Opinia, august 1938 (Anul 34, nr. 9400-9425)
1938-08-02 / nr. 9400
T W im loafâ fi«îe$i®a iii «!MiOcsrEiIEB» şi faashraS refsa! In republica franceză, care fiinţează de aproape 70 de ani, s’a creiat o aristocrate poltico-burgheză cere trăeşte In luxul şi distincţia anstocrajlei de sânge din vremea regalităţii. insă această nouă aristocraţie burgheză nu se mulţumeşte cu bună starea materială. Ea este ahtiată de fast regal. Dovadă, graba cu care doamnele Parisului s’au prosternat in fata Suveranilor britanici, căznindu se sâ reînvie etic fie a din vremea Ludovicilor. Oricând şi oriunde, oamenii au nevoe de un stăpân care că comande şi să impue prin exhibiţii fastuoase. Chiar şi intr’o democraţie avansată. ®r©pirara© KavlZaijâle Ziarul „Sunday Express,“ a publicat o informatie in care se afirmă că technicienii englezi ar fi reuşit să alcătuiască o substanţă care a ar putea sa facă aeroplane invizibile. Este vorba, susţine ziarul amintit de o substanţă transparentă ca stila, dar incasabilă şi căreia i se poate da orice formă. Bineînţeles, un aeroplan constituit la un atare material, nu va putea fi complect invizibil, (ziarul se referă, desigur, la osatura metalică a motorului), va fi tot şi destul de greu de văzut, nu deosebi pe timp luminos. Avantajul pe care un astfel de material l-ar oferi în timp de război, e evident. an an O seraifrafe direspră Curtea supremă din Berlin a dat dăunăzi o sentinţă, care va fi bine primită de presă. Ea a achitat pe directorul unei întreprinderi comerciale, care se abonase la un ziar, pentru folosul lui personal, pe spinarea întreprinderii. Curtea a socotit că, făcând lucrul acesta, directorul a lucrat chiar în interesul firmei, ținând seamă că cetitul unui ziar bine informat este neapărat trebuincios unui om de afaceri, demn de aest nume. oooan AraesSeZ.a şi craloarea pârvulul Intr'una din recentele şedinţe ale asociaţiei medicilor brianici, d-rul Dawkins, specialist în anestesie, a făcut o ciudată comunicare, arătând că în bogata sa practică a putut constita că efectul anestesiei depinde de... culoarea părului pacientui. In adevăr madicul a înfăţişat următoarele date edificatoare: Persoanele cu părul blonc pierd cunoştinţa după o medie de 52 secunde, sub efectul anestesiei. Pacienţii cu părul negr după 62 secunde, iar cei cu părul roşu după 68 secunde. an090 Iarăşi monstrul «SinÎLqcÎb ftl®sg O sută de persoane, de ambe s.*xe, au hotărlt să finanţeze întreprinderea proectată de către căpitanul D.J. Munro, care-şi propune să organizeze e .px. ediţie contra monstrului din Loch Ness“, expediţie care va trebui să dureze trei luni. Munro a pus bazele unei adevărate societăţi anonime, cu un capital de 1500 tire sterline. „Două posturi de observaţie vor fi aşezate în două puncte ale lacului, cu retemelie şi aparate fotografice“, a declarat căpitanul. „Nu intenţionez şi ucid monstrul, ci să descopăr despre ce e vorba, cu ce se hrăneşte şi cari ii sunt obiceiurile“, contin u o sentinţă interes«Qristă Tribunalul din Los Angeles a rostit un verdict care iese din comun, in procesul de şanat şi fals, intentat de cunoscuta artistă de cinema Simme Simon împotriva fostei sale secretare, Sandra Martin Judecătorul a condamnat-o pe inculpată la 9 luni închisoare pentru fals, și 10 ani „tăcere“ pentru calomnie. Cu alte cuvinte, Sandra Martin nu va avea voie să divulge timp de 10 ani, nimic din eiace a văzut sau auzit în calitatea ei de secretară pariculară a vedetei. Rostind sentinţa, judecătorul a precizat că în cazul când Sandra Martin nu va respecta tăcerea care i-a fost impusă, ea va sune pe loc o condamnare de la 8 la 42 de ani de închisoare. In urma acestei sentinţe, opinia publică americană nu va mai putea alia numele domnului care posedă două chei de aur ale apartamentului artistei Simone Simon. Sandra Martin încercase sa o șantajeze pe Simone Simon, făcând în timpul procesului, alulie la aceste chei. an an Pra CHILE CUMINLE Curţile Criminale se vor constitui