Opinia, februarie 1948 (Anul 40, nr. 416-440)
1948-02-01 / nr. 416
ANUL: 40 ABONAMENTE luni Lei 450 . . . . . . . 3 5.000 întreprinderi, autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI, Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 BIBLIOTECA justitiesnALH la vitrinile librăriilor noastre a apărut recent volumul „Le marxisme est à depassé?“ (Marxismul este depăşit ?), opera unui tânăr teoretician marxist francez V. Leduc din echipa redacţională a revistei „Action“. Cartea prezintă un [interes deosebit pentru gânditori şi pentru muncitori. Pentru gânditori cărora anumiţi teoreticieni cu vederi strâmte caută să le ofere un obiect de meditaţie care nu există în realitate, pentru muncitori a căror unitate şi combativitate aceeaşi „teoreticieni“ doresc să le distrugă. Autorul începe prin a arăta origina curentului pe care-l analizează, ca metodă, şi ale cărui scopuri diversioniste reuşeşte să le demaşte. Sursa acestui curent, al cărui „străluciţi“ reprezentanţi sunt Leon Blum şi Georges Izard, este revizionistul Berenstein, care numai după doi ani de la moartea lui Fr. Engels căuta să se elibereze de „tirania“ materialismului dialectic şi proclama sentenţios că „mişcarea este totul scopul nu contează“. Socialismul, în consecinţă, va avea în vedere numai realizarea favorabilă a revendicărilor de moment şi nu transformarea radicală, structurală a societăţii în sensul indicat de marxism, de ştiinţa însăşi a vieţii sociale. Spre deosebire de Berenstein, Karl Kautsky care se considera „un frate siamez“ al său, utilizează frazeologia marxistă însă acţionează în acelaşi spirit. Revizionismul devine linia de conduită a Internaţionalei a doua, când apare Lenin care continuă marxismul veritabil pe care caută şi îl aplică în condiţiile date. Rezultatul: Revoluţia Socialistă din Octombrie şi instaurarea dictaturii proletare pe 1 / 6 din întinderea globului pământesc. Din această clipă, rămânând revizionişti în practică, leaderii Internaţionalei a doua simulează o întoarcere la marxism şi având ca punct de plecare teze false pornesc o campanie violentă împotriva comunismului, încep discuţii pe tema scopului şi a mijloacelor, posibilităţilor de creare a unui stat socialist într’o ţară înapoiată etc. Marxismul mort porneşte ofensiva împotriva marxismului viu. Ofensiva, cum era de aşteptat, eşuiaia. Pentru oportunişti se punea de astă dată nu problema revizionismului, ci aceea a „depăşirii“ lui. Şi teoreticianul,se găseşte in persoana belgianului Henri de Man, care în 1926 publică un articol „Au-delà du Marxisme“ (Dincolo de marxism) şi fondează un curent neosocialist. Articolul este aplsujdat de blumistul Andre Philip, de Deat, Morquet ş. a. H. de Man recunoaşte falimentul marxismului „savant“, adică mort, deasemeni faptul că bolşevicii singuri sunt în sensul indicat de Marx. El combate socialismul în numele credinţei şi substitue luptei de clase un ideal moral foarte vag dealtfel, iar studiului fenomeneloreconomice, studiul psihologiei muncii. El e influenţat mult de teoriile lui N. James, Bergson şi Kayserling (idealişti cu toţii) şi ajunge la concluzia ca, „nu poate exista socialism fără o religie oarecare“. Nu e de mirare deci că d. Man a ajuns să fie prea plecată slugă a naziştilor care-i invadaseră ţara şi răpiseră ION LUCREŢIU(Continuarie în pag. 2-a) Cartea nouă franceză V.Leduc- Le marximé est il depassé? (Marxismul este depășit ?) Editions Raisons d’âtre 4 Pagini 5 Lei H Prima zi de lucru a femeilor din rei dimineaţa, pe şantierul din Piaţa Unirii era o animaţie s pontă. Brigada .Ana Pauker, alcătuită din două sute femei din Uniunea Democrată a Femeilor Române, secţia Iaşi a ieşit pentru , prima dată la lucru. A venit să dea o mână de ajutor muncitorilor zilaşi pentru ca — profităndu-se de timpul favorabil — lucrul să progreseze. Femeile au sosit pe şantier la ora 8 jumătate dimineaţa, frumos ■ încolonate şi cu voinţa dârză să contribuie cu efortul lor la opera de asanare a oraşului.. — Noi la Iaşi n’am vrut să ne lăsam mai prejos decât consolele noastre Colonie americană Căutând o ieşire din criza grea în care se zbat, franţa şi Italia au hotărât