Opinia, iunie 1939 (Anul 36, nr. 9653-9677)
1939-06-01 / nr. 9653
XNRL XXXVI No. 8653 ABONAMENTE: Lei 350. , 180. . 90. , 35. * 1500. ■ . , pe un an . î . „ 6 luni . J . „ 3 lua. . r S „ 1 lună «Instituţii publice Atelierele tipografice „ Opinia“ Iaşi str. lapusneanu 37 BIBLIOTECĂ UNIVERSITAT« I -IAŞI. 1 LEU p^popmrea»cotidian JOI 1 IUNIE 1939 TELEFOANE Redacţia. ! i f Administratis 1 Serv. Redacția și Administratia IAȘI STR. LAPUŞNEANU 37 Director C. R. In fata urnelor Poporul romanesc predată mina la urne, pentru a-şi desemna reprezintanţii In parlament. Altă dată, ziua aceasta, premergătoare alegerilor generale, înseamnă o gravă tulburare a masalor; frazele demagogice ameţeau matea alegătorului; ameninţarea cluburilor intimida corpul funcţionăresc; valurile de alcool tulburau spiritul ţărănimii şi muncitorimii. Erau moravuri electorale care falsificau voinţa poporului, ridicau la suprafaţă pleava societăţii, dezlănţuiau instinctele rele şi decepţionau pe oamenii de treabă. Acele vremuri triste au trecut. Astăzi, s'a pus capăt demagogiei. Promisiunile amăgitoare, înşelăciunile, intimidările, şi-au trăit traiul. Deşănţata propaganda electorală a fost limitată la un scurt manifest de principii, din care alegătoru, ştiutor de carte (e necesară şi binevenită obligativitatea se poate lămuri cinstit, meditând în linişte asupra candidatului şi a programului. încă o garanţie de seriozitate a votului, este împărţirea corpului electoral pe profesiuni. Cetăţeanul votează la profesia lui, unde poate cunoaşte mai bine, şi valoarea candidaţilor şi nevoile obşteşti în cadrul profesiunii respective. Corupţia cu bani, cu alcool sau în altfel, a fost total înlăturată. Au dispărut caravanele agenţilor electorali, cu scandifuri, bătăi şi char crime, care îngrozeau siţele, cartierele oraşelor. De unde alegerile deveniseră un prilej de vrajbă şi războire între cetăţeni însemnând o grea povară pentru gospodarul cuminte,astăzi alegerea e o primită îndatorire cetăţenească , un prilej ca oamenii să participe efectiv la conducerea treburilor publice confrm înţelegerii şi voinţei liber manifestate. Vom avea astfel un adevărat parament, exponent cinstit al tu uror categoriilor de cetăţeni - muncitori, expresie reală a Ţarii. România intră acum in ti’una elevial regina parlamentar, care pune in actun, „suveranitatea naţionala“. hlin toată. iill*ai£aia vendelor La Hollywood, chelnerul nu-ți mai oferă la cafenea ,caisa, ceai sau ciocolată*, ei „zeamă de pătrunjel, felină sau salată de cartofi“. Zeama de pătrunjel se fierbe până scade şi se drege cu paprica. Fiertura aceasta este acum trufandaua favorită a artistelor de cinematograf. Numai Mae West pretinde că se hrăneşte cu ,sau , de vitamine", combinafie indifensabiă de legume —iar biata Shirlei Temple e condamnată la spanac fiert. Nimeni nu găseşte aceste debed iese prea gustoase, dar se resemnează de dragul situaţiei. Cine e însă atotputernicul, care dictează asemenea legi in cetatea filmului ? Este medicul dv. B. Gaylord Heuser, care procedează cu cea mai mare asprime chiar faţă de cele mai răsfăţate vedete. Exemplul l-a dat el însuşi, hrănindu-se multă vreme numai cu felină şi morcovi. Actualmente şi-a luat încă concediu ei se „reface“ in Europa cu alimentaţia noastră burgheză... un WO ezpoziţie