Opinia, august 1939 (Anul 36, nr. 9704-9730)
1939-08-01 / nr. 9704
ANUL XXXVI No. 9704 1 LE» ABONAMENTE: 350. 1 » , pe un an 180. ! ? . . * 6 Ivutt 80J 3 luau 35 j ;! ; :* ; „ î luai 1500J , . Instituții publica Atelierele tiportrafiqe „Opinia*' IASI STR. LAPUSNEANU 377Sesn smmmîm» Viaţă nouă Se cunosc memorabilele cuvinte ale M. S. Regelui despre d. Armand Călinescu preşedintele consiliului de miniştri. Suveranul a accentuat că e de aceiaş vrâstă şi vorbeşte aceiaşi limbă cu conducătorul guvernului. Adică, există identitate de sentimente, idei şi aspiraţii. Constatarea Suveranului se aplică şi la ceilalţi membri ai cabinetului, în frunte cu d. Victor Iamandi, oameni cu vederi nou, cu energie în realizare şi potriviţi timpului la care trăim. Această slavă a tinereţii, formulată de M. S. Regale, e în concordanţă cu întregul spirit al regimului nou. începând de la membrii guvernului şi până la cele mai modeste locuri de răspundere în Stat, conducerea a fost încredinţată — pe cât posibil — elementelor tinere, cu misiunea de a înoi ţara românească. Totodată s'a pornit o acţiune de pregătire a tineretului, in mod special, pentru a-i da o nouă ideologie socială şi o nouă metodă de muncă pentru obştea naţională. Şcoala nouă a neamului, preconizată de Regele ţării, se dezvoltă admirarabil prin Străjerie şi Serviciu Social. A trecut vremea când conducerea ţării era o meserie lucrativă a unor oameni îmbătrâniţi în argnţii sterpe şi în acte de folosinţă personală. Ajunsesem ca masa poporului să nu mai înţeleagă limba vechilor politiciani. Trebuiau deschise larg ferestrele vieţii publice, pentru împrospătarea aerului. Lucrul acesta l-a făcut, cu un gest energic şi salvator, însuşi Regele Ţării. Conducătorii noui vorbesc aceiaş limbă ca şi M. S. Regele, — o limbă înţeleasă de naţia întreagă. Astăzi ne putem înţelege cu toţii, la muncă ordonată şi cinstită, întru propăşirea patriei. E în toata Faß de încordarea internaţională, oarecare aktrmi domneşte in Germania. Fubthu speriat de primejdia războiului, a vroit să-şi facă rezerve de mărfuri şi armenie,a ceia ce ducea la decolgmizarea pieţii comerciale. Autorităţile Reichului au intervenit mediat şi au interzis cumpărăturile în cantități mari. S’au pus restrictii și la cumârăturie curene, pentru trebuințe imediate De pildă nimeni nu poate cumpăra mai muit de un Kgr. carne de porc, sau mai muit de 125 grame jambon. Un amănunt nostim: magazinele n- au voe si vânaă femeilor decât câte o singură pereche de ciorapi. con cop Deslin s&vlelic! Pe câteva săptămâni se află arsatat la Moscova, cunoscutul om de teatru Ysepolod Meyerhold. Acum se anunţă sfârşitul trafic al soţiei sale, marea actriţă Znaida Reich, care a fost înjunghiată de nişteindivizi necunoscuţi. in prima căsătorie, Zicaida Reich a fost nevasta poetului. Esenin care s'a sinucis acum vre-o 15 ani. Paradisu’... vacilor O ţarâ la care sânt mai multe vaci decât carneni, este Noua Zeelandă. Aici găsiţi in adevăr, 1233 vaci pentru 1003 de locuitori. Ceva tot aşa de deosebit In aceastâ insulă, mai mare decât jumăLti» ţârii noastre, este faptul că partea călduroasă a caselor e aceea expusă spre Nord... $ Oraş fără fam Oraşul Rtykark, capitale Islandei, e pe cale să reali*zeze o lucrare edilitară cu totul originală. Vor fi captate apela fierbinţi