Opinia, iunie 1939 (Anul 36, nr. 9653-9677)

1939-06-01 / nr. 9653

XNRL XXXVI No. 8653 ABONAMENTE: Lei 350. , 180. . 90. , 35. * 1500. ■ . , pe un an . î . „ 6 luni . J . „ 3 lua. . r S „ 1 lună «Instituţii publice Atelierele tipografice „ Opinia“ Iaşi str. lapusneanu 37 BIBLIOTECĂ­­ UNIVERSITAT« I -IAŞI. 1 LEU p^popmrea»cotidian JOI 1 IUNIE 1939 TELEFOANE Redacţia. ! i f Administratis 1 Serv. Redacția și Ad­ministratia IAȘI STR. LAPUŞNEANU 37 Director C. R. In fata urnelor Poporul romanesc pre­dată mina la urne, pentru a-şi desemna reprezintanţii In parlament. Altă dată, ziua aceasta, premergătoare alegerilor ge­nerale, înseamnă o gravă tulburare a masa­­lor; fra­zele demagogice ameţeau m­atea alegătorului; ame­ninţarea cluburilor intimida corpul funcţionăresc; valu­rile de alcool tulburau spi­ritul ţărănimii şi muncito­­ri­mii. Erau moravuri electorale care falsificau voinţa popo­rului, ridicau la suprafaţă pleava societăţii, dezlănţu­­iau instinctele rele şi de­cepţionau pe oamenii de treabă. Acele vremuri triste au trecut. Astăzi, s'a pus capăt de­magogiei. Promisiunile a­­măgitoare, înşelăciunile, in­timidările, şi-au trăit traiul. Deşănţata propaganda e­­lectorală a fost limitată la un scurt manifest de prin­cipii, din care alegătoru, ştiutor de carte (e necesară şi binevenită obligativitatea se poate lămuri cinstit, me­ditând în linişte asupra candidatului şi a programu­lui. încă o garanţie de serio­zitate a votului, este împăr­ţirea corpului electoral pe profesiuni. Cetăţeanul vo­tează la profesia lui, unde poate cunoaşte mai bine, şi valoarea candidaţilor şi ne­voile obşteşti în cadrul pro­­fesiunii respective. Corupţia cu bani, cu al­cool sau în altfel, a fost total înlăturată. Au dispărut caravanele agenţilor electorali, cu scan­di­furi, bătăi şi ch­ar crime, care îngrozeau s­iţele­­, cartierele oraşelor. De unde alegerile deve­niseră un prilej de vrajbă şi războire între cetăţeni însemnând o grea povară pentru gospodarul cuminte,­­astăzi alegerea e o pri­mită îndatorire cetăţenească , un prilej ca oamenii să participe efectiv la condu­cerea treburilor publice con­frm înţelegerii şi voin­­ţei liber manifestate. Vom avea astfel un ade­vărat par­ament, exponent cinstit al tu uror categorii­lor de cetăţeni - muncitori, expresie reală a Ţarii. România intră acum in ti’un­a ele­vi­­­­al regina parlamentar, care pune in actun, „suveranitatea naţionala“. hlin toată. iill*ai£aia ven­d­elor La Hollywood, chelnerul nu-ți mai oferă la cafenea ,caisa, ceai sau ciocolată*, ei „zeamă de pătrunjel, felină sau salată de cartofi“. Zeama de pătrunjel se fierbe până scade şi se drege cu paprica. Fiertura aceas­ta este acum trufandaua favorită a artistelor de cinematograf. Numai Mae West pretinde că se hrăneşte cu ,sau , de vitamine", combinafie indifensabiă de legume —iar biata Shirlei Temple e con­damnată la spanac fiert. Nimeni nu găseşte aceste deb­ed iese prea gustoase, dar se resemnea­ză de dragul situaţiei. Cine e însă atotputernicul, care dictează asemenea legi in cetatea filmului ? Este medicul dv. B. Gay­lord Heuser, care procedează cu cea mai mare asprime chiar faţă de cele mai răsfăţate vedete. Exemplul l-a dat el însuşi, hrănindu-se multă vreme numai cu felină şi morcovi. Actualmente şi-a luat încă concediu ei se „reface“ in Europa cu alimen­taţia noastră burgheză... un WO