Opinia, iulie 1938 (Anul 34, nr. 9373-9399)

1938-07-01 / nr. 9373

Sold­ism­ .— I, începând de Vineri 1 Iulie a. c. P« PREŢURI SENZAŢIONALE 125, 160, ISO: 195, 230, Cocoşul Cămăşi sport Milaneză, Bemberg Callîăji isi5ip®rIoar© — cumpăraţi la TRIM­ACO IAIŞI — Sir. cal Mar» ftio. II Costume şi chiloţi de oae toate ,al­tâ­lle cumpăraţi eftin la Cuibul Păsărilor Str.­­ C. Brătianu 144­ ­,a 1 Swiiâ® a* c. se «leseSal«!© j MM FiZMlMllC.-M» (NEAMŢ) (Profesor Str. E. Mironesco) Reconfortare fizică și morală 8^roEB5î®cfi® 9S StrsfoiPirsialll la arare CREMA DE LĂCRĂMIOARE curăţă, albeşte şi catifelează pielea. Depozit Farmacia Dr. Beceami Piaţa Halei Iaşi. DOCTOR A. ABERMAN consultă SO£l RE COPII ŞI SUGMES Intre orele 3­0 a. m. şi 3­7 a. m. Strada L C. Brătianu 30 colţ cu str. G. Enescu Form­­abila comedie muzicală TRUSTUL VESELIEI cu Gene Raymond JTariette Millard Hellen Brodieik va fi văzut de LUNI la GiNElVIA 3IPPLI aj « I & p î î frumoase şi i O I Q I ÎS convenabile găsiţi numai la magazinul de mode STEIN © valutare D CaZAN de ABURI Cornwall 170 m. p. 6 atmosfere Informaţiuni T1NBERG BUCUREŞTI Parfumului 29. AJ»tN*lCl STOMAC SI INTESTINE PURGATIV LAXATIV cupâtâ-gestuneA PLĂCUT SI BINE DeantBB G. PARHON STEFANESGU Medic primar al Spit. Socola Boale nervoase şi ale glan­­delor cu secreţiuni interne METABOLISM BAZAL Cons. 2—4 p. m. Str. Tăutu 2 Tel. 2269 DOCTORUL R. DAMSKER Medic de Spital MEDICINA INTERNA Str. Gisi­rtt Vodă ft p. 5» între 7-9 şi 3-6 Boli de inimă plămâni—rinichi MAŞINA DE SCRIS „UN­DERWOOD", cea mai renu­mită marcă, foarte puţin între­buinţată, se vinde de ocazie ettin. Adresaţi Dr. H. Wolfen­­zon, str. Zugravi 27. DE ÎNCHIRIAT In Str. Va­sile Conta 21, in curte, o ca­meră nemobilată. A se adresa la ziar. ÎNŞTIINŢARE. D­in strada Moara de Vânt No. 23 de In­chinat imediat casă cu 5 ca­mere, bucătărie, beciu mare şi petruit, atenanse, curte cu pom­. De vânzare aceiaşi cu opt mii m. p. grădină în­prej­­muită. Pentru informaţii a se adresa Bisericii Talpalari, Pre­otul Tincoca, Epitropia Grădina şi Sala Ciraevota Sidioli Astăzi până Duminică inclusiv CU PREŢURI DE VARĂ *. ti 1* IEI 2 MARI SUCCESE NOAPTEA SHANGHAI CU DICK POWELL RIS W LO Al doilea film ESTON Panică în văZt­ista O realizare plin de peripeţii cu LEW AIRES Pirăfii ? cu RICHARD TALMADGE cu RICHARD TALMADGE Piraţii ? In jurul unui incident Primim din partea Colegiu­lui Medical al Spitalului „Dr. Ghelerter" scrisoarea de mai jos cu rugămintea a-i acorda publicitatea in ziarul nostru : Colegiul Medical al Spitalu­­lui „Dr. Ghelerter" luând cu­noştinţă din unele ziare locale de reclamaţia introdusă la Parchet de fosta infirmieră a spitalului Ghenia Peltz contra colegului nostru Dr. Leon Ia­coby, înţelege a lămuri pi a­­cea­tă cale opinia publică. Incidentul petrecut In urmă cu câteva luni In cuprinsul spitalului se datoreşte faptului că infirmiera a ultragiat pe colegul nostru Dr. Leon Iaco­­by. Cum sus zisa infirmieră s-a dovedit tot timpul cât a funcţionat ca un element re­­calcitrant şi nedisciplinat a fost definitiv eliminată din spital cu prilejul incidentului mai sus pomenit. Colegul nostru Dr. Leon Iacob­y a fost şi rămâne un e­­lement valoros şi de ordine fiind apreciat in spital de toţi colegii săi. COLEGIUL MEDICAL SPIT. Dr. GHELERTER Colonia de vară de­ la Budache-Cordon ( In toţi anii, Epitropia Sf. Spiridon trimite pentru cură la Budachi-Cordon zeci de copii, atât pe acei cari ii are in creştere la Popricani, cât şi pe cei recomandaţi de Pro­­filaxia Tuberculozei. Anul acesta, prima serie din colonia de la Budachi este compusă din 40 copii, pleca­rea fiind fixată pentru seara zilei de 1 Iulie. La 