Opinia, mai 1939 (Anul 36, nr. 9630-9652)
1939-05-03 / nr. 9630
ANULXXXVI No. 96 30 ABQM Lei 550. ^ „ 180: w oo J ; 35 j ; 1500j Atelierele tipografica Iaşi str. lapusneaniî 3T . pe un an ffr?i » 6 luni luat ífr°f.V 1 luni .Instituţii public# MERCURI 3 MAI TELEFOANE . Redacția.' ! 3 -i? -Na 1298 Administrația 7 3 '»1 S 1299 ■£erv. de noapte red7 # 1 S 1436 $jfmd toînfsftrați § IAȘI 9Sfc-lAPtJSNEAÎÎU 37 ¥ »Director C. R. QHIUtin O mare operă gospodărească I*® marginea expunerii O-Jaai Prof. "Fr. lonaşcu, Re®!!«!»»! SSeijjfial tn Ţinutul Prut Cu prilejul consfătuirii tuturor preşedinţilor de Camere Agricole şi secretarilor din cuprinsul Ţinutului Prut, ed. prof. Traian Ionaşcu, Rezident Regal, a făcut o amplă expunere, cu privire la principiile cari au prezidat la întocmirea bugetului pa anul in curs. O expunere similară, Excelenţa Sa a făcut şi la Radio. Îşi cereau atât de multe nevoi, rezolvarea, in cuprinsul acestui Ţinut, încât se cuvenea pentru a le înţelege şi a le găsi soluţionarea, să fie privite de un spirit realist şi hotărât la lucru. ) Din felul in care a fost alcătuit bugetul pe exerciţiul 1939—40 al Ţinutului Prut, reese, cu precizie, că acest spirit este prezent la conducerea trebilor gospodăreşti şi că el aparţine d-lui Tr. Ionaşcu rezident RegaL In adevăr, judecând după sumele cari au fost prevă- zue in buget de d-sa, ne putem da seama că in Ţinutul Prut era şi atât de mari nevoile, ce trebuia soluţionate, in el nu mai puteau suferi aici o amânare. Aproape in toate ramurile de activitate,— şi îndeosebi, la aceea a agriculturii, se simţia nevoia unei refaceri, unei împrospătări de metode a lucrului. Pentru aceasta, se înţelege, trebuesc bani, odată cu entuziasm. Dar, mai ales trebue să fie statornic, la săvârşirea oricărei întreprinderi, acel salvator simţ al chiverniselei. Activitatea desfăşurată, până acum, in Ţinutul Prut, afirmă, cu prisosinţă, existenţa acestei importante virtuţi. Aceluiaş simţ gospodăresc se datoreşte şi distribuirea—potrivit cerinţelor—a sumelor destinate să dea o altă faţă agriculturii Ţînutului, şi, prin aceasta, vieţii romaneşti, in toată complexitatea ei. Dacă vom aminti că în bugetul Ţinutului, au fost prevăzute sumele 66 440.000 lei pentru refacerea reţelei rutierei, 3 000 000 lei pentru sprijinirea acţiunei pomicole, horticole şi viticole,vom înţelege, măcar în parte, soiul in care urmează sa se desfăşoare opera de mari realizări gospodăreşti iniţiată şi susţinută de d. Prof. Tr. Ionaşcu, Rezident Regal. Pregătiri la Slănicul-Moldovei fin ▼edleren apropiatului sezon de vilergialuri Se prevede o mare afluență de Tirilaftori in vederea deschiderii seconului La băile Slănic-Moldova, care va avea loc la 1 Iunie crt„ Epitropia Sf. Spifidon a dispus o intensă campanie de lucru pentru înfrumuseţarea acestei staţiuni. Astfel, s-a început amenajarea parcului, pentru ca nici anul acesta Slănicul să nu-şi dezminţi faima prin varietatea şi aranjamentul florilor care e similar cu al marilor parcuri din staţiunile din străinătate. Anul acesta, Slănicul Moldovei va avea şi o bucătărie dietică, la care o serie de renumiţi specialişti vor pregăti pentru vilegiaturişti bucatele recomandante de medici. Bucătăria affost amenajată, iar pentru cerectarea vilegiaturiştilor, Epitropia a angajat muzica Regimentului I Transmisiuni din localitate condusă de d. cpt, Asbest Policarp, care va cânta zilnic în parcul băilor. Ceia ce trebuie de remarcat e faptul că anul acesta la Slănic va fi o mare afluenţă de vizitatori, datorită faptului că din cauza conjucturei internaţionale, românii vor căuta să-şi facă cura numai la noi în ţară şi nu în staţiunile din străinătate. Dealtfel faima eficacităţii apelor de Stăpicaş, trecut de mult hotarele ţării noastre, şi multe persoane din străinătate, nemai putându-se duce în staţiunile din fosta Cehoslovacie, vor veni desigur aici pentru cură şi vilegiatură. In acest sens Epitropia Sf. Spiridon a şi început o intensă campanie de publicitate pentru băile Slănicului prin editarea unui frumos prospect vii culori, menit sa ispitească pe oricare doritor de, sănătate şi odihnă.’ Previzându-se marea afluenţă de vizitatori în apro-piatul sezon, din motivele a-t ratate mai sus, ar fi teamă că restauratorii şi toţi comercianţii din Slănic vor căuta să speculeze cât mai mult pe vilegiaturişti. „ Epitropia n'a neglijat nici această problemă, şi a luat o serie de măsuri foarte stricte, pe care la deschiderea sezonului, le va pune în practică, cu toată atenția. Astfel că, în mod sigur, Slănicul Moldovei va fi ferit de speculă. REP. Problema .»icdfterana Engieill vor să construiască urm hb©i» cmmml de Saacas ? Guvernul englez intenţionează să construiască un al doilea Canal de Suez, întru mărirea securităţii transporturilor maritime ale Marei Britanii, către şi dinspre Asia şi Australia. Prima măsură luată in vederea acestei colosale întreprinderi, dictată de ultima conjuctură politică, a fost trimiterea în peninsula Sinai a unei misiuni compusă din ingineri şi alţi specialişti pentru cercetarea terenului. Operaţiile topografice fiind acum încheiate, misiunea s-a înapoiat la Londra unde a prezintat guvernului britanic un raport amănunțit. CR1ITI IN PAQ. IV-a ULTIMA ORA -- CENTENARUL DUCATULUI DE LUXEMBURG Marele Ducat de Luxemburg (ţărişoara liberă, dela graniţa franco-germană) şi-a serbat zilele acestea un veac dela proclamarea independenţei. Serbările s-au desfăşurat în prezenţa Marei Ducese Charlotte, suverana Luxemburgului. In cfişiu, dela stânga la dreapta.* prințul-consort Felix de Bourbon-Parma; marea ducesă Charlotte; și prințul moștenitor. In marginea actualităţii Un avion nest Aviaţia românească s'a îmbogăţit cu un nou aparat de vânătoare, care are o viteză medie de 514 km. pe oră, fiind unul din cele mai bune din Europa. Aviatorul german Dieterle a reaizat viteza de 746 km. pe oră, dar aceasta e o viteză de laborator, în condiţiuni speciale şi cu un aparat care după record nu mai poate sbura. Avionul românesc a mers normal de la Braşov la Bucureşti, cu 514 km. pe oră. Cu un alt moor el poate atinge 600 km. pe oră. Aparatul e compted metalic. A fost construit la I. A. R. de ing. Grosu Viziru. Socotim că cel mai bun avion de vânătoare american (Severschi) merge cu 470 km. pe oră, desigur că apărutul românesc e mult superior. Omagierea d-luî M. Sadoves sau Ultimul număr al Interesantei reviste „însemnări Ieșene1* este in întregime închinat d-lui Mihail Sadoveanu, cu prilejul decernării titlului de doctor honoris cauza al Universităţii din Iaşi. Opera marelui scriitor leşan este prezentată în toate aspectele şi în toată bogăţia ei. Precixar© Sa anunţase prifeciul înfiinţării unui Episcopat special al Strazii Ţării. Ştirea nu se confirmă. Şi deasemenea se desminte că, in chestiunea aceasta, ar fi avut loc o convorbire intre P. S. Episcop Partenie şi dr. Geofil Sidorovici comandantul Străjii Ţării, la acest nupublicişti re-Colaborează măr mai mulţi seni. E un frumos omagiu adus unui gazetar care a făcut cinste scrisului cotidian. Caeslii spanioleşti Războaiele civile au câteodată repercusiuni bizare. Astfel aceia dls Spania a provocat un fenomen ciudat în biserici. De mai bine de trei ani, mulţi soldaţi din vechea armată republicană nu erau căsătoriţi decît civil. Noua lege spaniolă îi obligă să-şi „regularizeze" situaţia In faţa altarului, in termen de 60 zile. Astfel se crede că lunile viitoare vor fi celebrate, la Madrid, cite 650 căsătorii. Din cauza distrugerilor însă numai zece parohii sunt In stare de funcţionare , deci fiecare dintre acetea vor trebui să asigure bb servici nupţiale pe zi. Dacă se socoteşte că ele nu pot fi făcute decît dimineaţa Intre 100 1, va trebui ca preotul respectiv să binecuvînteze o căsătorie la fecare trei minute ! Opera ca d-lui A» romaliterară C. Civia. In editura d-lui Torouţiu din Bucureşti va apare peste