japoneză Japonezii au hotărât să organizeze o expoziţie mondială pentru anul 1940, cu ocazia aniversării de 2600 ani de la întemeierea Japoniei. Această aniversare va fi sărbătorită cu deosebit faat, iar expoziţia va ţine peste opt luni. Toate Statele din lume vor primi invitaţii. Se va inaugura un muzeu la Tokio închinat artei japoneze. Expoziţia va fi instalată pe o făşie de teren , de la Tokio până la Yokohama. can cos Mossaanderuffulgo* Ziarele engleze anunţă cu oarecare orgoliu, că un scriitor londonez, d. Edvarr Charles, a scris în cinci zile un roman care va vedea în curând lumina tiparului. Una din operele sale anterioare a fost scrisă în două zile. Cu aceasta, d. Edward Charles se poate făli că deţine recordul de viteză între scriitori,—căci Oskar Wilde a scris „Portretul lui Dorian Grey“ în şase săptămâni. Pe vremea când această,, recordontanie nu exista încă, Victor Hugo a compus piesa „Lucrezia Borgia“ în 11 zile. „Maria Tudor**, a fost scrisă In 13 zile; „Regele se amuză“, in douăzeci și una de zile. In total, trei drame dintre care una In cinci acte si in versuri. Piesa „Marton de forme“ a fost gata in 24 zile , iar „Hsrnani“ în 27 de zile. Numai că Hugo, nu se fălea cu aceste recorduri... C Orac» Perfornaarafai unui avion „Heracles“ e numele unui avion, numit și „Grand old acy of the air" (Marea şi bătrâna Doamnă a văzduhului care a străbătut de la 11 Septmbrie 1931, când şi-a început serviciul, şi până la 21 Mai 1939, data scoaterii lui la pensie, peste 1.650.000 klometri. Veteranul „Haracles" transportat în timpul lungului său serviciu peste 100.000 călători, fără să fi înregistrat măcar un singur accident, oricât de neînsemnat. Şi ar fi putut veteranul, vreme îndelungată iscă, să servească drept pildă fraţilor lui intru sbor dacă viteza pe care o desfăşoară n'ar fi considerată ca prea înceată pentru timpurile moderne, un an Cea mai mare reclamă luminoasă .Este evident, în America! Societatea Standard Onet Company, a inventat, în Gandpark o reclama uric şi, formată dintr'o făclie înaltă de 45 metri. Literile textului au şase, metri înălţime, 80 tone greutate, iar cadrul pe cari sunt rare, cântăreşte 120 tone. Pentru instalarea legăturii electrice s-au utilizat 20 mii metri de sârmă şi cablu, un un ton.ec©r«I lăudabil Royal National Life-Boatnstitution", una dintre cele mai vechi societăţi de salvare engleze, a celebrat de curând 15 ani de la înfiinţare. Cu această ocazie, lordul Jarrowy a arătat cu mândrie că această societate al cărui președinte este, a salvat din valurile mării, până la 1 Decembrie 1933, un număr de 63.671 persoane. Ceia ce arată medie anuală de 579 de persoane. E un record frumos și lăudabil. Aleaerite pentru Cameră şi se vitează mini 1 linie Instrucţiuni pentru alegător! Mâine, Joi 1 Iunie. Începe votarea pentru Cameră. Alegătorii se vor prezenta, începând de la orele 8 dimineaţa, la circumscripţia respectivă de votare, acolo unde a fost repartizat după alfabet şi după circumpţia poliţieneasă in care locueşte. Alegătorul va primi de la preşedintele secţiei de votare, buletinele candidaţilor, la categoria pentru care votează. Magistratul care prezidează secţia de votare va stabili identitatea alegătorului cu buletinul de populaţie, sau orice alt fel de act ca: Livret militar, carnet de