Opinia, februarie 1948 (Anul 40, nr. 416-440)

1948-02-01 / nr. 416

ANUL: 40 ABONAMENTE luni Lei 450 . . . . . . . 3­ ­­5.000 întreprinderi, autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI, Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 BIBLIOTECA justitiesnALH la vitrinile librăriilor noas­tre a apărut recent volumul „Le marxisme est à depassé?“ (Marxismul este depăşit ?), opera unui tânăr teoretician marxist francez V. Leduc din echipa redacţională a revistei „Action“. Cartea prezintă un [­interes deosebit pentru gânditori şi pentru muncitori. Pentru gân­ditori cărora anumiţi teoreti­cieni cu vederi strâmte caută să le ofere un obiect de me­ditaţie care nu există în re­alitate, pentru muncitori a că­ror unitate şi combativitate a­­ceeaşi „teoreticieni“ doresc să le distrugă. Autorul începe prin a arăta origina curentului pe care-l analizează, ca metodă, şi ale cărui scopuri diversioniste re­uşeşte să le demaşte. Sursa acestui curent, al cărui „stră­luciţi“ reprezentanţi sunt Leon Blum şi Georges Izard, este revizionistul Berenstein, care numai după doi ani de la moartea lui Fr. Engels căuta să se elibereze de „tirania“ materialismului dialectic şi pro­clama sentenţios că „mişcarea este totul scopul nu contea­ză“. Socialismul, în consecinţă, va avea în vedere numai re­alizarea favorabilă a reven­dicărilor de moment şi nu transformarea radicală, struc­­turală a societăţii în sensul indicat de marxism, de ştiinţa însăşi a vieţii sociale. Spre deosebire de Beren­stein, Karl Kautsky care se considera „un frate siamez“ al său, utilizează frazeologia marxistă însă acţionează în acelaşi spirit. Revizionismul devine linia de conduită a Internaţionalei a­ doua, când apare Lenin care continuă marxismul veritabil pe care caută şi îl aplică în condiţiile date. Rezultatul: Revoluţia Soci­alistă din Octombrie şi insta­urarea dictaturii proletare pe 1 / 6 din întinderea­ globului pământesc. Din această clipă, rămânând revizionişti în practică, lea­derii Internaţionalei a doua simulează o întoarcere la mar­xism şi având ca punct de plecare teze false pornesc o campanie violentă împotriva comunismului, încep discuţii pe tema scopului şi a mijloa­celor, posibilităţi­lor de creare a unui stat socialist într’o ţară înapoiată etc. Marxismul mort porneşte ofensiva îm­potriva marxismului viu. O­fensiva, cum era de aşteptat, eşuiaia. Pentru oportunişti se punea de astă dată nu pro­blema revizionismului, ci aceea a „depăşirii“ lui. Şi teoreticianul,se găseşte in persoana belgianului Henri de Man, care în 1926 publică un articol „Au-delà du Mar­­xisme“ (Dincolo de marxism) şi fondează un curent neoso­­cialist. Articolul este aplsujdat de blumistul Andre Ph­ilip, de Deat, Morquet ş. a. H. de Man recunoaşte fa­limentul marxismului „savant“, adică mort, deasemeni faptul că bolşevicii singuri sunt în sensul indicat de Marx. El combate socialismul în nu­mele credinţei şi substitue luptei de clase un ideal mo­ral foarte vag dealtfel, iar studiului fenomenelor­­econo­mice, studiul psihologiei mun­cii. El e influenţat mult de teoriile lui N. James, Bergson şi Kayserling (idealişti cu toţii) şi ajunge la concluzia ca, „nu poate exista socialism fără o religie oarecare“. Nu e de mirare deci că d. Man a ajuns să fie prea ple­cată slugă a naziştilor care-i invadaseră ţara şi răpiseră ION LUCREŢIU­­­(Continuarie în pag. 2-a) Cartea nouă franceză V.Leduc- Le marximé est il depassé? (Marxismul este depășit ?) Editions Raisons d’âtre 4 Pagini 5 Lei H Prima zi de lucru a femeilor din­ ­­rei dimineaţa, pe şantierul din Piaţa Unirii era o­ animaţie s pontă. Brigada .Ana Pauker, alcătuită din două sute femei din U­­niunea Democrată a Femeilor Române, secţia Iaşi a ieşit pentru , prima dată la lucru. A venit să dea o mână de ajutor muncitorilor zilaşi pentru ca — profităndu-se de timpul favorabil — lucrul să progreseze. Femeile au sosit pe şantier la ora 8 jumătate dimineaţa, frumos ■ încolonate şi cu voinţa dârză să contribuie cu efortul lor la opera de asanare a oraşului.. — Noi la Iaşi n’am vrut să ne lăsam mai prejos decât consolele noastre Colonie americană Căutând o ieşire din criza grea în care se zbat, franţa şi Italia au hotărât să alcătuiască