. Iţi închipui că­­ n’o s-o poată refuza pe Popeasca ! Mâine mă ocup de ceilalţi... In câteva zile, fiecare pă­rinte a descoperit o pistă prin care să poată ajunge la comi­­siune. Pentru treaba asta simt uti­lizat legături politice, înrudiri de familie, simpatii sentimen­tale,­tot. Pentru ca, în ajunul exa­menului ziarele să anunţe că s-au schimbat comisiile şi la Iaşi vin alţi necunoscuţi. Totul cade în baltă, toate iluziile se risipesc. Şi candidaţii intră în exa­men cu ştiinţa şi cu ajutorul Celui de Sus. După teze De altfel examenele prile­­juesc emoţii mai mult pentru părinţi decât pentru candi­daţi. Numai la „Oltea-Doamna" fetele stau palide pe alei, cu priviri rătăcite şi-şi aşteaptă sentinţa. Bâieţii sunt mai tari de în­ger. La „Internat", pe sub poalele castanilor trece un bătrânel palid, sprijinit de un elev sportiv. Un camarad îl întreabă în­ C&I : — Ce e cu tatăl tău ? E bolnav ? — Nu dragă, azi se dă re­zultatul la tez­e şi are emo­ţ pentru mine săracu... La liceul Naţional un can­didat căzut se jelueşte altuia: — Mă mir că mau trântit. Eu am făcut foarte bine. La română am scris admirabil ca fond, însă am greşeli la for­mă ; la matematici am lucrat minunat ca formă, dar am greşit fondul... încolo era bine... Părintele unui candidat reu­­șit spune tare într'un grup : — Acum e greu nu e greu. Dar am auzit că la toamnă o să mai pue câteva obiecte și or să ceară minimum nota ... In timp ce un părinte amă­rât îşi mângâe odrasla că­zută : — Arde-l'ar focu de baca­laureat, dragu tatei. Lasă că până'n toamnă vin ai noştri şi-l desfiinţează dracului, să mai răsufle lumea oleacă... AUREL LEON x lnamie de a pleca la trn'de rru la mare, nu uitaji Í >a „De vorbă cu erar­­hii ortodoxiei“ Interesanta lucrare a cole­­gului nostru Grigore Spiru» „De vorbă cu erarhii ortodoxiei“» apare peste câteva zile. Scrisă într-un stil popular, curgător, cuprinzând nume­roase clişee şi schiţe din viaţa bisericească, broşura d-lui Spiru va prezenta un deose­bit interes pentru cler și po­por. Lucrarea aceasta nu va tre­bui să lipsească din casa bu­nilor creștini. Serbarea patronului corpului de writieni nu­blici Serviciul religios — Cuvântarea d-luî chestor Leahu — Defilarea Cu deosebit fast s'a serbat ieri (Sf. Petru şi Pavel) patro­nul corpului de gardieni pu­blici din Iaşi. La ora 11 dimineaţa părin­tele Dumitru Ciolan a oficiat un serviciu religios în biserica Sf. Voevozi din str. Eterni­tate. Răspunsurile au fost date de corul bisericii condus de d. Ionel Bordeianu. După oficierea slujbei, pu­­blicul, personalul chesturii, gar­dienii pub­ici şi jandarmii dela regiunea oraş au făcut careu în curtea bisericii unde s'a fă­cut un parastas pentru pome­nirea funcţionarilor poliţiei,­ decedaţi. Apoi, păr. C­olan a rostit o înălţătoare predică în care a vorbit frumos despre apostolii Petru şi Pavel. Sf. Sa arată fostul important al sergenţilor de oraş. D. Eugen Closs, fost direc­tor al Chesturii ieşene, vor­beşte emoţionant, evocând amintiri impresionante din vre­mea în care era funcţionar poliţienesc. Cuvântarea d-lui ches­tor Gh. Leahu D. chestor Gh. Leahu amin­­teşte că anul acesta se împli­­neşte un sfert de veac de la sfinţirea drapelului Corpului de gardieni publici din Iaşi. Iar în 1942 vor fi 100 ani de la înfiinţarea Prefecturii Po­­­liţiei ieşene. In fruntea poliţiei ieşene s-au succedat 62 prefecţi, începînd cu generalul Neculae Mavro­­cordat,­­ toate figuri repre­zentative. Adresându-se gardienilor, d. chestor Leahu îi îndeamnă să păşească înainte cu încredere pe drumul trasat de înaintaşi lor, păzind neclintiţi ordinea şi liniştea publică. In încheere, d. Leahu a­­nunţă că în 1942 vor fi mari serbări jubiliare ale poliţiei ieşene şi roagă pe toţi să con­tribue pentru reuşita lor. • A urmat defilarea. Au fost de faţă d. ches­tor Leahu, d-na col. Dum­bravă d. prim-procuror Tă­­năsescu, d. col. Dobrovici, comand. pieţii, av. Matache Georgescu din partea primă­riei şi av. Vintila Gheorghiu din partea pre­­cturii de judeţ, cpt. Ursuleanu. Au defilat în frumoasă ţi­nută : legiunea de jandarmi oraş in frunte cu d. let. Ma­­nolache, comisarii şi agenţii (toţi in uniforme), conduşi da d. director Gr. Botez, şi corpul de gardieni publici conduşi da comandantul lor d.­­. Anghe­­lescu. M. ADMAR x Teatrul de vară.—Peste câteva zile se deschide sta­giunea de vară la „Phönix“, * noui companii „Gh. Topârcea­­nu‘‘, cu minunată comedia „9000 franci recompensă", ju­cată de tinere talente ieșene. PILULELE SLANIC desfundă şi spalăji STOMACUL,FICATUL şi INTESTINELE

Next