c. f. r., adeverinţa provizorie eliberate de primarii etc. Identitatea va fi stabilită în mod cât mai repede, pentru ca alegătorul odată intrat în cabină, să aibă timpul necesar să-și exprime votul. Alegătorul cu buletinele primite, va intra în cabina, şi va vota numai câţi candidaţi sunt înscrişi la categoria respectivă. Buletinele de candidaţi au pe ele fotografia, numele, profesiunea şi domiciliul candidatului. Alegătorul va pune în plicul ce-l primeşte odată cu buletinele, cel mult nouă buletine vor, iar restul le va distrage. Plicul cu cele nouă buletine votate, adică cei nouă candidaţi aleşi de aegător, va fi lipit şi băgat in urnă de către votant. Dacă alegătorul va băga in plic mai mult decât nouă buletine, atunci votul ii va fi anulat. Se pot vota insă mai puţini candidaţi, de exemplu 2—3—4 etc. Votantul nu poate seri sau să facă nici un semn pe buletinul de vot. Votarea va dura până când preşedintele secţiei de vo are va constata că nu mai sunt alegători cari să se prezinte la votare. 11. Paşca Ion, Bălţi, avocat. 12 Stamboliu Gh., laşi, avocat. • 13. Nemţeanu N.Baia avocat 14 Rang Ion, laşi, avocat. 15. Hiţcu P. Soroca, avocat. 16. loanin N., P. Neamț a-VWS 1. Candidaţii la Cantaril Circuzsascragofia finalului Prut Categoria : agricultură şi muncă 1. Iamandi Victor, Iaşi, minitru justiţiei. 2. Axinte Ion, Cons. F. R. N. agricultor. 3. Răutu D. Const., Cons. F.R.N. Botoşani, agricultor. 4. Zipa Teodor, Cons. F.R. N. Iaşi, agricultor. 5. Gorgos Alexandru, Todireşti (Vaslui), agric. 6. Sova Vasile, Bacău, agr. dr. în drept. 7. Leanca Const., Bălţi, agric. 8. Scobioa .1., Bălţi, agric. 9. Carp P. Nic., Ţibaneşti* Vaslui, agric. 10. Colcea Gh. Iaşi, agric. 11. Leon Apăvăloaei, Iaşi- Copou, agric. (ţăran). 12. Panou Vasile, P.-Neamţ agric. (ţăran). 13. Apostoleanu Al., Bacău, viticultor. 14 Guraliuc Petre Gh., Uriceni-Botoşani, vitic. (ţaran). 15. Talpă Vasile, Strâmba- Bălţi, vitic. (ţăran). 16. Pârvu Ion, Oneşti-Bacău, vitic. (ţăran). 17. Scaleţchi N„ Cotiugeni, agricultor. 18. Teodorescu V., Roman, agricultor. Categoria: ocupaţii intelectuale 1. Andrei Petre ministrul educaţiei naţionale,(Iaşi), prof Univ. 2. Petrovici I, cons. sup. F. R. N., Iaşi (Bucureşti) prof. Univ. 3. Răşcanu Vasile dr. lajin prof. univ. 4« RiM'ki y«rc»?I, y«ski, avocat. 5. Racoviţă Osvald, Iași, avocat. 5. Hsrovanu Alfons, Iași, avocat. . 7. Irimescu Petru, Botoşani pensionar. 8. Iov D.. Soroca, publicist. 9. Dimiriu I., Iaşi, avocat. 10. Zlotescu Const., Bacău avocat. Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe de C. €ssara® Peste scheletul Istorii —Flori, Deasupra exuberanţii literare—adevăr. C. GANE Lucrarea marelui istoric şi cunoscut publicist d. C. Cane, „Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe“, premiată de Academia Română, cum au fost premiate şi alte multe lucrări de ale d-lui C. Gane, este una din cele mai de samă cărţi. Cetiţi rândurile marelui cărturar Nec. Iorga, care semnează prefaţa cărţii: „DL C. Gane cunoaşte per* „fect baza documentară a i. „coanelor pe care cu meşteşug litera* le Înfăţişează pu„bUcului capabil de a ceti, tu „acest vârtej de nebunie şi „de înşeăciune, literatură „bană. „Talentul său învie figuri „cari nu meritau să fie uitate. „Astfel de vieţi ca acelea pe „care le prezintă, sunt de Cantură