Opinia, mai 1939 (Anul 36, nr. 9630-9652)

1939-05-03 / nr. 9630

ANULXXXVI No. 96 30 ABQM Lei 550. ^ „ 180: w oo J ; 35 j ; 1500j Atelierele tipografica Iaşi str. lapusneaniî 3T . pe un an ffr?i » 6 luni luat ífr°f.­V 1 luni .Instituţii public# MERCURI 3 MAI TELEFOANE . Redacția.' ! 3 -i? -Na 1298 Administrația 7 3 '»1 S 1299 ■£erv. de noapte red7 # 1 S 1436 $jfmd toînfsftrați § IAȘI 9Sfc-lAPtJSNEAÎÎU 37 ¥ »Director C. R. QHIUtin O mare operă gospodărească I*® marginea expunerii O-Jaai Prof. "Fr. lonaşcu, Re®!!«!»»! SSeijjfial tn Ţinutul Prut Cu prilejul consfătuirii tuturor preşedinţilor de Ca­mere Agricole şi secretari­lor din cuprinsul Ţinutului Prut, e­d. prof. Traian Io­­naşcu, Rezident Regal, a făcut o amplă expunere, cu privire la principiile cari au prezidat la întocmirea bugetului pa anul in curs. O expunere similară, Exce­lenţa Sa a făcut şi la Ra­dio. Îşi cereau atât de multe nevoi, rezolvarea, in cu­prinsul acestui Ţinut, încât se cuvenea pentru a le în­ţelege şi a le găsi soluţio­narea, să fie privite de un spirit realist şi hotărât la­­ lucru. ) Din felul in care a fost alcătuit bugetul pe exerci­ţiul 1939—40 al Ţinutului Prut, reese, cu precizie, că acest spirit este prezent la conducerea trebilor gospo­dăreşti şi că el aparţine d-lui Tr. Ionaşcu rezident RegaL In adevăr, judecând după sumele cari au fost prevă- zu­e in buget de d-sa, ne putem da seama că in Ţi­nutul Prut era şi atât de mari nevoile, ce trebuia so­luţionate, in el nu mai pu­teau suferi aici o amânare. Aproape in toate ramu­rile de activitate,— şi în­deosebi, la aceea a agri­­culturii, se simţia nevoia unei refaceri, unei împros­pătări de metode a lucrului. Pentru aceasta, se înţelege, trebuesc bani, odată cu en­tuziasm. Dar, mai ales tre­­bue să fie statornic, la să­vârşirea oricărei întreprin­deri, acel salvator simţ al chiverniselei. Activitatea desfăşurată, până acum, in Ţinutul Prut, afirmă, cu prisosinţă, exis­­tenţa­ acestei importante vir­­tuţi. Aceluiaş simţ gospo­dăresc se datoreşte şi dis­tribuirea—potrivit cerinţe­lor—a sumelor destinate să dea o altă faţă agriculturii Ţînutului, şi, prin aceasta, vieţii romaneşti, in toată complexitatea ei. Dacă vom aminti că în bugetul Ţinutului, au fost prevăzute sumele 66 440.000 lei pentru refacerea reţelei rutierei, 3 000 000 lei pen­tru sprijinirea acţiunei po­micole, horticole şi viticole,­­vom înţelege, măcar în parte, so­iul in care ur­mează sa se desfăşoare o­­pera de mari realizări gos­podăreşti iniţiată şi susţi­nută de d. Prof. Tr. Ionaş­­cu, Rezident Regal. Pregătiri la Slăni­­cul-Moldovei fin ▼edleren apropiatului se­zon de vilergialuri Se prevede o mare afluență de Tirilaftori in vederea deschiderii se­­conului La băile Slănic-Mol­­dova, care va avea loc la 1 Iunie crt„ Epitropia Sf. Spi­­fidon a dispus o intensă cam­panie de lucru pentru înfru­museţarea acestei staţiuni. Astfel, s-a început amena­jarea parcului, pentru ca nici anul acesta Slănicul să nu-şi dezminţi faima prin varietatea şi aranjamentul florilor care e similar cu al marilor parcuri din staţiunile din străinătate. Anul acesta, Slănicul Mol­dovei va avea şi o bucătărie dietică, la care o serie de re­numiţi specialişti vor