ezpoziţie japoneză Japonezii au hotărât să or­ganizeze o expoziţie mon­dială pentru anul 1940, cu o­­cazia aniversării de 2600 ani de la întemeierea Japoniei. Această aniversare va fi sărbătorită cu deosebit faat, iar expoziţia va ţine peste opt luni. Toate Statele din lume vor primi invitaţii. Se va inaugura un muzeu la Tokio închinat artei japoneze. Expoziţia va fi instalată pe o făşie de teren , de la Tokio până la Yokohama. can cos Mossaand­eruf­fulgo* Ziarele engleze anunţă cu oarecare orgoliu, că un scrii­tor londonez, d. Edvarr Char­les, a scris în cinci zile un roman care va vedea în cu­rând lumina tiparului. Una din operele sale anterioare a fost scrisă în două zile. Cu aceasta, d. Edward Charles se poate făli că deţine recordul de viteză între scriitori,—căci Oskar Wilde a scris „Por­tretul lui Dorian Grey“ în şase săptămâni. Pe vremea când această,, recordontanie nu exista încă, Victor Hugo a compus piesa „Lucrezia Borgia“ în 11 zile. „Maria Tudor**, a fost scrisă In 13 zile; „Regele se a­­muză“, in douăzeci și una de zile. In total, trei drame din­tre care una In cinci acte si in versuri. Piesa „Marton de­­ forme“ a fost gata in 24 zile , iar „Hsrnani“ în 27 de zile. Numai că Hugo, nu se fă­lea cu aceste recorduri... C Ora­c» Perfornaarafai unui avion „Heracles“ e numele unui avion, numit și „Grand old acy of the air" (Marea şi bă­­trâna Doamnă a văzduhului care a străbătut de la 11 Sep­tmbrie 1931, când şi-a înce­­put serviciul, şi până la 21 Mai 1939, data scoaterii lui la pensie, peste 1.650.000 k­­­lometri. Veteranul „Haracles" transportat în timpul lungului său serviciu peste 100.000 călători, fără să fi înregistrat măcar un singur accident, ori­cât de neînsemnat. Şi ar fi putut veteranul, vreme înde­lungată iscă, să servească drept pildă fraţilor lui intru sbor dacă viteza pe care o desfăşoară n'ar fi considerată ca prea înceată pentru tim­purile moderne, un an Cea mai mare reclamă luminoasă .Este evident, în America! Societatea Standard On­­et Company, a inventat, în Gand­­park o reclama uric ş­i, for­­mată dintr'o făclie înaltă de 45 metri. Literile textului au şase­, metri înălţime, 80 tone greu­tate, iar cadrul pe cari sunt rare, cântăreşte 120 tone. Pentru instalarea legăturii electrice s-au utilizat 20 mii metri de sârmă şi cablu, un un ton.ec©r«I lăudabil Royal National Life-Boat­nstitution", una dintre cele mai vechi societăţi de salvare engleze, a celebrat de curând 15 ani de la înfiinţare. Cu această ocazie, lordul Jarrow­y a arătat cu mândrie că această societate al cărui președinte este, a salvat din valurile mării, până la 1 De­cembrie 1933, un număr de 63.671 persoane. Ceia ce arată medie anuală de 579 de persoane. E un record frumos și lăudabil. Aleaerite pentru Cameră şi se vitează mini 1 linie Instrucţiuni pentru alegător! Mâine, Joi 1 Iunie. Începe votarea pentru Cameră. Alegătorii se vor prezenta, începând de la orele 8 dimi­­neaţa, la circumscripţia res­pectivă de votare, acolo unde a fost repartizat după alfabet şi după circumpţia poliţieneasă in care locueşte. Alegătorul va primi de la preşedintele secţiei de vo­tare, buletinele candidaţilor, la categoria pentru care vo­tează. Magistratul care prezidea­ză secţia de votare va stabili identitatea alegătorului cu bu­letinul de populaţie, sau orice alt fel de act ca: Livret militar, carnet de