să crească Încrederea „în noi cari am putut răbda „atâta, rămânând totuşi vii şi „capabili de o creaţiune pe „care numai nemăsurata ig„noranţă a conducătorilor a „împiedecat-o până acum*. (şi) N. IORGA Doamna Clara catolică Doamna Clara, a lui Aia* ■ x \ndru Basarab, este arătată I că a căutat să convertească la catolicism, pe soţul ei, pe fiul şi fratele ei, pe boeri şi tot poporul. Strădanie zădărnici, căci nu a reuşit decât să facă o biserică papistaşă la Curtea de Argeş, ale căror ruine se mai văd şi astăzi, pe un deal, în mijlocul grădinii publice din orăşelul acesta, foasta capitală a Ţării Româneşti. Şi despre viaţa ca un blăstăm a domniţei Maria, a lui Vodă Ilie Muşat, care credea ca va fi fericită, nebănuind viaţa de durere ce o aşteaptă, atunci când era in faţa altarului, ca mireasă, cu cununa pe cap, binecuvântată de preot. Ea şi-a văzut soţul orbit, fiul mai mare mort la vrâsta de 22 ani, fiul mai mic otrăvit, la 17 ani. Şi nefericita Doamna Despina a lui Neagoe Basarab, care şi-a dat obştescul sfirşit, murind în chinurile ciumei, la Sibiu şi care rătăcea de-a lungul gândurilor unei vechi mănăstiri, ca călugăriţă. Cum trăia Vasile Lupu Biserica Galiei, reînoită în întregime de Vasile Lupu ş Trei-Erarhi, sunt dovada bunului gust al Domnului legat, cultivat şi înţelept. Şi la curtea lui din Iaşi, era o strălucire, un lux şi o etichetă, cari aminteau pe acele din Stambul. Ca să-l ven şi să ajungi la Vasile Lupu, trebuia să treci detăi printre 500 de puşcaşi ce stăteau la poartă, apoi dădeai de 100 pedeștri, de 250 Categoria: comerţ şi industrie 1. Dăianu Gh. Bălţi, farm. 2. Isăcescu Victor, Piatra Neamţ comerciant. 3 Alexandru Andrei, Bălţi, fost preş Camera cor. Bălţi. 4 Ştefânescu Ioan, Vaslui, comerciant 5 Iliescu Eugen, Bacău farm. 6. Căpriţă Cocsanin, Iaş comerciant. 7 Văceanu Ion Botoşani, pensionar. 8 Budugan Al., Vaslui, comerciant. 9. Petrov Octav, Roman comerciannt. 10. Salu Gh., Roman comerciant. 11. Lalu D. Gh. Piatra Neamț industriaş. 12. Pogor C. lași, comerciant. 13. Iordănescu Const., Bacău, comerciant. 14. Tanu Gh. Gheorghe, Fălticeni, comerciant. .15. Gheorghiade Nt, Iaşi comerciant. 16. Paleologu V., Soroca, comerciant. 17. Vasiliu Ştefan, Bălţi, comerciant. 18. Semaca V., Botoşani, farm. 19. Tăbăcaru Gh., Vaslui, industriaş. 20. Vorel Const., P. Neamţ,ndustriaş. întâlnire regală Am anunţat vizita pe care regina Wilhelmina a Olandei a făcut-o regelui Leopold al Belgiei. Cei doi suverani au emis ideea unei grupări a statelor mici, spre a se apăra in comun împotriva unei eventuale agresiuni. In acest fel s'ar aduce sprijin ideei de pace. lată, in clişeu, pe regine Leopold intimpinînd pe regina Wilhelmina în gara Bruxelles Cuvinte regale „Deşi grija de căpetenie a Regilor României este şi a fost întărirea oştirei, nicio dată n’am uitat că adevărata putere a unei naţiuni nu stă exclusiv în forţa ei armată, ci şi în calitatea producţianei ei intelectuale“. (M. S. Regele Carol 11, în marele discurs de la Academa Română), Va fi dărâmat imobilul Daniel fostul palat al lui Petru Vodă Senopul din strada Ştefan cel Mare In urma măsurilor de expropriere a imobileor din faţa Palatului de justiţie, în curând va fi dărâmat şi imobilul din str. Ştefan cel Mare No. 2, proprietatea moştenitorilor Daniel. Acest