pregăti pentru vilegiaturişti bucatele recomandante de medici. Bu­cătăria a­­f­­fost amenajată, iar pentru cerectarea vile­­giaturiştilor, Epitropia a an­gaj­at muzica Regimentului I Transmisiuni din localitate condusă de d. cpt, Asbest Policarp, care va cânta zilnic în parcul băilor. Ceia ce trebuie de remarcat e faptul că anul acesta la Slănic va fi o mare afluenţă de vizitatori, datorită faptului că din cauza conjucturei in­ternaţionale, românii vor căuta să-şi facă cura numai la noi în ţară şi nu în staţiuni­le din străinătate. Dealtfel faima eficacităţii apelor de Stăpic­a­ş, trecut de mult hotarele ţării noastre, şi multe persoane din străină­tate, nemai putându-se duce în staţiunile din fosta Ceho­slovacie, vor veni desigur aici pentru cură şi vilegiatură. In acest sens Epitropia Sf. Spiridon­­ a şi început o in­tensă campanie de publicitate pentru băile­­ Slănicului prin editarea unui frumos pros­pect vii culori, menit sa ispi­­tească pe oricare doritor de, sănătate şi odihnă.’ Previzându-se marea a­­fluenţă de vizitatori în apro-­­piatul sezon, din motivele a-t ratate mai sus, ar fi teamă că restauratorii şi toţi comer­cianţii din Slănic vor căuta să speculeze cât mai mult pe vilegiaturişti. „ Epitropia n'a neglijat nici această problemă, şi a luat o serie de măsuri foarte stricte, pe care la des­chiderea sezonului, le va pune în practică, cu toată atenția. Astfel că, în mod sigur, Slă­­nicul Moldovei va fi ferit de speculă. REP. Problema .»icdfterana Engieill vor să construiască urm hb©i» cmmml de Saacas ? Guvernul englez inten­ţionează să construiască un al doilea Canal de Suez, întru mărirea securităţii transporturilor maritime ale Marei Britanii, către şi dins­pre Asia şi Australia. Prima măsură luată in vederea acestei colosale în­treprinderi, dictată de ul­tima conjuctură politi­că, a fost trimiterea în peninsula Sinai a unei mi­siuni compusă din ingi­neri şi alţi specialişti pen­tru cercetarea terenului. Operaţiile topografice fi­­­ind acum încheiate, misiu­nea s-a înapoiat la Londra unde a prezintat guvernu­lui britanic un raport a­­mănunțit. C­R1ITI IN PAQ. IV-a ULTIMA ORA -- CENTENARUL DUCATULUI DE LUXEMBURG­­ Marele Ducat de Luxemburg (ţărişoara liberă, dela graniţa franco-germană) şi-a ser­bat zilele acestea un veac dela proclamarea independenţei. Serbările s-au desfăşurat în prezenţa Marei Ducese Charlotte, suverana Luxemburgului. In cfişiu, dela stânga la dreapta.* prințul-consort Felix de Bourbon-Parma; marea ducesă Charlotte; și prințul moștenitor. In marginea actualităţii Un avion nest Aviaţia românească s'a îmbogăţit cu un nou aparat de vânătoare, care are o viteză medie de 514 km. pe oră, fiind unul din cele mai bune din Europa.­­ Aviatorul german Dieterle a rea­­izat viteza de 746 km. pe oră, dar aceasta e o viteză de laborator, în condiţiuni speciale şi cu un aparat care după record nu mai poate sbura. Avionul românesc a mers normal de la Braşov la Bucureşti, cu 514 km. pe oră. Cu un alt moor el poate atinge 600 km. pe oră. Aparatul e com­­pted­ metalic. A fost construit la I. A. R. de ing. Grosu Viziru. Socotim că cel mai bun avion de vânătoare american (Severschi) mer­ge cu 470 km. pe oră, desigur că apărutul