c. f. r., adeverinţa provizorie e­­liberate de primarii etc. Identitatea va fi stabilită în mod cât mai repede, pentru ca alegătorul odată intrat în ca­bină, să aibă timpul necesar să-și exprime votul. Alegătorul cu buletinele primite, va intra în cabina, şi va vota numai câţi candi­daţi sunt înscrişi la categoria respectivă. Buletinele de candidaţi au pe ele fotografia, numele, profesiunea şi domiciliul can­didatului. Alegătorul va pune în pli­cul ce-l primeşte odată cu buletinele, cel mult nouă bu­­letine vor, iar restul le va distrage. Plicul cu cele nouă bule­tine votate, adică cei nouă candidaţi aleşi de a­egător, va fi lipit şi băgat in urnă de către votant. Dacă alegătorul va băga in plic mai mult decât nouă bu­letine, atunci votul ii va fi anulat. Se pot vota insă mai puţini candidaţi, de exemplu­­ 2—3—4 etc. Votantul nu poate seri sau să facă nici un semn pe bu­letinul de vot. Votarea va dura până când preşedintele secţiei de vo are va constata că nu mai sunt alegători cari să se prezinte la votare. 11. Paşca Ion, Bălţi, avocat. 12 Stamboliu Gh., laşi, a­v­ocat. • 13. Nemţeanu N.Baia avocat 14 Rang Ion, laşi, avocat. 15. H­iţcu P. Soroca, a­­vocat. 16. loanin N., P. Neamț a-VWS 1. Candidaţii la Cantaril Circuzsascragofia finalului Prut Categoria : agri­cultură şi muncă 1. Iamandi Victor, Iaşi, mi­ni­tru justiţiei. 2. Axinte Ion, Cons. F. R. N. agricultor. 3. Răutu D. Const., Cons. F.R.N. Botoşani, agricultor. 4. Zipa Teodor, Cons. F.R. N. Iaşi, agricultor. 5. Gorgos Alexandru, Todi­­reşti (Vaslui), agric. 6. Sova Vasile, Bacău, agr. dr. în drept. 7. Leanca Const., Bălţi, a­gric. 8. Scobio­a .1., Bălţi, agric. 9. Carp P. Nic., Ţibaneşti* Vaslui, agric. 10. Colcea Gh. Iaşi, agric. 11. Leon Apăvăloaei, Iaşi- Copou, agric. (ţăran). 12. Panou Vasile, P.-Neamţ agric. (ţăran). 13. Apostoleanu Al., Ba­cău, viticultor. 14 Guraliuc Petre Gh., U­­riceni-Botoşani, vitic. (ţaran). 15. Talpă Vasile, Strâmba- Bălţi, vitic. (ţăran). 16. Pârvu Ion, Oneşti-Ba­­cău, vitic. (ţăran). 17. Scaleţchi N„ Cotiugeni, agricultor. 18. Teodorescu V., Roman, agricultor. Categoria: ocupa­ţii intelectuale 1. Andrei Petre ministrul educaţiei naţionale,(Iaşi), prof Univ. 2. Petrovici I, cons. sup. F. R. N., Iaşi (Bucureşti) prof. Univ. 3. Răşcanu Vasile dr. lajin prof. univ. 4« RiM'ki y«rc»?I, y«ski, avocat. 5. Racoviţă Osvald, Iași, a­­vocat. 5. Hsrovanu Alfons, Iași, a­­vocat. . 7. Irimescu Petru, Botoşani pensionar. 8. Iov D.. S­oroca, publicist. 9. Dim­iriu I­., Iaşi, avocat. 10. Zlotescu Const., Bacău avocat. Trecute vieţi de Doamne şi Domn­iţe de C. €ssara® Peste scheletul Istorii —Flori, Deasupra exu­beranţii literare—ade­văr. C. GANE Lucrarea marelui istoric şi cunoscut publicist d. C. Cane, „Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe“, premiată de Aca­demia Română, cum au fost premiate şi alte multe lucrări de ale d-lui C. Gane, este una din cele mai de samă cărţi. Cetiţi rândurile marelui cărturar Nec. Iorga, care sem­nează prefaţa cărţii: „DL C. Gane cunoaşte per* „fect baza documentară a i. „coanelor pe care cu meşte­şug litera* le Înfăţişează pu­„bUcului capabil de a ceti, tu „acest vârtej de nebunie şi „de înşeăciune, literatură „bană. „Talentul său învie figuri „cari nu meritau să fie uitate. „Astfel de vieţi ca acelea pe „care le prezintă, sunt de Ca­ntură să crească Încrederea „în noi cari am putut răbda „atâta, rămânând totuşi vii şi „capabili de o creaţiune pe „care numai nemăsurata ig­­„noranţă a conducătorilor a „împiedecat-o până acum*. (şi) N. IORGA Doamna Clara catolică Doamna Clara, a lui Aia* ■ x \ndru Basarab, este arătată I că a căutat să convertească la catolicism, pe soţul ei, pe fiul şi fratele ei, pe boeri şi tot poporul. Strădanie zădăr­nici, căci nu a reuşit decât să facă o biserică papistaşă la Curtea de Argeş, ale că­ror ruine se mai văd şi as­tăzi, pe un deal, în mijlocul grădinii publice din orăşelul acesta, foasta capitală a Ţării Româneşti. Şi despre viaţa ca un­ blăs­­tăm a domniţei Maria, a lui Vodă Ilie Muşat, care credea ca va fi fericită, nebănuind viaţa de durere ce o aşteaptă, atunci când era in faţa alta­rului, ca mireasă, cu cununa pe cap, bine­cuvântată de preot. Ea şi-a văzut soţul or­bit, fiul mai mare mort la vrâsta de 22 ani, fiul mai mic otrăvit, la­ 17 ani. Şi nefericita Doamna Des­pina a lui Neagoe Basarab, care şi-a dat obştescul sfir­­şit, murind în chinurile ciu­mei, la Sibiu şi care rătăcea de-a lungul gândurilor unei vechi mănăstiri, ca călugă­riţă. Cum trăia Vasile Lupu Biserica Galiei, reînoită în întregime de Vasile Lupu ş Trei-Erarhi, sunt dovada bu­nului gust al Domnului le­gat, cultivat şi înţelept. Şi la curtea lui din Iaşi, era o strălucire, un lux şi o etichetă, cari a­­minteau pe acele din Stambul. Ca să-l ven şi să ajungi la Vasile Lupu, trebuia să treci d­etăi printre 500 de puşcaşi ce stăteau la poartă, apoi dă­deai de 100 pedeștri, de 250 Categoria: comerţ şi industrie 1. Dăianu Gh. Bălţi, farm. 2. Isăcescu Victor, Piatra Neamţ comerciant. 3 Alexandru Andrei, Bălţi, fost preş Camera cor­. Bălţi. 4 Ştefânescu Io­a­n, Vaslui, comerciant 5 Iliescu Eugen, Bacău farm. 6. Căpriţă Cocs­an­­in, Iaş comerciant. 7 Vă­cean­u Ion Botoşani, pensionar. 8 Bu­­dugan Al., Vaslui, co­m­erciant. 9. Petrov Octav, Roman com­e­rciannt. 10. Salu Gh., Roman co­­merciant. 11. Lalu D. Gh. Piatra Neamț industriaş. 12. Pogor C. lași, comer­ciant. 13. Iordănescu Const., Ba­­cău, comerciant. 14. Tanu Gh. Gheorghe, Făl­ticeni, comerciant. .15. Gheorghiade Nt, Iaşi comerciant. 16. Paleologu V., Soroca, comerciant. 17. Vasiliu Ştefan, Bălţi, comerciant. 18. Semaca V., Botoşani, farm. 19. Tăbăcaru Gh., Vaslui, industriaş. 20. Vorel Const., P. Neamţ,­ndustriaş. întâlnire regală A­m anunţat vizita pe care regina Wilhel­­mina a Olandei a făcut-o regelui Leopold al Bel­giei. Cei doi su­verani au emis ideea unei gru­pări a statelor mici, spre a se apăra in comun împotriva unei eventuale agre­siuni. In acest fel s'ar aduce sprijin ideei de pace. lată, in clişeu, pe regine Leo­pold intimpinînd pe regina Wilhel­­mina în gara Bruxelles Cuvinte regale „Deşi grija de căpetenie a Regilor României este şi a fost întărirea oştirei, nici­­o dată n’am uitat că adevărata putere a unei naţiuni nu stă exclusiv în forţa ei armată, ci şi în calitatea producţianei ei intelectuale“. (M. S. Regele Carol 11, în marele discurs de la Academ­a Română), Va fi dărâmat imobilul Daniel fostul palat al lui Petru Vodă Sen­­opul din strada Ştefan cel Mare In urma măsurilor de expropriere a imobile­or din faţa Palatului de justiţie, în curând va fi dărâmat şi imobilul din str. Ştefan cel Mare No. 2, proprie­tatea moştenitorilor Da­niel. Acest imobil, a cărui valoare