di» gheizerii (vulcani de api) atât de numeroşi pe insult. Apa aceasta va fi adusă prin conducte şi distribuiţi instituţiilor şi particularilor, pentru Incălzirea caloriferelor a căror introducere devine obligatorie. Astfel, vor dispărea sobele şi Încălzitul cu lemne, cărbuni sau păcură, şi deci , nu se va mai vedea fum ieşind pe hogege. Capitala îslandei va deveni: »Oraşul fără fum" 1 Con con industria hârtiei în Germania Germania are peste 400 de Întreprinderi de prelucrarea hârtiei, cu un număr de 163.000 angajaţi. Ca bază de comparaţie, este de reţinut că nici in industria de automobile nu s-a atins această cifră Valoarea afacerilor fabricilor de hârtie trece de un miliard RM, din care exportul se ridică la circa 50-60 milioane de RM anual. Ca să ne putem da seama de cantităţile enorme de fabricate ce ies din fabricele nemţeşti de hârtie, e suficient că arătăm că n anul 1938 s’au fabricat In Germania peste 12 miliarde de plicuri. an an Festivaluri muzicale In cursul lunei August vor avea loc la Lucerna (Elveţia) mari festivaluri muzicale, la care şi-au anunţat participarea cele mai mari orchestre din him* şi cei mai renumiţi dirijori. Se ştie că există tendinţa ca Lucerna şi la locul Hazburgului (Austria) unde obişnuit aveau loc aceste demonstraţii muzicale. In cadrul serbărilor muzicale de la Lucerna se anunţă un recital al ilustrului pianist Paderevsky la 16 August, şi un mare concert dirijat de celebrul Toscanini, la 17 August. CETITI IN PAG. IV-a ULTIMA ORA Terorieranul irlandez: a • irlandejii s’au declarat republicani şi cer independenţa complectă, a ţării lor. Nereuşind în alt chip, s*au dedat la o ludirjită acţiune teroistă. Ei cunt zdnic atentate cu bombe, la Londra şi în restul Angliei, pricinuind victime omeneşti şi pagube matriale mari. Guvernul englez a înăsprit măsurile de represiune contra teroiştilor. In clişeu, poliţişti irlandei a însărcinat să se împotrivească republicanilor terorişti. Un factor nou în politica engleză (dacă cu ofimva şi în cea europeană), ete terorismul irlandez. Documente omeneşti Cine să înceapă mal întâi?Ce povesteşte moş Trofu, întâmplarea cu baza de Grigore Sturdza. După războiul cel mare, Germanii Înfrânţi s -au potolit avântul războaie şi şi-au căutat de treabă. Conducătorii insă nu s’au liniştit. Ei au început să aţâţe In popor spiritul de răzbunare, astfel că ei au ajuns toţi înarmaţi pânâ'n dinţi. — Ţările celelalte nu puteau sta nepăsătoare. S'au apucat şi ele de lucru şi azi e o edivirată întrecere intre ţări, in industria armamentului. Marii gânditori au aruncat lozinca: Cine vrea pace, să se pregătească de războiu.. Şi iată că războiul pluteşte pe deasupra tuturor, ca o pasăre de pradă, gata să se arunce din înălţime, ca să-şi potolească setea de sânge. Se duc fel de fel detratative şi se încheie mereu convenţii economice, ca să se poată şti puterea fiecărei ţări, dar nu îndrăzneşte nimeni să aprindă focul. Fiecare aşteaptă să înceapă altul mai întăi. In privinţa asta, moş Trofin îşi are părerea lui. A venit mai zilele trecute să tră vadă. Fusese la iarmaroc să vândă caii că-s prea năsalnici şi să-şi cumpere nişte juncani, Spunea moş Trofin . — Cu cai am crescut de când m'am trezit. îmi plăcea să umblu iute, cu căruţa. Aşa am fost noi, lacomi de muncă dar acu-i greu. Slăbesc