1 August pleacă seria II-a de fete. Copii sunt examinaţi de că­tre d. dr. E. Hurmuzache, me­dicul primar al Casei şi di­rectorul medical al staţiunei. Toţi aceşti colonişti pleacă însoţiţi de d-ra Haleş, direc­toarea orfelinatului, de d. Lu­­chian, intern şi M. Dab la ex­tern, de un comandant stră­jer şi de câţiva pedagogi re­crutaţi dintre studenţi. Copii au fost echipaţi cu haine şi Încălţăminte nouă, REP. I nohwraa^ nuJR-jM UMJl ARE la şcoala pylasaagă „Tire! Erorii»1* Eri dimineaţă a avut loc ser­barea de sfârşit de an la şcol­­a primară „Trei Erarhi", de sub conducerea d-lui institu­tor Gh. Po­covnicu. So­emnitatea a început cu imnul Regal; au urmat apoi coruri populare, recitări şi dan­suri naţionale conduse cu mul­­tă autoritate şi competinţă de dl. Gh. Polcovnicu. La urmă s’a jucat frumoasa piesă de teatru „ Visul“ a d-lui institutor Dumitru Lambrior. Dl. Ioan Savinescu institu­tor, arată însemnătatea aces­tor manifestări ce­ au loc în fiecare an, aducând o nespusă bucurie micuţilor şcolari. Luând cuvântul d. Gh. Pol­com cu directorul şcoalei, face un scurt bilanţ al intregei ac­tivităţi şcolare, arătând că au fost ajutaţi cu cărţi şi rechi­zite 42 e­­vi. S’au cumpărat 18 perechi de ghete pentru e­­levii săraci, apoi haine, pal­toane, flanele şi alte lucruri. La cantină au mâncat zilnic 16 elevi,masa lor fiind plă­tită de „Cantina şcolară". A urmat împărţirea premii­lor de către dl. inspector ge­neral Const. Fiorea şi inspec­tor Victor Bogdan titulari la această şcoală. Lzr, Societatea pentru Ocrotirea Copiilor Surdo - Muţi şi Orbi din Moldova şi Basarabia, convoacă pe membrii ei în a­­dunarea generală ordinară pe ziua de 3 Iulie 1938, orele 5 (cinci) p. m. In localul Primă­riei Municipiului Is­şi, cu ur­mătoarea, Ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activităţii Societăţii. 2. Descărcarea comitetului de gestiunea anului 1937 1938. 3. Votarea bugetului pe tx. 1938-1939. 4. Alegerea membrilor o­­norari. 5. Alegerea comisiei cen­zorilor. 6. Eventuale. Aceasta fiind a doua con­vocare, toţi membrii Societă­ţii sunt insistent rugaţi a lua parte. Preşedinte, M.ha­l Eşianu Secretar, C. M. Jemna in formafii­ii . Suntem in­ormaţi că ma­gazinul „La Cocoşul de Aur* intenţionează să facă o desfar­cere, soldând întregul stoc de încălţăminte de vară. Este pentru a doua oară, un prilej pentru ieşenii de a pro­fita de ocazia şi a cumpăra ettin.­­ Doctorul A. Hoffman s-a mutat în str. Armeană No. 9 şi consultă zil­nic bol­i nervoase şi boli de nutriţie de la 10-12 şi 3-7, tratamente de slăbire şi în­­grăşare. Telefon 1577,­­ Dr. M. Segal medic de spital, mutat in str. Cuza Vodă No. 83 (Palatul Braustein), con­sultă şi oper­ează boli de nas, gât şi urechi ntre 8-10 a.­rii şi 3-6 p. m. tele.on 1767. n P­T­V­I­A I 1 Fondarea Epitropiei Sf. Spiridon d­upă documente inedite, şi un donator anonim al Casei (Continuarea din pagina l-a) art. 476 care vorbeşte de ad­ministraţia centrală a Epitro­­piei Sf. Spiridon. De mine, vrei să mai cali­fic pe acel iresponsabil care-ţi spune că „s'au furat 20 de ani“ de la fondarea Epitropiei şi că donatori ca D-ta sunt duşi în eroare de mina ? ! Vrei, Domnule, să mai a­­daug adjective acelui lipsit de cuviinţă care îndrăzneşte să afirma că C. G. Racoviţă pune bazele Instituţiunii prin hriso­vul dela 1857 (!) când copiii de şcoală ştiu că acest Voe­­vod domneşte cu un veac mai devreme şi că dela această dată până azi sunt numai 81 de ani ?! Ca să zdrobesc definitiv în­drăzneala celora ce se ames­tecă în chestiuni străine lor, la adăpostul unor pretinse date incerte şi empirice, a­­daug : Acei ce în 1907 au scris cartea Aniversării a 