Opinia, aprilie 1948 (Anul 40, nr. 467-491)
1948-04-01 / nr. 467
M . Poporul a votat pentru pace şi Republica Populară Poporul întreg s’a pronunţat la 28 Martie dar, hotărît, unanim pentru pace şi Republica Populară. Căci Republica Populară îi asigură drepturi pe care niciodată nu le-a avut şi îi deschide perspective măreţe. Poporul s’a pronunţat pentru pace, căci fără de pace el ţin,şi poate valorifica munca sa, nu-şi poate ridica standardul sin de viaţă şi înălţa ţara. • Aţâţătorii la noi războaie, jocmânitorii şi asupritorii popoarelor coloniale şi dependente, nu sunt mulţumiţi I că în ţara noastră nivelul civic a eres-"* în aşa măsura încât poporul să-şi ia soarta In propriile sale mâini şi conducerea politică să acţioneze în sensul intereselor lui vitale. Ei ne-ar vrea mai departe ei de muls. Pe ei i-ar mulţumi să ne vadă mai departe goi flămânzi roşi de bolile toate, idioţiţi de ignoranţă. In ţară, ei au oamenii lor, aleşi dintre trântorii care au huzurit în desfrâu până acum, din sângele şi sudoarea poporului muncitor. S’au trudit aceştia, prin minciuni şi svonuri ridicole, popasă stânjenească elanul rului, să-i înfricoşeze. Ca şi stăpânii lor de peste ocean, au început să convingă poporul că sunt —cum foarte plastic spunea d-na A. Pauker, ministrul nostru de externe — „juguri care nu rod grumazii, nu încon-ION LUCREȚIU (Continuare în pag. 2-a) Intr'o filatură din Bucureșii. ANUL 40 Nr. 467 Lei 450 3 luni 1 5.000 întreprinderi, autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI, Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 VOCII A ABONAMENTE 4 Pagini 5 Lei ZIAR POPULAR COTIDIAN Iluzii reacţionaro-războinice Rămăşiţele reacţionare din ţara noastră îşi puseseră nădejdea în imperialismul anglo-american. Insă aşteptarea îndelungă şi zadarnică le-a decepţionat. Trebuia numaidecât alt stimulent. Şi moşierii noştri expropriaţi cred că l-au găsit în propaganda remunerată pe care fostul rege Mihai o întreprinde în Statele Unite. In această privinţă, d. ministru Gheorghiu-Dej a ţinut să precizeze, cu prilejul marelui discurs rostit In preajma alegerilor : — „Acei ce aşteaptă să le revină stăpânul ca să-şi recapete moşiile prin grafia regală, se înşeală, căci cum spune proverbul, mortul de la groapă nu se mai întoarc“.„ Burghezo-regaliştii noştri, în lipsă de ocupaţii pozitive, se gândesc la război. Ei a acceptă aidoma atitudinea de şantaj a unor cercuri dinafară, se sugestionează şi caută a influenţa pe alţii. Şoaptele la ureche şi răspândirea de tvonuri au rămas încă arma faliţilor noştri politico-economici. Tuturor acestor amatori de război, d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej Ie-a dat un nou prilej să revie la realitate, declarând textual: —„Uneltirilor războinice li se opune marea forţă a democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică şi cu ţările democraţii populare; Ii se opun muncitorii din ţările de sub dominaţia dolarului ; Ii se opune armata milioane or de şomeri ale căror posibilităi de muncă şi de viaţă se înrăutăţesc pe zi ce trece... Asta-i realitatea. Dorinţele războinice se spulberă în faţa puterii organizate a ţărilor democratice în frunte cu Uniunea Sovietică. Şi se mai spulberă de însăşi rezistenţa pacifică a muncitorimii din ţările capitaliste. De aceia, atitudinile războinice au un substrat de şantaj, fără nici o putinţă de acţiune. Reacţionarii noştrii îşi fac zadarnic iluzii, după cum zadarnic încearcă să tulbure calmul şi munca metodică a poporului român. Insuccesul total al şoaptelor şi zvonurilor alarmante, s-a evidenţiat încă odată, cu prilejul alegerilor pentru Constituantă. Poporul crede în munca lui, în conducătorii lui, în siguranţa păcii şi în propăşirea patriei democratice. Poporul şi-a exprimat categoric asentimentul pentru