puterile şi nu mai poţi da la fugă. Am fost vând caii şi nu m'am lovit din preţ. Aşa-i iarmarocu; trebue să încerci de multe ori. Vreau să-mi iau nişte juncanaşi cuminţi, să meargi încet, ca mine. — Dar ce mai veste prin sat ? — Apoi ce veste ? Toate-s aşa cum le ştii. Dacă munceşti toată ziua şi-ţi dă D-zeu de sus, ai ce mânca şi ce vinde; altfel, rabzi de te atuci. Au mai plecat din tineri la cocintrare. Ii mai poartă cu armele jior, să nu uiti meşteşugul. — Dar ce crezi ! Scăpăm de războiu ? — D-zeu ştie. Cetim şi noi in gazete, că Nemţii iţi poartă armata către hotare, să-i vadă vecinii cât sunt de înarmaţi. Ba, era mamai să înceapă lupta, dar se vede, sau râsgândit. De pornit e uşor, de oprit e mai greu. Acu aşteaptă să înceapă alţii. T- Noroc că ceilalţi stau liniştiţi şi-s caută de treburi. — Știi povestea cu beizadea Grigora Sturza şi Neamţul ? Parcă ţi-aţi spus-o. — Am auzit-o, dar am uitat-o. Spune-o ! -w Beizadea Grigore Sturza şedea la moşe, la Perien!. Era om abraş şi cu toane. Purta in braţe viţelul până când ajungea bou. Lumea se temea de el, că era voinic. Nu era om rău şi da ă-i cunoşteai toanele, ca să-i intri în voie, trăiai pe moşie ca In sânul lui Avram. Odată s*a pripăşit a curie un Neamţ, care aflase că beie zadea Grigore Sturza ar vrea să zicae şi nu ştie cum. Şi s‘a dus Neanţul in faţa boerului şi i-a aftat un plan, că boerul a rămas mulţumit şi-a bătut pe spate luindu-1 cu vorba: — Bravo, Neamţule ! Am să te plătesc bine. Văd că eşti meşter. Pune-te pe lucru ! Şi Neamţul sa pus pe lucru. A luat câţiva puşcaşi de la curte şi a cutreerat satele câteva zi e. N’a mai rămas prin prejur nici un cocostârc. Toţi au ost împuşcaţi. Şi le tăiau numai aripile . Stârvul 11 aruncau. După ce au umplut ei două câruţi cu pene, s'au intors la curte şi acolo Neamţul s’a Închis intr‘o magazie şi s'a apucat de lucru, pe ascuns, ca să nu-i vadă nimeni. I se aducea la picioare tot ce cerea şi lucra de zor. Oamenii erau nerăbdători să afle ce face Neamţul cu atâtea pene. Boerul aştepta şi el să vadă minunea. Intr'o zi, vechilul luă pe Neamţ In trăsură şi cu câţiva (Continuarea in nanina 2 a Munca de folos obştesc in plasa Codru, (jud. Iaşi), conform hotărârei Serviciului Social a început in ziua de 10 Iulie continuând până la 29 Iulie, Seria I-a şi de la 3 August până la 23 August Seria H-a. Dela început s'au dat dirulări Căminelor Culturale ale Fundaţiei Regale "Principele Carol" ca să dea tot concursul conducătorilor de tabere şi in unire cu aceştia al colaboreze la toată munca desfăşurată de tinerii premilitari pentru gospodăria satelor Directorii Căminelor Culturale care sunt şi conducătorii Căminelor şi poartă intrgala răspundere faţă de Serviciul Social, sunt obligaţi a sta în permanentă legătură cu conducătorii taberelor şi a asigura, atât complecta executare a programului, cât şi alimentarea şi Îngrijirea tinerilor premilitari in condiţiunile cele mai bune. Directorii Căminelor culturale sunt obligaţi a verifica toate conturile încheiate şi a le semna, care apoi vor fi revizuite de Subinspectorul Pr. Pr. Iaşi şi aprobate de către Directorul Social al Judeţului Iaşi şi conducătorul Căminului Cultural Judeţean «Unirea" Iaşi. Din primele zile ale instalării taberelor de muncă în cele 16 sate, echipele de tineri