să alcătuiască o uniune economică. Guvernele din Paris şi Roma au întocmit un plan în acest scop şi l-au înaintat spre aprobare. Cui l-au înaintat ? Vă închipuiţ, cum e firesc, că s'a cerut aprobarea parlamentelor respective, sau direct maselor populare prin referendum. Dar nu s'a procedat eșa. Aprobarea a fost cerută *de la Washington ! Miniștrii francez și italian din capitala Statelor Ionita s’au prezentat subsecretarului de stat Lovett 13 l-au pus în curent cu planul franco-italian. Guvernul american urmează să se pronunţe. Arată încă o dovadă eficventă că Europa apuseană e tratată de potenţaţii din Washington ca o simplă colonie americă nească. # din alte părţi,—ne spune d-na Răzleţ care, precum am constatat dela început avea comanda brigăzii pe ziua de ieri. De aceea— continuă d-sa —am format brigada voluntară „Ana Pauker“. Ţinem să aducem un aport practic la munca de refacere a Iaşului. Vom demonstra că în deosebi aici unde urgia răsboiului s’a dovedit mai pronunţată vom reuşi să colaborăm cu tot entuziasmul la munca de reconstrucţie. Munca pe şantier este dusă cu entuziasm Se opriseră cetăţenii pe Recensământul care s-a desfăşurat sub ochii noştri pe lângă numeroasele aspecte pe care le va prezenta va fi şi acela al numărului analfabeţilor din ţara noastră. Număr care din păcate este destul de mare datorită trecutelor guvernări şi sistemu-strada şi priveau cum lucrau femeile în adevăr cu entuziasm şi tragere de inimă. Munceau de avalma soţii de ofiţeri,de subofiţeri, de avocaţi şi de ingineri, — într’un cuvânt femei „casnice“, pentru ca să nu fie scoase din producţie elemente care muncesc în fabrici sau în ateliere. Pe dată s’a alcătuit un lanţ care depozita cărămidă la un loc dinainte indicat. ...Şi terenul se curăţa văzând cu ochii Straticiuc Maria, Ostrovschi Valeria, Ciubotaru Maria, Thaler Clara cu toate munceau deavalma şi terenul se curăţa văzând cu ochii. In câţiva ore o brigadă de femei a făcut lună grădina Cişmagu din Bucureşti fie sâ ne informeze Calistrat Verona. Sâ vezi M. AD. lui statului nostru ignorat această problemă esenţială pentru o ţară civizată. Scriitorul sovietic Hya Ehrenburg remarca cu justeţe disproprţia care există între palatele de marmură cu steme regale şi analfabeţii din ţara Odată recensământul terminat tabelele cu analfabei vor fi trimise la Minister urmând a fi centralizate până la 11 Februarie. „Şcolile de carte“ Dintr’o circulară trimisă recent de dl. inspector regional şcolar Constantineanu, către inspectoratele judeţene am putut afla o serie de amănunte în legătură cu planul pentru alfabetizare. Astfel pe lângă toate şcolile primare vor lua fiinţă aşa numitele „şcoli de căit.*“. Ele vor funcţiona prin grija unor comitete de coordonare care vor cuprinde directorul şcolii, personalul didactic iar ia sate pe medic, pe agronom, pe preot şi pe ţaranii fruntaşi, in interprinderi şi fabrici Asemenea şcoli vor funcţiona şi în întreprinderi şi fabrici. Ele se vor bucura de concursul consi-POP. —(Continuarie în pag. 3-a)— brigada „Ana Pauker“ din Iaşi Cot la cot cu muncitorii zi iaşi, la muncă în Piaţa Unirii —(Continuarie în pag. 3-a)— înlăturarea analfabetismului în regiunea Iaşilor — Importante holrii. Activitatea „soiitor de carte — care a noastră. Un parc de autocamioane Ziss într*o fabrică din Harcov Intr'o grădină din Moscova paşcanii, cetatea ceferiştilor Târgul Paşcanilor, sprijinit de dealuri şi poposit la miocul Siretului, se reale spune că este în întregme o cetate c.f.rist . Scena prelume de dimineaţă, huruitul motoarelor şi „ghaigerele“ de lum rare ţâşnesc din gura furnalelor pentru a se împreuna cu norii, înfăşoară această localitate în atmosfera specifică a uni fabici. Aproape tofi locuitorii sunt cfr-işt', iar copiilor urmează la s.ol de loeale întreţinte de CFR, grădinii de ro,:ii, ţco« primare, genoz ul industrial de fefî, ş :• ola de elevi mes:ri şi s ni:eul teoretic de bieţi. Al. I-ro Ia, depoul, gura acestea sunt instituţie târgului, ele sunt viaţa şi căminul muncitorilor localnici. One nu cunoaşte povestea lor, ci crede că nimic nu s’a clintit din loc de ani de zii?, că n’a căzut nici-o cărămidă