istorică întrece cu mult pe cea materială, a fost construit acum vre­o 350 de ani de către Dom­nitorul Petre Şch­opu, care îşi instalase apoi în acest imobil Palatul Domnesc. Mai târziu, Domnitorul Grigore Ghica, care intră în stăpânir­ea imobilului, îl vinde bancherului Michael Gotheb. Astăzi, proprietarii clă­dirii sunt fraţii Martin şi Samuel Daniel. Actualii proprietari po­sedă acte autentice de pro­prietate şi din care reiesă că acest imob­l poate socotit între monumetul­e istorice ale Iaşului. D. prof. N. Iorga, pre­şedintele comisiunii „Mo­numentelor istorice“ a fost pus în curent cu această chestie, şi a acceptat în principiu achiziţionarea a­­cestui imobil de către co­­misiune, insă din lipsa ba­nilor tratativele au stagnat Este de remarcat faptul că în cam­er­a unde se afia în prezent sala de rugă­ciune a comunităţei creş­­tino-baptiste, a fost pe vremuri sala Tronului Dom­nitorului Petre Şchiopu. ' .J­­REP. Peregrinând prin Ardeal Zidirile­ spirituale ale P. S. Episcop Partenie al Armatei şi gospodăreşti Mulţi se vor întreba citind titlul acestui reportaj: ce gos­­podărie se poate face la epis­copatul Armatei ? Şi e justă nedumerirea lor. Episcopatul oştirii româneşti are doar grija laturei spiritu­ale, a întărirei credinţei şi­­ propovăduirii învăţăturilor e­vanghelice In rândul imensei masse de credincioşi care o formează armata românească. Intr'un an de păstorire e­­piscopală, In activitatea P. S. Episcop Partenie a predomi­nat latura spirituală. Dar P.S. Sa a făcut și gos­­podărie,— a făcut gospodărie moldovenească, înrădăcinând acolo, in inima Ardealului,— la Alba-Iulia, un obiceiu care aici la noi e dogmă : gospo­dăria. Venit la conducerea Epis­copatului Armatei, după păs­torirea îndelungată și deve­­nită în ultimii ani obositoare pentru vârsta înaintată a re­gretatului Episcop Stroe, P. S. Episcop Parlinie a avut şi încă are de îndeplinit o obli­gaţie in plus pe lângă aceia spirituală,—aceia a gospodă­­riei. Odată cu trecerea în lumea veşnică a episcopului Stroe, s'au golit s­­aloanele palatu­lui de reşedinţă. Şi asta nu că s'ar fi înstrăe­inat mobilierul. Nu. Ne e ru­şine s'o spunem, dar trebuie s'o mărturisim că mobilierul Palatului de reşedinţă dela Alba-lulia, aparţinea unor per­soane străine care în schimb sa foloseau da largile încă­peri ale palatului... Şi treaba asta a dăinuit multă vreme. Aşa că atunci când P. S. Episcop Partenie a venit la Alba-Iulia a găsit aproape pustii Incăperiie reşedinţei sale. Iată dar că P. S. Sa a a­­vut atunci de îndeplinit şi o datorie de ordin gospodăresc. După un an de zile de păstorire a episcopatului Ar­matei, P. S. Sa a înzestrat Palatul cu podoabe care va­lorează aproape 10 milioane lei. Şi ca moldovean, P. S. E­­piscop Partenie a mai orga­nizat un lucru care în păr­ţile noastre se păstrează cu s­­aţenie: ospitalitatea. Palatul Episcopal dispune acum de câteva camere, unde oaspeţii sânt găzduiţi in tot timpul cât poposesc in minu­natele locuri ale Cetăţii Alba I lulia. Tot in latura gospodărească intră şi organizarea cancela­riei episcopale, formarea unui scelent cor bisericesc, pre­gătit cu multă grijă de către inimosul preot moldovean dia­conul Ion Tatulea. Şi acestea sînt numit­e parte din rea­lizările gospodăreşti ale P. S. Episcop Partenie, remarcate (Conținarea în pagina 23 a) (Cont­inuare in pagina 2-a)

Next