românesc e mult superior. Omagierea d-luî M. Sado­­ves sau Ultimul număr al Intere­santei reviste „însemnări Ieșene1* este in întregime închinat d-lui Mihail Sado­­veanu, cu prilejul decernării titlului de doctor honoris cauza al Universităţii din Iaşi. Opera marelui scriitor le­­şan este prezentată în toate aspectele şi în toată bogăţia ei. Precixar© Sa anunţase prifeciul înfiin­ţării unui Episcopat special al Strazii Ţării. Ştirea nu se confirmă. Şi deasemenea se desminte că, in chestiunea aceasta, ar fi avut loc o convorbire intre P. S. Episcop Par­tenie şi dr. Geofil Sidorov­ici comandantul Străjii Ţării, la acest nu­­publicişti re-Colaborează măr mai mulţi seni. E un frumos omagiu adus unui gazetar care a făcut cinste scrisului cotidian. Caeslii spanioleşti Războaiele civile au câte­odată repercusiuni bizare. Astfel aceia dls­ Spania a provocat un fenomen ciudat în biserici. De mai bine de trei ani, mulţi soldaţi din vechea ar­mată republicană nu erau că­sătoriţi decît civil. Noua lege spaniolă îi obligă să-şi „regu­larizeze" situaţia In faţa al­tarului, in termen de 60 zile. Astfel se crede că lunile viitoare vor fi celebrate, la Madrid, cite 650 căsătorii. Din cauza distrugerilor însă numai zece parohii sunt In stare de funcţionare , deci fiecare dintre acetea vor tre­bui să asigure bb servici nup­ţiale pe zi. Dacă se socoteşte că ele nu pot fi făcute decît dimineaţa Intre 100 1, va trebui ca preotul respectiv să binecuvînteze o căsătorie la fecare trei minute ! Opera ca d-lui A» roma­literară C. Civia. In editura d-lui Torouţiu din Bucureşti va apare peste câteva zile un volum care va cuprinde opera d-lui prof. A. C. Cuza. Se ştie că d-sa are la ac­tiv o bogată activitate literară, desfăşurată în direcţii va­riate. Volumul ce se anunţă va cuprinde în afar­­ă de proză, toate poeziile şi epigramele d-lui A. C. Cuza. In frunte va sta o repro­ducere după portretul auto­rului, executat de pictorul C. Agafiţei. Desigur el va fi o lucrare interesantă din toate punctele de vedere. fixa ExaesraesB­lai Iul­­icu Maxima Ziarul „Tribuna Basarabiei“ din Chişinău, aflat sub con­ducerea inimosului gazetar d. V. Brăescu, a dedicat un nu­măr memoriei fostului miniss­tru și giglist Nicu Maxim. Vizitele d-lui m.c.stru Gafencu Vizitele diplo­matice în capi­talele eurpene, ale d-lui Gr. Ga­­fencu ministrul nostru de exter­ne, se desfăşoară­ In mod cit se poate de satis­făcător pentru -i prestigiul ş.. in­teresele Româ­niei.­­ După călătoria oficială la Ber­lin, Bruxelles,­­ Londra şi Paris, d. Gr. Gafencu se informează la Roma, în capi­tala Italiei. Iată-l în cli-­­şeu pe dl. Ga­­fencu fiu dreap­ta­ întâmpinat la Berlin de d. von Ribbentrop mi­nistrul de exter-­ ne a! feeichulis. Ilie Nicolau..