o uniune economică. Guvernele din Paris şi Roma au întocmit un plan în acest scop şi l-au îna­intat spre aprobare. Cui l-au înaintat ? Vă închipuiţ­, cum e fi­resc, că s'a cerut aproba­rea parlamentelor respec­tive, sau direct maselor populare prin referendum. Dar nu s'a procedat eșa. Aprobarea a fost ce­rută *de la Washington ! Miniștrii francez și ita­­lian din capitala Statelor­ Ionita s’au prezentat sub­secretarului de stat Lovett 13 l-au pus în curent cu planul franco-italian. Gu­vernul american urmează să se pronunţe. A­rată încă o dovadă e­­ficventă că Europa apu­seană e tratată de po­tenţaţii din Washington ca o simplă colonie americă­­ nească. # din alte părţi,—ne spune d-na Răzleţ care, precum am constatat dela înce­put avea comanda bri­găzii pe ziua de ieri. De aceea— continuă d-sa —am format brigada vo­luntară „Ana Pauker“. Ţinem să aducem un aport practic la munca de refacere a Iaşului. Vom demonstra că în deosebi aici unde urgia răsboiului s’a dovedit mai pronunţată vom reuşi să colaborăm cu tot en­tuziasmul la munca de reconstrucţie. Munca pe şantier este dusă cu entuziasm Se opriseră cetăţenii pe Recensământul care s-a desfăşurat sub ochii noştri pe lângă numeroasele aspecte pe care le va prezenta va fi şi acela al numărului anal­fabeţilor din ţara noastră. Număr care din păcate este destul de mare datorită tre­cutelor guvernări şi sistemu-strada şi priveau cum lucrau femeile în adevăr cu entuzi­asm şi tragere de inimă. Munceau de avalma soţii de ofiţeri,­­de subofiţeri, de avocaţi şi de ingineri, — în­­tr’un cuvânt femei „casnice“,­­ pentru ca să nu fie scoase din producţie elemente care muncesc în fabrici sau în a­­teliere. Pe dată s’a alcătuit un lanţ care depozita cărămidă la un loc dinainte indicat. ...Şi terenul se curăţa văzând cu ochii Straticiuc Maria, Ostrovschi Valeria, Ciubotaru Maria, Thaler Clara cu toate mun­ceau deavalma şi terenul se curăţa văzând cu ochii. In câţiva ore o brigadă de femei a făcut lună gră­dina Cişmag­u din Bucu­reşti f­ie sâ ne informeze Calistrat Verona. Sâ vezi M. AD. lui statului nostru ignorat această problemă e­­senţială pentru o ţară ci­vi­­zată. Scriitorul sovietic Hya Ehrenburg remarca cu justeţe dispro­prţia care există între palatele de marmură cu steme regale şi analfabeţii din ţara Odată recensământul ter­minat tabelele cu analfab­ei vor fi trimise la Minister ur­mând a fi centralizate până la 11 Februarie. „Şcolile de carte“ Dintr’o circulară trimis­ă recent de dl. inspector re­gional şcolar Constanti­­neanu, către inspectoratele judeţene am putut afla o serie de amănunte în le­gătură cu planul pentru alfabetizare. Astfel pe lângă toate şcolile primare vor lua fiinţă aşa numitele „şcoli de căit.*“. Ele vor funcţiona prin grija unor comitete de coordonare care­ vor cu­prinde directorul şcolii, personalul didactic iar ia sate pe medic, pe agronom, pe preot şi pe ţaranii fruntaşi, in interprinderi şi fabrici Asemenea şcoli vor func­ţiona şi în întreprinderi şi fabrici. Ele se vor bu­cura de concursul consi-POP. —(Continuarie în pag. 3-a)— brigada „Ana Pauker“ din Iaşi Cot la cot cu muncitorii zi iaşi, la muncă în Piaţa Unirii —(Continuarie în pag. 3-a)— înlăturarea analfabetismului în regiunea Iaşilor — Importante hol­rii­. Activitatea „soiitor de carte — care a noastră. Un parc de auto­camioane Ziss într*o fabrică din Harcov Intr'o grădină din Moscova paşcanii, cetatea ceferiştilor Târgul Paşcanilor, spri­jinit de dealuri şi poposit la m­­iocul Siretului, se reale spune că este în întreg­me o cetate c.f.r­­­ist . S­cena prelum­e de di­mineaţă,­ huruitul motoa­relor şi „ghaigerele“ de lum rare ţâşnesc din gura furnalelor pentru a se împreuna cu norii, în­făşoară această localitate în atmosfera specifică a un­i fab­ici. Aproape tofi locuitorii sunt cfr-işt', iar copii­­lor urmează la s.ol de loeale întreţinte de CFR, gră­dinii de ro,:ii, ţco­« pri­mare, g­enoz ul industrial de fefî, ş :• ola de elevi mes:ri şi s ni:eul teore­tic de bieţi. Al. I-ro Ia, depoul, gura acestea sunt instituţie târgului, ele sunt viaţa şi căminul muncitorilor lo­calnici. One nu cunoaşte po­vestea lor, ci crede că nimic nu s’a clintit din loc de ani de zii?, că n’a căzut nici-o cărămidă