imobil, a cărui valoare istorică întrece cu mult pe cea materială, a fost construit acum vreo 350 de ani de către Domnitorul Petre Şchopu, care îşi instalase apoi în acest imobil Palatul Domnesc. Mai târziu, Domnitorul Grigore Ghica, care intră în stăpânirea imobilului, îl vinde bancherului Michael Gotheb. Astăzi, proprietarii clădirii sunt fraţii Martin şi Samuel Daniel. Actualii proprietari posedă acte autentice de proprietate şi din care reiesă că acest imobl poate socotit între monumetule istorice ale Iaşului. D. prof. N. Iorga, preşedintele comisiunii „Monumentelor istorice“ a fost pus în curent cu această chestie, şi a acceptat în principiu achiziţionarea acestui imobil de către comisiune, insă din lipsa banilor tratativele au stagnat Este de remarcat faptul că în camera unde se afia în prezent sala de rugăciune a comunităţei creştino-baptiste, a fost pe vremuri sala Tronului Domnitorului Petre Şchiopu. ' .JREP. Peregrinând prin Ardeal Zidirile spirituale ale P. S. Episcop Partenie al Armatei şi gospodăreşti Mulţi se vor întreba citind titlul acestui reportaj: ce gospodărie se poate face la episcopatul Armatei ? Şi e justă nedumerirea lor. Episcopatul oştirii româneşti are doar grija laturei spirituale, a întărirei credinţei şi propovăduirii învăţăturilor evanghelice In rândul imensei masse de credincioşi care o formează armata românească. Intr'un an de păstorire episcopală, In activitatea P. S. Episcop Partenie a predominat latura spirituală. Dar P.S. Sa a făcut și gospodărie,— a făcut gospodărie moldovenească, înrădăcinând acolo, in inima Ardealului,— la Alba-Iulia, un obiceiu care aici la noi e dogmă : gospodăria. Venit la conducerea Episcopatului Armatei, după păstorirea îndelungată și devenită în ultimii ani obositoare pentru vârsta înaintată a regretatului Episcop Stroe, P. S. Episcop Parlinie a avut şi încă are de îndeplinit o obligaţie in plus pe lângă aceia spirituală,—aceia a gospodăriei. Odată cu trecerea în lumea veşnică a episcopului Stroe, s'au golit saloanele palatului de reşedinţă. Şi asta nu că s'ar fi înstrăeinat mobilierul. Nu. Ne e ruşine s'o spunem, dar trebuie s'o mărturisim că mobilierul Palatului de reşedinţă dela Alba-lulia, aparţinea unor persoane străine care în schimb sa foloseau da largile încăperi ale palatului... Şi treaba asta a dăinuit multă vreme. Aşa că atunci când P. S. Episcop Partenie a venit la Alba-Iulia a găsit aproape pustii Incăperiie reşedinţei sale. Iată dar că P. S. Sa a avut atunci de îndeplinit şi o datorie de ordin gospodăresc. După un an de zile de păstorire a episcopatului Armatei, P. S. Sa a înzestrat Palatul cu podoabe care valorează aproape 10 milioane lei. Şi ca moldovean, P. S. Episcop Partenie a mai organizat un lucru care în părţile noastre se păstrează cu saţenie: ospitalitatea. Palatul Episcopal dispune acum de câteva camere, unde oaspeţii sânt găzduiţi in tot timpul cât poposesc in minunatele locuri ale Cetăţii Alba I lulia. Tot in latura gospodărească intră şi organizarea cancelariei episcopale, formarea unui scelent cor bisericesc, pregătit cu multă grijă de către inimosul preot moldovean diaconul Ion Tatulea. Şi acestea sînt numite parte din realizările gospodăreşti ale P. S. Episcop Partenie, remarcate (Conținarea în pagina 23 a) (Continuare in pagina 2-a)