noua aşezare constituţională a ţării şi nu dă nici o atenţie amatorilor de aventuri militare. Rezultatul alegerilor de Constituantă e o nouă și grea decepție pentrupartizanii autohtoni ai imperialismului. ntr’un parc din Leningrad Acţiunea de refacere în mediul rural desfăşurată de Prefectura Jud. Iaşi — Importante realizări în opera de reconstrucţie a şcolilor, edificiilor publice şi a locuinţelor ţărăneşti — Activitatea şcolilor de alfabetizarea. — Acţiunea de dr. prefect Const. Bordeanu Nici un alt judeţ n’a fost mai crunt lovit de ororile răzbnului hitlerist judeţul Iaşi. Gopodăriile pe care cu atâta trudă şi le-au înjghebat ţăranii au fost rase de pe faţa pământului. Şcolile în care copiii primeau lumina cărţii, bisericele în care credincioşii se închinau, dispensarele în care bolnavii trebuiau să-şi găsească tămăduirea, au fost distruse. Au fost avariate primăriile, plantaţiile, iazurile, nenorocite drumurile, aruncate în aer podurile. Oamenii au fost nevoiţi să-şi sape bordeie şi sa vieţuiască în mizerie de carverne. Părea că lucrurile nu-şi pot găsi îndreptarea. Focul arsese tot ce era mai bun şi mai frumos. Şi totuşi, astăzi putem constata că lucrurile s-au îndreptat mult. Datorită în primul rând Guvernului Democrat care cârmneşte azi tânăra Republică. Oamenii însărcinaţi cu conducerea treburilor judeţene au lucrat intens pentru refacerea materială şi morală a judeţului Iaşi. Dar rezultatele strădaniilor ar fi fost mult mai mici dacă în această muncă eroică ei n’ar fi reuşit să antreneze massele largi ale ţărănimii care i-a spijinit, deţinând mii de ore de muncă voluntară pentru binele obştesc. “. Denotă acest fapt cât de strânsă este legătura dintre conducătorii judeţului şi populaţia lui. Ori această legătură este dovada cea mai bună a priceperii şi devotamentului oamenilor pe care regimul democrat i-a pus în posturi de răspundere. Refacerea gospodăriilor Azi, datorită eforturilor conjugate ale Prefecturii şi ale Oficiului de Reconstrucţie al Moldovei creiat de d. Ministru Teohari Georgescu, pe locul unde acum trei ani erau ruini şi jile, s’au ridicat noui sate, case sănătoase, şcoli, biserici şi dispensare, drumuri plantate pe margini cu pomi fructiferi. In judeţul Iaşi au fost ridicate până în prezent 145 case ţărăneşti, au fost acoperite 149, au fost clădite şi urmează să fie acoperite 112 case, s-a montat schiletul a altor 214 clădiri. Osebit de aceasta, 34 de gospodării ţărăneşti au fost aprovizionate (Continuare în pag. 3-a) Dl. Iosif Grohman, preşedintele Uniunii Internaţionale a Studenţilor se află de câtva timp în Bucureşti. înainte de a fi venit printre noi, d-sa a vizitat toate ţările din Occident, noile democraţii populare, Grecia şi Orientul spre a se interesa de condiţiile de studiu şi de lupta pe care o duc studenţii respectivi. Impresiile culese le-a împărtăşit unor redactori de la „Studentul Român“ şi de la „Scânteia“. Privitor la situaţia studenţilor din Occident, dl. Grohman a arătat că în America, de pildă, accesul în Universităţi este prohibit fiilor de muncitori şi oameni săraci, deoarece taxele foarte ridicate, sunt uniforme. Numărul burselor şi al gratuităţilor este foarte mic. Şi forma în care aceste burse sunt acordate ating demnitatea studentului. Nu statul este acela care vine în ajutorul studenilor silitori, dar lipsiţi de posibilităţi materiale, ci doamne „filantroape“ care activează şi în societăţile dprotecţie a animalelor şi pun pe acelaşi plan pe studenţi cu animalele. Căminele şi cantinele sunt foarte luxoase. Masa servită este consistentă. Insă la cămine şi cantine situaţia este aceeaşi în Anglia, Suedia şi Danemarca, nu se acordă nici un fel de gratuităţi, iar preţurile sunt mai ridicate chiar decât la hotelurile şi restaurantele de lux. Privitor la situaţia studenţilor din Franţa, este semnificativ faptul că acum trei luni tinerele vlăstare ale culturii franceze s’au văzut nevoite să declare grevă, deoarece cantinele nu erau aprovizionate iar traiul devenise insuportabil. In Grecia, toate universităţile sunt închise şi orice student considerat un inamic al statului fascist. 