sau că nu s’a spart nici-o fereastră, că aici, cutremurarea războiului care a descumpănit coordonatele lumii vechi, n’a lăsat nici o urmă. Numai eititorul cere a trecut pe aici prin toamna lui 1944 sau primevara lui 1945, ar putea să descrie priveliștea sumbră a ruinelor, haosul desagregârii, mormântul regnului mineral pe care a jucat horele ErinTor. Şi numai el, purtându-şi paşi astăzi pe acolo, ar putea să se mire îndeajuns de toate câte le vede să admire opera de reconstrucţie şi pe autorii ei anonimi, să privească toate clădirile, halele, pavilioanele şi atelierele de D. C. (Continuarie in pag. 3-a)— Anchetele noastre in Moldova Atelierele C. F. R. Paşcani Cetatea de fier a muncii care a renăscut din ruine — Od.seia refugiului — Er© semtai justaforiior şi meseriaşilor. — reconstrucţia, ^fceeia de viitor ! Alcătuirea comisiunii interimare a Colegiului Avocarilor din Iaşi Comisiunea ‘Interimara a Colegiului Avocaţilor din Iaşi a fost astfel alcătuită: a.v. V. Negru preşedinte, iar membrii avocaţii Em. Ionescu,Leo Bartfeld, V. Viciu, V. Finii Aştern şi Em.Varniţchi. Această comisune va, depune şi cele acestea jurământul legal pentru Republica Populară Română. Cererile avocaţilor pentru înscrierea în Colegiu vor fi examinate de Comisiunea Interimară. Aceste cereri se pot depune până la data de 10 Februarie crt. Duminică 1 Februarie 1948 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. LAPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia. . . Nr. 1209 Administraţia . . 2042 Serv. de noapte. . . 208? Director C. R. GHIULEA Vânzarea la depozitul M. A. T. După cum am subit mai cu alt prilej, vânzarea produselor spirtoase monopolizate se face în Iaşi la depozitul M.A. T. din str. Bucşinescu. Pe colb sau sfoală, lumea trebue să străbată oraşul întreg, până in mahalaua Bucşinescului, pentru un pic de spirt, in plus, domnii de la depozit şi-au raţionalizat munca şi nu vând decât în ceasurile de dmineaţă. Uneori suspendă vânzarea cu totul. Singurul ghişeu suplimntar recent deschis care funcţionează in Piaţa Unirii este cu totul insuficient. Aşa se face că la M A. T. e totdeauna o coadă, ca la zahăr sau la pâine. Oamenii sunt siliţi să-şi piardă ceasuri întregi patru o cumpărătură, iar daca erau vreme de pierdut, se lasă păgubaşi. Acest mod de vânzare, care nu serveşte nici publicului nici intereselor Statului, ar trebui abandonat. Marfa monopolizată poate fi dată în comision la prăvălii, cum se făcea pe vremuri. Sau depozitul M. A. T. să-şi creieze subcentre de vânzare în diferite puncte ale oraşului, cum a mai făcut în anii trecuţi. Sau cel puţin depozitul din Bucşinescu sâ-şi mai înfiinţeze un ghişeu şi mai cu seamă să prelungească timpul de vânzare, utilizând şi după amiezile. In acest chip, s-ar mai micşora cozile. Nu ştim cum să procedează în alte oraşe, dar la Iaşi e o situaţie vădit neplăcută pentru populaţie şi totodată o încetineală a vânzării care întârzie încasările Statului. Planificarea muncilor agricole din primăvară REpartiunea orzului pentru însăminţâri Şedinţa de la Camera Agricolă fost prezenţi d-nii Const. Bordeianu, prefectul judeţului ; insp. Costeţchi; Damian Cocimaru, directorul Camerei Agricole ; Hrimiuc, directorul Federalei Iaşi; Vasile Condrea, directorul Oficiului Economic Judeţean, inspector statistic Capătă, ing. Bocec, insp. Luscatov, d-ra ing. Starosti n. D. director Cocimaru a făcut o expunere asupra lucrărilor executate în campania din toamnă din care rezultă următoarele : Au fost arate 35531 ha. S’au însămânţat: 23143 ha. cu grâu, 213 ha. cu secară şi 23 ha. cu orz. In total au fost semănate 23.380 ha. pe teren. S’a procedat apoi la repartizarea orzului pentru însămânţari şi la planificarea munţilor agricole din primăvară. In plasa Bucium se vor însămânţa 1333 ha. cu orz, în Plasa Copou 2032 ha., la Tg. Frumos 2000. ha., la Podu Iloaie 1600 ha. iar in Plasa Şipote se vor însămânţa 2166 ha. Comandamentul judeţean pentru însămânţări a ţinut o şedinţă la Camera Agricolă, cu care prilej s’a luat act de închiderea campaniei de însămânţări din toamnă și s’au luat măsuri pentru intensificarea araturilor pe izlazuri. Au