în curând, înlocuind Curţile cu Juri de finanţate prin noua Constituţie. Instituţia Juriului era o mare cucerire democratica, la capătul unei lungi evoluţii a Societăţii.' Juriul dădea drept cetăţenilor a aprecia gradul de vinovăţie a unui concetăţean în materie criminală,pe considerentul că crima (fie politică, fie de drept comun) are aderenţe adânci în viaţa socială şi e apreciată după starea de spirit a unei Societăţi la un moment dat, însă la noi, în trei sferturi de veac al funcţionării Juriului, nu s'a putut obţine rezultatul prevăzut de teoria democratică. Elementul nostru uman n'a fost pregătit şi nu s‘autut pregăti dealungul anilor, spre a judeca crimele şi pe infractor, cu discrimamântul cerut de nevoile obşteşti, cu imparţialitate şi dreptate absolută-Juraţii erau supuşi tuturor afluenţelor, fie politice, fie de altă natură. Erau nepregătiţi şi se lăsau înşelaţi de talentul oratoric al unor avocaţi. De aceia Se produceau achitări uimitoare, în cazuri de crime ordinare, sau achitări din ordin da la club în caz de infracţiuni politice. Societatea nu era de loc apărată prin funcţionarea Curţilor cu Juri. Ba chiar, prin impunitate, se ajunsese la încurajarea crimei. S'au făcut încercări pentru ameliorarea funcţionări Juriuri, însă fără rezulta favorabil. Chiar şi într'o ţară foarte avansată cum e Franţa, Juriul funcţionează nemulţumitor şi dă foc la critice şi proteste. Desfiinţarea juriului, devenise, cel puţin la noi, o necestate juridică şi o chestiune de apărare naţională. Curţile criminale vor judeca infracţiunile după echitate, în spritul legalitaţii şi conform interesului obştesc apreciat de oameni competenţi şi cu înaltă pregătire, cum sânt magistraţii de carieră. Vom realiza astfel adevărata Justiţe. ANUL XXXIV No. 6400 mmmmmmuammmrnmmmm —mwmotih i iiiiiw ABONAMENTE: Lei 350. t . . . pe un ar ...» 6 luni . . . * 3 lun . . . „ 1 1urt3 . Instituții publice Atelierulu i, ■ mîr ifios „Diina IAȘI STR. L \PrISNEANU 37 » » ” 1500. 180. 90. 35. 1 LiU 'JL"imp popuim* cotidian Teroarea dlin Ialestina Furia omenească a transformat viaţa în Palestina, într'o groaza permanentă. Atacurile cu arme de foc sau exploziile de bombe, pot surprinde oricând pe călător, fie evreu, fie arab sau de altă naţie. In unele explozii, cad dintr'o dată zeci de victime, — cum a fost cazul la Haifa. Iată, în clișeu, cadavre în stradă la Haifa, în urma unui atentat. Astăzi, 1 August, începe marea ofensivă sanitară Deoarece situaţia sanitară a ţării noastre lasă mult de dorit, guvernul are înscrisă în programul său de activitate, şi o intensă campanie de ridicare a sănătăţii obşteşti. Programul sanitar începe sa fie aplicat de astăzi 1 August. Prin această campanie se urmăreşte în primul rând impunerea unor măsuri de higiena atât în comunele urbane cât şi în cele rurale. Se va realiza asanarea lacurilor care ajută răspândirea maladiilor, şi se va începe o campanie de curăţire a locuinţelor şi gospodăriilor particulare. Se vor construi în sate fântâni speciale pentru vite şi se vor curaţi cele existente. Se va avea in vedere higiena corporală, activându-s® pentru îmbunătăţirea ei. De asemenea se va urmări raţionalizarea alimentării şi consumarea de asminte protectoare oroganismului. Bolile sociale In cursul acestei ofense. sanitare, se vor lua măsuri severe pentru depistarea şi izolarea cazurilor de boli contagioase ; se va face un riguros control al vaccinaţiilor periodice cu caracter preventiv; se vor desinfecta locuinţele şi se vor lua măsurile cerute de împrejurări împotriva boabelor sociale. Se vor intensifica tratamentele antisifilitice ; se vor răspândi iodul în regiunile celui gu at se va auttraveghia regimul aumeritor apelagrooşilor Ofensiva santară In această mare campanie sanitară, pe lângă organele ministerului, vor activa 284 echipe volante, alcătuite din medici de spital, medici stagiari militari şi interni. Aceste echipe vor avea la dispoziţie tot materialul necesar. Activitatea