premilitari au fost inspectate de către d-nii: General Filip, de la Inspectatul M. F. O., Col. V. Nădejde, Inspectorul Pr. Pr. al Ţinutului Prut, Colonel Corneliu Carp, Prefectul jud. Iaşi, Lt. Col. I, Savin Subinspectorul Pr. Pr. al Jud. Iaşi, Maior Ionescu, ajutorul său şi Profesor Gh. Obreja-Iaşi, Directorul Serviciului Social al Judeţului şi oraşului Iaşi. Toţi au constatat o instalare făcută in condiţiuai mulţumitoare şi In unele sate ca Oso!, Poen!, Comarna, foarte bune chiar. Hrănirea tinerilor premilitari se face in condiţiuni excelente, pretutindeni, datorită vredniciei conducătorilor de tabere precum şi conducătorilor Căminelor Culturale, ajutaţi In unele părţi de soţiile Învăţătorilor, al Preoţilor şi ale gospodarilor din sat, cu toţii contribuind la asigurarea Serviciul Social Desfășurarea muncii de folos obstesc In plasa-model Codru (jud. Iasi) MARȚI 1 AUGUST1939 TELEFOANE Redacția: f f J Na 1298 Administrația (31 ; 1299 Serv. de noapte esdi 3 ) 1436 Redacțîa şi Adnínistratia STR. LĂPUŞNEANU 37 Director. R. GHIU'-SA Manuscrise inedite ale scriitorului prof. Mironescu Suntem siguri că, în viitor, se vor găsi scriitori cari vor comenta şi analiza opera literară a filosofului Eugen Mironescu, şi vor edita manuscrisele imite. Dar au rămas oare manuscrise inedite ? Iată ce ni spune, d. dr. T. Bulău inspector general sanitar al Ţinutului Prut unul dintre bunii prieteni ai lui Mironescu. Notăm mai întăi un amănunt interesant. D. N. Bulău, a făcut parte din ,,Nucleul Mironesscu" care a dănuit câţiva ani. Din acest nucleu făceau parte, pe lângă Mironescu, d-nii V. Raşcani, Dr. T. Bulau, şi mult regretatul profesor şi literat Axinte Frunză care prezida aceste şedinţe intime cu discuţiuni literare, şi deci mai neasemuit. Cu plecarea din Iaşi a lui Axinte Frunză (mort acum câţiva ani la Bucureşti) a luat sfârşit acest nucleu. In luna Aprilie a. c. d. dr. Bulău a vizitet pe Mronescu la Tazlău. Mironescu era foarte bine dispus şi încântat de vizită. „Mironescu—nu spune distinsul inspector general sanitar — mi-a arătat numeroase manuscrise şi spera să le dea la lumină". Prin urmare, Mironescu a lăsat lucrări inedite. Doctorul Mironescu se aşteta să moară ! Iată ce ne povesteşte. In această privinţă, d. av. Const. Tăutu, director la Uzinele comunale de electricitate, fost ajutor de primar. D. Tăutu a fost coleg de bancă cu Mironescu, la Liceul Internat, şi au fost legaţi cu o adâncă prietenie. In ziua de 1 Mai curent, Mironescu a făcut armindenul la via d-lui Tăutu. Şi iată ce ne spune d. Tăutu: — »Am petrecut o zi neuitată, cu bunul meu prietin. La un moment dat, Mironescu îmi ceru să convoc o adunăre a promoţiei noastre pentru luna iunie, şi să vestesc despre aceasta pe Păncescu din Vaslui şi Leoaida din Bucureşti. Am răspuns că o promoţie aşa de numeroasă şi răspândită In toată ţara, e greu a se întruni intr’un timp aşa de scurt. Mironescu a insistat, zicând: »Dragă Costică , eu mor şi vreau să mă'ntâlnesc pentru ultima dată, cu foştii mei colegi. Am acceptat, şi am convocat promoţia noastră pentru 24 Iunie. Au răspuns un destul de mare număr de foşti colegi care, ca şi la precedentele întâlniri, au serbătorit pe Mironescu au o dragoste sinceră". Şi cu lacrimi In ochi, d. Tăutu adause: — „La 24 Iunie am serbătorit pe Mironescu, iar