sau că nu s’a spart nici-o fe­reastră, că aici, cutremu­rarea războiului care a descumpănit coordonatele lumii vechi, n’a lăsat nici o urmă. Numai eititorul cere a trecut pe aici prin toamna lui 1944 sau prime­vara lui 1945, ar putea să des­crie priveliștea sumbră a ruinelor, haosul desagre­­gârii, mormântul regnului mineral pe care a jucat horele ErinTor. Şi numai el, purtându-şi paş­i astăzi pe acolo, ar putea să se mire îndea­juns de toate câte le vede să admire opera de re­construcţie şi pe autorii ei anonimi, să privească toate clădirile, halele, pa­vilioanele şi atelierele de­ D. C. (Continuarie in pag. 3-a)— Anchetele noastre in Moldova Atelierele C. F. R. Paşcani Cetatea de fier a muncii care a renăscut din ruine — Od.seia refugiului — Er© semtai justaforiior şi meseriaşilor. — reconstrucţia, ^fceeia de viitor ! Alcătuirea comi­­siunii interimare a Colegiului Avo­caril­or din Iaşi Comisiunea ‘Interimara a Colegiului Avocaţilor din Iaşi a fost astfel alcătuită: a.v. V. Negru preşedinte, iar membrii avocaţii Em. Ionescu,­­Leo Bartfeld, V. Viciu, V. Fin­ii Aştern şi Em.­­Varniţchi. Această comis­une va, de­pune şi cele acestea jurământul legal pentru Republica Popu­lară Română. Cererile avocaţilor pentru înscrierea în Colegiu vor fi examinate de Comisiunea In­terimară. Aceste cereri se pot depune până la data de 10 Februarie crt. Duminică 1 Februarie 1948 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. LAPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia. . . Nr. 1209 Administraţia . . 2042 Serv. de noapte. . . 208? Director C. R. GHIULEA Vânzarea la depozitul M. A. T. După cum am sub­it m­­ai cu alt prilej, vânzarea pro­duselor spirtoase monopo­lizate se face în Iaşi la depozitul M.A. T. din str. Bucşinescu. Pe colb sau sfoală, lu­mea trebue să străbată o­­raşul întreg, până in ma­halaua Bu­cşinescului, pen­tru un pic de spirt, in plus, domnii de la de­pozit şi-au raţionalizat munca şi nu vând decât în ceasurile de d­mine­aţă. Uneori suspendă vânzarea cu totul. Singurul ghişeu suplim­ntar recent deschis care funcţionează in Piaţa Unirii este cu totul insu­ficient. Aşa se face că la M A. T. e totdeauna o coadă, ca la zahăr sau la pâine. Oa­menii sunt siliţi să-şi piar­dă ceasuri întregi pat­ru o cumpărătură, iar daca erau vreme de pierdut, se lasă păgubaşi. Acest mod de vânzare, care n­u serveşte nici pu­blicului nici intereselor Statului, ar trebui aban­donat. Marfa monopolizată poa­te fi dată în comision la prăvălii, cum se făcea pe vremuri. Sau depozitul M. A. T. să-şi creieze subcentre de vânzare în diferite puncte ale oraşului, cum a mai făcut în anii trecuţi. Sau cel puţin depozitul din Bucşinescu sâ-şi mai înfiinţeze un ghişeu şi mai cu seamă să prelungească timpul de vânzare, utili­zând şi după amiezile. In acest chip, s-ar mai mic­şora cozile. Nu ştim cum să proce­dează în alte oraşe, dar la Iaşi e o situaţie vădit ne­plăcută pentru populaţie şi totodată o încetineală a vânzării care întârzie în­casările Statului. Planificarea muncilor agricole din primăvară REpartiunea orzului pentru însăminţâri Şedinţa de la Camera Agricolă fost prezenţi d-nii Const. Bordeianu, prefectul judeţu­lui ; insp. Costeţchi; Damian Cocimaru, directorul Camerei Agricole ; Hrimiuc, directorul Federalei­ Iaşi; Vasile Con­­drea, directorul Oficiului E­­conomic Judeţean, inspector statistic Capătă, ing. Bocec, insp. Luscatov, d-ra ing. Sta­rosti n. D. director Cocimaru a fă­cut o expunere asupra lucră­rilor executate în campania din toamnă din care rezultă următoarele : Au fost arate 35531 ha. S’au însămânţat: 23143 ha. cu grâu, 213 ha. cu secară şi 23 ha. cu orz. In total au fost semănate 23.380 ha. pe teren. S’a procedat apoi la repar­­tizarea orzului pentru însă­­mânţari şi la planificarea munţilor agricole din primă­vară. In plasa Bucium se vor în­sămânţa 1333 ha. cu orz, în Plasa Copou 2032 ha., la Tg. Frumos 2000. ha., la Podu I­­loaie 1600 ha. iar in Plasa Şipote se vor însămânţa 2166 ha. Comandamentul judeţean pentru însămânţări a ţinut o şedinţă la Camera Agricolă, cu care prilej s’a luat act de închiderea campaniei de în­­sămânţări din toamnă și s’au luat măsuri pentru intensifica­rea araturilor pe izlazuri. Au

Next