câteva zile un volum care va cuprinde opera d-lui prof. A. C. Cuza. Se ştie că d-sa are la activ o bogată activitate literară, desfăşurată în direcţii variate. Volumul ce se anunţă va cuprinde în afară de proză, toate poeziile şi epigramele d-lui A. C. Cuza. In frunte va sta o reproducere după portretul autorului, executat de pictorul C. Agafiţei. Desigur el va fi o lucrare interesantă din toate punctele de vedere. fixa ExaesraesBlai Iulicu Maxima Ziarul „Tribuna Basarabiei“ din Chişinău, aflat sub conducerea inimosului gazetar d. V. Brăescu, a dedicat un număr memoriei fostului minisstru și giglist Nicu Maxim. Vizitele d-lui m.c.stru Gafencu Vizitele diplomatice în capitalele eurpene, ale d-lui Gr. Gafencu ministrul nostru de externe, se desfăşoară In mod cit se poate de satisfăcător pentru -i prestigiul ş.. interesele României. După călătoria oficială la Berlin, Bruxelles, Londra şi Paris, d. Gr. Gafencu se informează la Roma, în capitala Italiei. Iată-l în cli-şeu pe dl. Gafencu fiu dreapta întâmpinat la Berlin de d. von Ribbentrop ministrul de exter- ne a! feeichulis. Ilie Nicolau..* Numele sună simplu, naiv şi fraged, ca o primăvară rurală. Ilie Nicolau are toate atributele simplicităfii şi ale umilităfii; e orfan şi e ucenic. Trăieşte undeva tmr'un fund de ţară, la Arad — şi numele său ar fi rămas, dasigur pentru totdeauna pierdut in mulţimea anonimă, dacă aripile sufletului n’ar fi fost mai mari decât Umiditatea numelui. Dar ce a făcut Ilie Nico- Iau ? Prin ce a meritat pomenirea, pe care o facem astăzi, aici ? Iată, seară de seară, ucenicul orfan şi-a întrebuinţat, săptămâni întregi, timpul liber, pentru a c opri un lemn o imagină scumpă, la care fine: Insigna „Frontului Renaşterii Naţionale". Pentru a sculpta în lemn simbolul limpede şi înălţător al acestei insigne, Iile Nicolau şi-a aţintit, nopţi dearândul, ochii asupra bucăţii de lemn de pe masa de lucru şi-a încordat muşchii braţului în munca miloasă. Şi când insigna a răsărit din lemn în toată frumuseţea ei, micul Iconar a trimis-o d-lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, alături de insigna înaltă de o jumătate de metru şi tot pe atât de lată, Ilie Nicolau a trimis o scrisoare, care,— în cuvinte de copil curat şi simplu — exprima dragostea orfanului şi ucencuiul pentru cei cari au ştiut să dea ţării Renaşterea naţională de atâta vreme aşteptată. Gestul lui IVe Nicolau, ucenicul orfan de la Arad, este plin de emoţionant tate. Ute Nicolau nu este decât unul dintre reprezentanta—modeşti dar plini de simţire românească—al generaţiei tinere. Prin Iile Nicolau vorbeşte întregul tineret al ţării. Şi acest tineret — cuminte, muncitor şi recunoscător—îşi îndreaptă ochii cu infinită dragoste şi recunoştinţă spre conducătorii cari au dus la îndeplinire, cu atâta ințelepciune, grandiosul program de resurecţie naţională preconizat de Maiestatea Sa Regele Carol 11. O PILDA Primul - ministri* şi orfanul Hie Nicolau ! Realizări în câmpul muncii româneşti Hefl©c fii cu prilejul zilei die f Mat Noul regim politic instaurat din înţelepciunea M. S. Regelui Carol II, şi-a exercitat binefăcătoarele puteri asupra tuturor ramurilor de activitate românească. Sub dominaţia acelui spirit de reală şi nestânjenită valorificare a adevăratelor merite, —oricui ar aparţine ele, din orice categorie socială,—viaţa românească a dobândit noui sentimente de progres şi de ameliorare a condiţiilor în care erau, până acum câtva timp, obligaţi să-şi desfăşoare munca ostenitorii cu braţele şi cu mintea. In toate domeniile, ceea ce avea să se aprecieze, sub semnul noului regim constituţional, era efortul, munca. Se precizează chiar, în pactul fundamental, dăruit ţării din acea grijă a Suveranului, care veghează lângă destinele poporului nostru,—că numai acela se poate bucura de drepturile politice şi se poate încrie intro breaslă, care este muncitor calificat. Accentul importanţei cade, aşadar, în noua structură