la 24 June, a fost depus în mormânt! DAN Reflecţiile unui pensionar •3csj**"® eciîvilnlnn I® Blocul «Ssra In şedinţele săptămânale, ce se ţin regulat la Blocul pensionari o * publici din Iaşi, se trăeşte o viaţă de adevărată solidaritate soc. a *. Fiecare pensionar, în aceste şedinţe solemne, dar pur familiare, îşi spune fără sfială modul înţelept şi legal cum trebue să se lupte pentru revendicarea doleanţelor lor şi in special pentru găsirea mijloacelor de ajutor mutual. In cea mai perfectă urbanitate, se dezbat chestiuni de organizare generală censionărească, că un străin, venit aci, s'ar crede intr'un senat, la care bătrânii îşi mărturisesc experienţa vrâstei lor şi solicită o viaţă nouă. Toate categoriile de pensionari, înfrăţiţi laolaltă, cred in această viaţă şi«o râvnesc pe temeiul muncii cinstite, prestată da fiecare tării şi neamului, cât timp au fost in activitate. In lupta ce se duce, se întreţin discuţii de interes general, cari stârnesc admiraţia tuturor. Cum structura sufletească a omului nu este la fel, Intr’o asociaţie ca a noastră ai priud să faci şi alte constatări. Ia adevăr, sunt oameni, — noroc că-s prea puţini—ce-şi trăesc viaţa stăpâniţi numai de patimi. Aceştia îs călăuziţi de-o singură credinţă şi au un ideal diabolc. Nimic nu-i bun, ce-i mat ar fi de felul lor de a vedea. Sunt agresivi, defăimători, terorizează; merg cu răutatea lor până la distrugere; visează măreţii ţară să le merite; ţin să se impună mulţimii prin violenţă. Bunul simţ, de bună seamă fie atrofiat. Cultura lor nu poate contribui cu nimic la sporirea acestui mărgăritar omenesc, căci bunul simţ se naşte. Aceste creaţiuni neisprăvite duc luptă de moarte contra binelui obştesc şi merg chiar până la sacrificiul onoarei şi a propriei lor personalităţi,— numai să iasă Învingători ; acestea sunt creaţiuni anormale, bolnăvicioase. In contrast cu ele şi spre norocul vieţii sociale, se găsesc oameni cu dor de bine pentru semenii lor. Zi şi noapte nu-i prinde somnul; îşi trudesc mintea sfi găsească calea cea bună şi de folos, pentru mulţimea din care fac parte. Se supun chinului moral şi material şi se simţesc fericiţi când trăesc—cu adevărat —In slujba aproapelui mingiind pe cei întristaţi, dând alinare celor bolnavi şi ajutând pe cei saraci , au dat o conştiinţă reală a vieţii pământeşti, neîntinată şi fără prihană. In sufetul acestora trăeşte dreptatea şi adevărul, cele două puteri dumnezeeşti, cu care se învinge minciuna şi toate spurcăciunile, ce vin dela da voi. Iată reflecţiuni izvorâte din sănul organizaţiei noastre penat ocăreşti, unde cei buni privesc înainte, mândri că-şi fac cinstit datoria şi sfidează cu frumoasa lor activitate cântecul lugubru al cucuvelelor, sburătuite de pe acoperişul curat al casei noastre; aceste vieţuitoare uricioase totdeauna cad victime propriilor lor păcate, I. V. Balmuș institutor pensionar unei alimentări cât mai consistente, abundente şi igienice. Din inspecţiile făcute In mai multe rânduri, de către organele arătate, s'a desprins activitatea demnă ce laudă a taberelor ce muncă din satele: 1) Osol, datorită Comandantului taberei, Slt. Gh. Stanculescu din Regimentul 2 Transmisiuni Iaşi, precum şi vrednicilor conducători ai Căminului Curtura „L G. Duca" şi anume : Preot I. Horea Dl (Continuare In pagina 2-a)