150 de ani dela întemeierea Epitro­piei au cetit documentele par­ţial, răzleţ şi fără o interpre­tare jurid­co-istorică. Cu toata acestea, chiar în acea carte se vorbeşte de donaţiunile făcute anterior la 1757, de Bosie. Cui le-a fă­cut arest fondator, dacă ins­tituţia nu ex­sta ? Dar ca interpretare de do­cumente ? La 14 şi 17 Sept. 1754 în două hrisoave deosebite C. G. Racoviţă, după interpreta­rea din 1907, ar fi întemei­­torul Bisericii Pr. Samoil­ Foc­­şani; dar apoi, tot C. G. Ra­­covitză adai­g­­ că ,,a donat numai un loc pe care a­ţu au clădit acea biserică“. Tot ast­fel procedează şi lu M­tirea Precista, unde la 20 ian. 1757 declară prin hrisov „că el ar fi zidit din temelii Precista, Pr. Samoil şi Bodeşti*", iar la 30 Ian. acelaş an, adaugă prin alt hrisov că „a ajutat numai cu bani şi zestre la zidirea a­­cestor mănăstiri" şi câ ,,nu­mai pentru economie şi pentru siguranţa dona hunii" spunea în h­isovul anterior că el ar fi întemeiat aceste aşezăminte monahale. (C. 4, p. 35, No. 11, Filiul I, al 1 Doc. Epi­tropiei). Scopul însă îl justi­fică. Dacă sar ceti numai frag­mente din hrisoave, atunci ar putea reeşi că spitalul Sf. Spiridon este fondat la 1761 De pildă, Gr. I. Ih. Calimah V. prin hrisovul din 8 Aug. 1761 zice : „Cu ajutorul lui Dum­nezeu, se va face la Iaşi spi­talul ierarhului Sf. Spiridon"!! deci , viitor. Când se vorbeşte de fon­darea Epitropiei Sf. Spirdon numai neştiutorii se pot referi la spitalul d­e Iaşi, ca şi când aceasta ar fi întreaga institu­ţie. Aşezămintele Sf. Spiridon dinţează prin contopirea Epi­­tr­opiei din Focşani, cu cea am Roman şi apoi la 1764 cu Generalnica Epitropie din Iaşi. Or, şi Precista din Ro­man şi Pr. Samoil din Focşani sunt întemeiate tot în decur­sul acestor ani dela 1736 la 1752. Mai există vreo posibilitate de ripostă sau interpretare ? Dar, pen­tru că îmi vorbeai, Domnule, de ultimul meu vo­lum omagial: Așezămintele St. Spiridon, 1937, din multiplele recenzii asupra lui, citez nu­mai pe aceia a­i lui Evitrop Pr­of. Gr. Z. Popa făcută în „Însemnări ieşene“ II, No. 22 pag. 603, imediat după apariţie, iar nu după 9 luni de gestaţiune aşa cum pretin­zi că ai aflat D-ta, pe una mai vecin­ă . Dl. G. Răileanu ,cel mai bun cunoscător al legiuirilor care au guvernat aşezămintele Sf. Spiridon, a scris această monografie care îndeplineşte un adevărat gol in istoricul instituţiunii". Evoluţia lor „este expusă clar şi sugestiv prin copii de documente". „Pentru prima dată avem publicată o listă a donatorilor". Statutele Instituţiunii ,,sunt aduse în filele acestei frumoase mono­grafii"... „Este o lucrare ioane mem­­orie monografia D-lui L...­­ileanu si care va aduce reale servicii in clarificarea pozi[­ei Spirdon­ei. Dar, pentru a nu rămâne Domnule, nici D-ta ca,­ fon­datorul Bosie, un donator a­­nonim, nu­mai eu te voi pu­blica în documentele noi aia Spiridoniei ce apar consecutiv. Acolo voi arăta şi pe oamenii conştienţi care apără Institu­­ţ­unea, ca şi pe detractorii ei, Gh. Răileanu x Camera de muncă aduce­a cunoştinţa patronilor că, potrivit art. 91 din legea con­tractelor de muncă, sunt obli­gaţi să acorde concedii de vară salariaţilor din întreprin­derile lor. Patronii vor depune un ta­blou de concedii la Camera de Muncă, iar o copie o vor afişa in biroul întreprinderei.