socială şi politică a statului român, pe virtuţile de energie şi de muncă ale cetăţeanului. In opoziţie, deci, cu acele mijloace, de tristă amintire, cari, altădată, promovau până la situaţii nemeritate pe atâţia, — astăzi ceea ce prezidează ascensiunile unui cetăţean, din oricare categorie a muncii sau a societăţii ar face parte, sunt criteriile cinstite ale efortului propriu, ale strădaniilor încadrate în ritmul unei bresle. Pe aceste principii, se desvoltă, astăzi munca românească. In deosebi, munca manuală avea mai mult, decât oricare altă categorie, nevoie de o împrospătare, de o ameliorare a condiţiilor, în cari se desfăşura. Aceste importante ractificari şi primeniri de metode în planul vieţii muncitorilor români, le-a adus cu o stăruinţă şi o pricepere, demne de lăudat, d. prof. Mihai Ralea, ministrul muncii. D-sa a văzut în fiecare muncitor o forță energetică, dar, în acelaş timp a văzut şi viaţa, la care el are dreptul. Dar, nu o viaţă ca altă dată, apăsată de griji strivitoare şi de atmosfera încărcată a atelierului in care lucrează, a văzut o viaţă nouă cu drepturi la odihnă, la recreaţie, la bunurile civilizaţiei.—Intr'un cuvânt, o viaţă umană. (Continuare in pagina 2-a) (Continuare îa pagina 2-a) In curând vine ziua unei mari strigări împotriva beţiei. Societatea I „Temperenţa" a hotărât ca, în ziua de 14 Mai, să se ţie adunări în toată ţara, tinde să se vorbească despre prăpădul beţiei. Se vor arăta, în zugrăviri de spaimă, pustiirile pe care beţia le face în sânul neamului nostru. Toţi oamenii de bine vor fi îndemnaţi să se mişte pentru a ajutaTurnarea faptă de tămăduire naţională. In adevăr, nu este de nădăjduit să aduci îndreptări în sânul unui neam unde bântuie beţia. Pacostea aceasta prosteşte pe om, ii ia pofta marilor avânturi, îl face robul patimilor mărunte şi ap te poţi aştepta de la el să-l vezi insufleţindu-se pentru nevoile obşteşti. Beţia este o faptă de tâmpire şi de întunnacare. Ea face din om o biată târâtură. Degeaba te vei sili să stârneşti în el simţul viu pentru tot ce este mare şi ales în viaţă. De aceia este o datorie naţională a ne scula împotriva beţiei. Tot omul cu simţ pentru ţara lui, pentru binele obştii nu trebuie să stee nepăsător, când aude de o asemenea mişcare. Dacă nu altceva, macar să fie şi el de făţă acolo unde aude că se va vorbi la privinţa aceasta. Când vezi că e obşte !&« teagă porneşte la drum ca să asculte cuvântările care se vor ţinea şi să se alăture la hotărârile care se vor lua,'— fapta lasă urmă in suflete. In de obşte, oamenii se mişcă după ce văd că fac alţii. Tocmai pentru a îmboldi pe cei mai greoi, trebuie să facem aşa ca mişcarea împotriva beţiei să se simtă în ţară. Să se audă pretutindenea că am avut Ziua Temperanţei, că ţara întreagă s'a sculat, că poporul s'a cutremurat, auzind cum nu e de glumă cu beţia că ştia el ce ştia despre pustiirile beţiei, dar că mergem spre o adevărată prăpastie. Cu şcolarii care vin de acasă beţi disdedimineaţă la şcoală, cum s'a scris prin ziare destul de des, nu poţi ridica un neam de oameni care să stea bărbăteşte împotriva împotriva primejdiilor. Ne trebuiesc oameni treji şi care ştiu pe ce să-şi dea banul lor. Deci între atâtea lucruri care sunt de îndreptat în ţara noastră, în fruntea lor treime să punem stârpirea beţiei. Oricâte gânduri sănătoase sunt un lucru acum, oricâte se orânduiesc pentru înoirea satelor,—nimic nu va rămânea in picioare, dacă nu stârpim beţia, la va strica cele mai bune orânduieli. Beţivul n'are simţ pentru câte vrem noi să prefacem spre bine. El va şti ale lui şi va lăsa în paragină toate câte vei împrospăta un sat. Iată de ce este o datorie naţională a desrădăcina beţia din culcuşurile ei; iată de ce, chiar dacă nu ne-am împleticit pe drumurile beţiei chist , de putem spune: „ne-a ferit Dumnezeu“,—totuşi nu se cuvine să stăm reci. Trebuie să ne sculăm cu nul mm benei arhimanarritul SCRIBAL profesor universitar