* Numele sună simplu, naiv şi fraged, ca o primăvară rurală. Ilie Nicolau are toate atri­butele simplicităfii şi ale um­i­­lităfii; e orfan şi e ucenic. Trăieşte undeva tmr'un fund de ţară, la Arad — şi nu­mele său ar fi rămas, dasigur pentru totdeauna pierdut in mulţimea anonimă, dacă ari­pile sufletului n’ar fi fost mai mari decât Umiditatea nu­melui. Dar ce a făcut Ilie Nic­o- Iau ? Prin ce a meritat po­menirea, pe care o facem as­tăzi, aici ? Iată, seară de seară, uce­nicul orfan şi-a întrebuinţat, săptămâni întregi, timpul li­ber, pentru a c opri un lemn o imagină scumpă, la care fine: Insigna „Frontului Renaşterii Naţionale". Pentru a sculpta în lemn simbolul limpede şi înălţător al acestei insigne, Iile Nicolau şi-a aţintit, nopţi dearândul, ochii asupra bucăţii de lemn de pe masa de lucru şi-a în­cordat muşchii braţului în munca m­­iloasă. Şi când insigna a răsărit din lemn în toată frumuseţea ei, micul Iconar a trimis-o d-lui Armand Căline­scu, pre­şedintele Consiliului de Miniş­tri, alături de insigna înaltă de o jumătate de metru şi tot pe atât de lată, Ilie Nicolau a trimis o scrisoare, care,— în cuvinte de copil curat şi simplu — exprima dragostea orfanului şi ucen­cuiul pentru cei cari au ştiut să dea ţării Renaşterea naţională de atâta vreme aşteptată. Gestul lui IVe Nicolau, u­­cenicul orfan de la Arad, este plin de emoţionant tate. Ute Nicolau nu este decât unul dintre reprezentanta—modeşti dar plini de simţire românea­scă—al generaţiei tinere. Prin Iile Nicolau vorbeşte întregul tineret al ţării. Şi acest tineret — cuminte, muncitor şi recunoscător—îşi îndreaptă ochii cu infinită dragoste şi recunoştinţă spre conducătorii cari au dus la îndeplinire, cu atâta ințelep­­ciune, grandiosul program de resurecţie naţională preconizat de Maiestatea Sa Regele Ca­rol 11. O PILDA Primul - ministri* şi orfanul Hie Nicolau ! Realizări în câmpul muncii româneşti Hefl©c fii cu prilejul zilei die f Mat Noul regim politic instau­rat din înţelepciunea M. S. Regelui Carol II, şi-a exerci­­tat binefăcătoarele puteri a­supra tuturor ramurilor de activitate românească. Sub dominaţia acelui spirit de reală şi nestânjenită valo­­rificare a adevăratelor merite, —oricui ar aparţine ele, din orice categorie socială,—viaţa românească a dobândit noui sentimente de progres şi de ameliorare a condiţiilor în care erau, până acum câtva timp, obligaţi să-şi desfăşoare munca ostenitorii cu braţele şi cu mintea. In toate domeniile, ceea ce avea să se aprecieze, sub semnul noului regim constitu­ţional, era efortul, munca. Se precizează chiar, în pactul fundamental, dăruit ţării din acea grijă a Suveranului, care veghează lângă destinele po­­porului nostru,—că numai a­­cela se poate bucura de drep­turile politice şi se poate în­­crie intro breaslă, care este muncitor calificat. Accentul importanţei cade, aşa­dar, în noua structură so­cială şi politică a statului ro­mân, pe virtuţile de energie şi de muncă ale cetăţeanului. In opoziţie, deci, cu acele mijloace, de tristă amintire, cari, altădată, promovau până la situaţii nemeritate pe atâ­ţia, — astăzi ceea ce prezi­dează ascensiunile unui cetă­ţean, din oricare categorie a muncii sau a societăţii ar face parte, sunt criteriile cinstite ale efortului propriu, ale stră­daniilor încadrate în ritmul unei bresle. Pe aceste principii, se des­­voltă, astăzi munca româ­nească. In deosebi, munca manuală avea mai mult, decât oricare altă categorie, nevoie de o împrospătare, de o ame­liorare a condiţiilor, în cari se desfăşura. Aceste importante ractifi­­­cari şi primeniri de metode în planul vieţii muncitorilor români,­­ le-a adus cu o stăruinţă şi o pricepere, dem­­ne de lăudat, d. prof. Mihai Ralea, ministrul muncii. D-sa a văzut în fiecare muncitor o forță energetică, dar, în acelaş timp a văzut şi viaţa, la care el are drep­tul. Dar, nu o viaţă ca altă dată, apăsată de griji strivi­toare şi de atmosfera încăr­cată a atelierului in care lu­crează, a văzut o viaţă nouă cu drepturi la odihnă, la re­creaţie, la bunurile civilizaţi­ei.