lor va fi susţinută de organele pendinte de ministerul apărării naţionale, al internelor, cultelor şi educaţiei naţionale. Faţă de asemenea pregătiri, desigur că această intensă campanie va contribui mult la îmbunătăţirea situaţiei noastre sanitare. Prin noile legiuiri P. T. T. publicate in Monitorul Oficial No. 143 din 25 Juni® 1938, dându-se o nouă organizare Instituţiei P. T. T., spre a corespunde cât mai mult intereselor generate, se atrage atenţiunea publicului şi a tuturor acelora care au legătură cu serviciul poştal asupra unora din dispoziţiunile ce cuprinde noua Lege de Exploaare şi care îi priveşte de aproape. Exploatarea poştei este un monopol al Statului şi se execută prin Administraţia Poştelor T. I. Obiectul monopolului asupra poştei este: primirea, transportul şi distribuirea obiectelor de corespondenţă, a banilor şi valorilor până la orice sumă şi a caietelor până la greutatea de 10 kjT. (Art. 1). Sub denumirea de „obiect de corespondenţă" se pot expedia: scrisori, cărţi poştale, hârtii de afaceri, imprimate, ziare şi publicaţiuni de orice fel, şi probe de mărfuri. Conform nouei legi, oricine poate transmite ocazional şi ţară percepere de taxe, obiectele sale proprii prevăzute în monopolul poştal, printr'un agent propriu, însă nu va putea stabili un serviciu organizat pentru distriburea acestor obiecte proprii sau aparţinând altor persoane (art. 2). Se recomandă deci publicului să nu facă uz de curte* particular pentru schimb de scrisori, pachete, etc, spre a nu se expune la sancţiunile legale, cum şi la confiscarea obiectelor. In această privinţă kg.8 de exploatare P.T. T., prevede următoarele penalităţi: Art. 100 —Cei ce se vor dovedi că au organizat un serviciu clandestin de poştă sau telecomunicaţii, se vor pedepsi cu amendă dela 10.000 lei până la 30.000 lei. In caz de recidivă se vor pedepsi cu închisoare dela o lună la un an şi cu amendă dela 30.000 lei până la 60.000 iei. Deasemenea se vor pedepsi cu amendă de la 2000 lei la 6000 iei persoanele care se vor fi dovedit că în mod obişnuit transportă trimiteri poştale. Corespondenţa, obiectele, pachetele, banii, valorile, etc. care fac obiectul poştei clandestine, precum şi documentele aferente găsite asupra infractorilor, se vor confisca. De!« P. T. » M@mmensityiara a Poștei și Telegrafului OfiSpoarSSiS címre SiraS©r®aeaa.& pwlilleral PROSLEMA SUDEŢILOR Anglia şi-a luat misiunea delicată da a executa arbitrajul între guvernul Cehoslovac şi gomanii sudeţi. In acest scop, s’a dat însărcinare ipreială cunoscutului barbat de stat Lord Runcimman (în clişeu) Lordul Runciman va sosi la Praga săptămâna aceasta. MARȚI 2 AUGUST 193* TELEFOANE Redacţia. •”« No. 1298 Administrația « „ 1299 Serv. de noapte red.i ff 016 Raiactia si Administrafia IAȘI Sfii. LUPIŞNEAVU 37 »tractor' C*. amil.1* O recunoaştere o promovare Hr. Eugen Titcernu Statul român a intrat pe calea marilor reforme. Energia tânără, creatoare şi dominatoare a Majestăţii Sale Regelui, imprimă actualei perioade un ritm necunoscut până acum. O eră nouă presupunea desigur şi oameni noi şi mai ales tineri, la conducere. M. S. Regele a numit în fruntea Presei şi propagandei naţionale pe d. Eug. Titeanu, ziarist de unanimă apreciere şi distinsă cultură. Prin numirea noului subsecretar de Stat al presei şi propagandei naţionale, generaţia tânără a primit o recunoaştere a capacităţii ei realizatoare şi o promovare a meritelor sale, Eugen Titeanu constitue chezăşia unei bune îndrumări a presei şi propagandei, care va sta neclintit în slujba națiunei. D sa era personalitatea necesară locului de reală însemnătate şi de mare răspundere. Peste un milion strataHarefjÍHJ®®aaletfS Sra Straja Ţării de bielă si fete După cum a arătat in diverse ocazii D-na Michaela Catargi, distinsa subdirectoară generală a propagandei Naţionale, Straja Ţării este organizaţia care se ocupă direct sau indirect de la tineretul ţării. Cele patru preocupări de seamă ale acestei mişcări sunt: educaţia morală, cetăţenească, naţională şi fizică a tinerimii. Comandanţi străjereşti, cari au misiunea de a îndeplini la practică acest program, îndrumând tinerelul, sunt in mare parte membrii ai corpului didactic. Cele 7000 de centre înglobează azi peste un milion pe băieţi şi fete, cu 15 000 de comandanţi şi comandanţi. Ţelul propus este ca în patru ani, toate satele să fie îmbrăţişate de mişara străjerească, iar numărul comandanţilor va creşte la 42.000. Este de la sine înţeles rolul însemnat pe care-l va avea corpul didactic, nn desvoltarea mişcării. Şi revine în primul rând învăţătorilor, misiutunea de a răspândi idealurile străjereşti la sate. (Continuarea in pagina 2-a) Reportaj die sezon feiiilesefW Siii!Fiiil Co bine e vara! — Sisîsme de răcoreala. — Desmre o arăt dinir-o madamă. — Domnule, bina e vara ! exclamă prietenul meu, cu haina pe mână şi cu cămaşa lipită pe el, ca foiţa pe ţigară. O fi cald, nu zic; dar se cheamă că ai atâtea posibilităţ de răcoreală. Dar eşti mai înstrit şi te ţine careva, vara ai prilej sa stai pe pajă intre nimfe, ca artiştii de cinema; să urci munţii incostum de alpinist cu bocanci sciujiţi cu măsele şi cu pană tiroleză la scăfârlie ; s'o faci pe sportivul ca Bâzu Cantacuzin.O sau barem să pleci cu motocicleta ca soţii Braeschi.. Dacă nu,stai pe loc și tot e bine. Vrei să te răcorești extern, dai fuga în balta de la ştrand, în codrii Bârnovei sau pe dealul Copoului. Mai de grabi insă te pot cura cu diferite lichide ce se consumă intern. Nu-i nevoe să recurgi la „academia“ lui conu Mihai Codreanu, pentru că acum e sezonul verii, ale cerului al Noua lege de Exploatare P.T.T. etalază numeroase servicii la ispoziţia publicului, a căror executare se face încă după anumite norme a căror observare se impune din partea publicului. Se atrage deci în mod deosebit atenţiunea asupra interdicţiilor prevăzute de Lege şi sancţiunile lor . Art 101. — Este oprit cu desăvârşire a expedia prin cric® trimitere poştală: a) Obiectele care ar pericota viaţa sau sănătatea oamenilor, instalaţiile sau celelalte trimiteri poştale; b) Materialele şi obiectele ,inerzise in comerţ, când nu au autorizaţii speciale ! c) animal va cu excepţa binelor, lipitorilor şi viermilor de mătase. Itractorii vor fi supuşi la o apiendă dela 500 Iei până la 5000 lei şi vor rămâne răspunzători de toata pagubele ce s'ar cauza prin expediţia bastru şi deschis (complect nu 110 ca la Scala), al orizonturilor largi de să încapă în ele şi d. căpitan Dumbrăvescu; e sezonul florilor, când natura e mai gătită decât conu Mihăiţă Borcea. Adio localuri îmbâcsite, cu muşte ce pândesc neicele şi cheliile, clienţilor. Vara, orice femeie este ispititoare pentru că e 90 la sută goală (are scuză : căldura) şi orice local e plăcut, fiindcă are grădină. Când amicul a ajuns la acest pasaj, ne şi aflam intraţi într'un asemenea local plăcut, împodobit fudul cu firma„este şi grădină"—Aer curat—a si găsi aici". Şi o mână a trei degete strâmba arata unde e de vânzare aerul curat. „Domnii e servi (iv • M Chelnerul sare din mijlocul unui somn sbuciumat: — Domnii e serviţi în grădină ? — Sigur amice. Unde vrei, pe osa năduşală ? Să vie două halbe! — Îndată. Poftiţi în fund. Apoi mai încet către picolo: — Băete, domnii e serviţi în grădină. Scoate olendrii... După ce-am scârţâit vreo câteva uşi, trecând pe la bucătărie şi pe la closet, iată-ne in grădină. In vremea aceia, puştiul se necăjea să aburce dintr’un beci lateral două puţine cu olendri, aruncându-ne priviri asasine, probabil pentru că îl silisem la aşa corvoadă. Soarele se ghicea pe undeva, in spatele clădirilor cu 3 etaje care închideau curtea. „rădina" avea 6 mese îngrămădite între o puzderie de gospodării înșirate în 3 etaje ca cintezon în colivie. Chelnerul blazat, a depus halbele pe tabla unei mese, chiar lângă oleandru, ca să fie verdeaţă, şi ne-a poftit profesional. După umbrele care coborau pe treptele etajelor coco- (Continuare în pagina 2-s