­­ Cereţi la băcănii şi res­taurante numai BORVIZ DE BORSEC, tipica apă minerală naturală. Dacă in ceia ce priveşte administraţia propiu zisă a Băilor din Vatra-Dorna, dato­­rită unei serioase îndriări şi conduceri, situaţia se pre­­zintă după cum ara descris- o în a­ticolul precedent, înflori­­toare din toate punctele de vedere,—nu tot astfel se pre­­zintă situaţia edilitară a co­munei Dorna-Vatra supusă şi ea consecinţei guvernării part­idelor politice. Actualul primar, d. Alexan­dru Pedmonte, venit de câteva ani în fruntea administraţiei acestei comune, s'a plătit de mgii dificultăţi în executarea u­­nui progTVU ie­rtaT­ii n­eujuncia­re care să pună într'o mai în­semnată valoare această staţie balneo-climatică. De bună seamă, că preo­cuparea principală edilitară a actualei administraţii trebuia să fie canalizarea e care se reseraţia nevoe atât de mult in această staţiune, o apă po­tabilă şi un pavaj îngrijit, care toate împreună să dea înfăţi­şarea unei staţiuni balneo-cli­­materică moderne, şi unde vizitatorii să nu aibă a suferi atâtea neajunsuri, pe care de mulţi ani le îndură fără apă şi canal. Intr-adevăr, actuala condu­cere a Comunei a găsit un în­ceput de lucrări pentru cana­­lizare şi conducte de apă po­tabilă şi care continuă a se executa. Insă condiţiunile în care s'au angajat aceste lu­crări par a fi defectuoase din punctul de vedere al sarcini­lor care apasă. Şi vor apăsa mu­t timp asupra bugetului Comunei , aşa că actuala ad­ministraţie, printr’un memoriu înaintat forurilor ierarhice com­­­petente, a arătat toate nea­junsurile ce a­ au creiat Co­munei prin felul contractărilor acestor lucrări de trecutele administraţii. Bugetul redus Îngreuiază şi mai mult executarea multor mbunătăţiri edilitare. Se dă însă toată atenţiunea întreţinerii şi curăţrii străzilor. Uzina electrică dă curent în toată staţiunea, însă maşi­­nele sunt vechi reformate deşi îndestul de costisitoare, iar preţul Îl mini. îndeajuns -US 'u-tftstnt»—i-S-f v Uf valul. *­­ Preţul alimentelor nu este exagerat ;—se vor aplica to­tuşi preţuri mix.male. Se face cu severitate con­trolul preţurilor şi curăţeniei, la restaurante şi magaziile de desfacere a alimentelor. In privinţa locuinţilor, se găsesc hoteluri curate, vile şi locuinţi particulare, iar costul camerilor variază după con­fort şi distanţă de băi. In totul, cheltuelile de in­­teţinere variază în raport cu pretenţiunile vizitatorilor. O bună muzică militară din Cernăuţi concentrează de 2 ori pe zi în minunatul Parc al Băilor, iar pentru sezonul Iu­­lie şi August se proectează variate d strâmţii. Staţia Dorna-Vatra este şi un important centru turistic care permite vizitatorilor a­­matorii excursii în toate di­recţiile. In general, staţiunea Cite­mato • Balneară Vatra-Cornet situată în cel mai pitoresc loc din frumoasa Bucovină, are un potenţial mare şi care dată va fi valorificat, cu avântul de prosperitate şi înţelegerea ce se desenează, a tuturor factorilor administrativi, va realiza mari binefaceri atât stării higienice şi economica a mediului inconjurător na­ţional, cât şi a tuturor vizita­tori­or ce vor veni să-şi in­­grijească de sănătate, atraşi şi mulţumiţi de o totalitară organizare modernă a acestei frumoasă și binefăcătoare rta­‘ L .jxU&Mi a, in îtlo»*ir*n . --- b a htv­­u ă­­­oti m ate r ică-Victor mu­n teanu Dorna-Vatra M VI iecs iafsa ra IN VATRA-DORNEI Probleme edilitare.—Înlesniri pentru vizitatori. Am scăpatde [::kigßW »ßay&i« ES T E P ROD US CHINOPLASMIIM Proces® de cetăţenie D. Prim Procuror E. Costi­­nescu a f cut recurs la tribu­nal, contra încheierilor d-lui jude Ocol Tg. Frumos prin care s'au acordat cetăţenii r* române comercianţilor Mordis Rozenberg, Iancu Kaufman­n su Burch Bereu şi Za­idler­­onaş, toţi din^Tg. Frumos. D. Alter­aţic din București str. Ha­mon 14, a făcut apel la tribunalul Iași, pentru că i s’a respins cetățenia în urma re­­vizuirei actelor. ______ _ Medicii cu renume mon­dial, au constatat că numai BORVIZUL D­E BORSEC spali rinichii.

Next