—Intr'un cuvânt, o viaţă umană. (Continuare in pagina 2-a) (Continuare îa pagina 2-a) In curând vine ziua unei mari strigări împotriva beţiei. Societatea I „Temperenţa" a hotărât ca, în ziua de 14 Mai, să se ţie adunări în toată ţara, tinde să se vorbească despre prăpădul beţiei. Se vor arăta, în zugrăviri de spaimă, pustiirile pe care be­ţia le face în sânul neamului nostru. Toţi oamenii de bine vor fi îndemnaţi să se mişte pentru a ajutaTurnarea faptă de tămăduire naţională. In adevăr, nu este de nă­dăjduit să aduci îndreptări în sânul unui neam unde bân­tuie beţia. Pacostea aceasta prosteşte pe om, ii ia pofta marilor avânturi, îl face ro­bul patimilor mărunte şi ap te poţi aştepta de la el să-l vezi insufleţindu-se pentru ne­­voile obşteşti. Beţia este o faptă de tâmpire şi de întu­­nnacare. Ea face din om o biată târâtură. Degeaba te vei sili să stârneşti în el simţul viu pentru tot ce este mare şi ales în viaţă. De aceia este o datorie na­ţională a ne scula împotriva beţiei. Tot omul cu simţ pen­tru ţara lui, pentru binele obştii nu trebuie să stee ne­păsător, când aude de o ase­menea mişcare. Dacă nu altceva, macar să fie şi el de f­ăţă acolo unde aude că se va vorbi la pri­­vin­ţa aceasta. Când vezi că e obşte !&« t­eagă porneşte la drum ca să asculte cuvântările care se vor ţinea şi să se alăture la hotărârile care se vor lua,'— fapta lasă urmă in suflete. In de obşte, oamenii se mişcă după ce văd că fac alţii. Toc­mai pentru a îmboldi pe cei mai greoi, trebuie să facem aşa ca mişcarea împotriva beţiei să se simtă în ţară. Să se audă pretutindenea că am avut Ziu­a Temperanţei, că ţara întreagă s'a sculat, că poporul s'a cutremurat, auzind cum nu e de glumă cu beţia că ştia el ce ştia despre pus­tiirile beţiei, dar că mergem spre o adevărată prăpastie. Cu şcolarii care vin de a­­casă beţi disdedimineaţă la şcoală, cum s'a scris prin zi­are destul de des, nu poţi ri­dica un neam de oameni care să stea bărbăteşte împotriva împotriva primejdiilor. Ne tre­­buiesc oameni treji şi care ştiu pe ce să-şi dea banul lor. Deci între atâtea lucruri care sunt de îndreptat în ţara noastră, în fruntea lor treime să punem stârpirea beţiei. Oricâte gânduri sănătoase sunt un lucru acum, oricâte se o­­rânduiesc pentru înoirea sa­telor,—nimic nu va rămânea in picioare, dacă nu stârpim beţia, la va strica cele mai bune orânduieli. Beţivul n'are simţ pentru câte vrem noi să prefacem spre bine. El va şti ale lui şi va lăsa în paragină toate câte vei împrospăta un sat. Iată de ce este o datorie naţională a desrădăcina beţia din culcuşurile ei; iată de ce, chiar dacă nu ne-am împle­ticit pe drumurile beţiei chist , de putem spune: „ne-a ferit­­ Dumnezeu“,—totuşi nu se cu­­­­vine să stăm reci.­­ Trebuie să ne sculăm cu nul mm benei arhimanarritul SCRIBAL profesor universitar

Next