7000 de studenp sunt deportaţi într-o insulă îndepărtată, iar ceilalţi duc o luptă înverşunată în organizaţiile lor ilegale. In Orient, din Egipt şi până în India, studenţii sunt în fruntea luptei de eliberare naţională. Condiţiile de studiu şi viaţă sunt dintre cele mai proaste. Sălile de curs sunt transformate noaptea în dormitoare. Studenţii dorm pe duşumea, fără saltea şi se hrănesc cu alimente alterate. In ţările de democraţie populară viaţa studenţilor se I. L. (Continuare în pag. 2-a) întreprinsă Studenţii noştr şi cei din ţările dominate de imperialişti • • ' ■• ?;•/ ; ' Wm, Teatrul Mare din Odessa 1 Poliţişti îndepărtaţi din serviciu Prin decizia Ministerială cu Nr. 13.478 din17 Martie 1948 pubicată în Monitorul Oficial din 27 Martie col., au fost îndepărtaţi următorii funcţionari poliţieneşti din Inspectoratul regional de poliţie Iaşi: — Vulcu Romulus, comisar, poliţia Vaslui. — Habjilă Ioan, gard, public poliţia Huşi. — Vasiiu Constantin, agent de poliţie Chestura Iaşi. — Ipate Gheorghe, agent de poliţie Chestura Iaşi. — Pomană Ion, comisarajutor, Poliţia Buhuşi. — Un elogiu al chiulului, înşelăciunii şi al vieţii de lenevie — „Amintrile din liceu“ ale d-lui profesor Grigora Băjenaru — Cum nu trebuie sâ se scrie o carte Am citit zilele acestea 0 carte care descrie viaţa elevilor din liceul regimului istoric. Autorul ei este d. profesor Gr. Băjenaru, care fără să vrea publicându-şi amintirile personale din viaţa de elev de liceu, desvăluie toate viciile acelei şcoli, vicii care au determinat şi tragedia d-sare personală. Totuşi d. Băjenaru nu sesizează în cuprinsul cărţii că s’ar simţi victimala unei tragedii. Noi sesizăm în schimb, căci ne dăm seama că autorul are un real talent narativ, are cantaţi artistice înnăscute şi numai datorită unei false ."concepţii de educaţie părintească, mediului vicios al şcolii şi în general filozofiei decadente a regimului social în care a crescut şi s’a desvotat, dânsul şi-a ratat predispoziţiile naturale. In loc sa devie un foarte bun şi citit scriitor, a rămas, un foarteînapoiat profesor de liceu, deşi cât se poate de înţelegător pentru toate „poznele“ elevilor săi. Cartea d-lui Gr. Băjenaru ne arată că din seria de elevi din care a făcut parte în cei opt ani de şcoală secundară, numai patru sau cinci elevi au luat învăţătura în serios. Restul clasei trăgea chiulul fără nici un fel de scrupul şi fiecare elev îşi dădea u silinţa ca acest chiul să aibă influenţă cât mai mică asupra notelor din catalog. Câteodată acest efort costa mai multă energie decât efortul cerut de o conştiincioasă silinţă la învăţătură. Insă morala majorităţii din clasă era chiulul. Morală sprinită de câte un profesor foarte înţelegător pentru slăbiciunile copilăriei şi adolescentei şi prilejuită de majoritatea profesorilor fără autoritatea morală de a judeca aceste slăbiciuni. Autorul cărţii, astăzi profesor de liceu, se pare ca nu a înţeles—deşi e un om inteligent — cât de mult rău i-a făcut d-sale personal, celorlalţi colegi şi întregei vieţi colective o astfel de interpretare a rostului şcolii secundare. Nu a înţeles că cine a reuşit în epoca din copilărie să înşele vigilenţa profesorului, să obţie o notă de trecere datorită sprijinului camaradului din bancă sau copiatului la teză, toată viaţa lui, în toate împrejurările va proceda la fel. Va căuta să trăiască înşelând pe cei din jurul său şi în detrimentul lor. Va fura fără scrupul din munca altuia, va deveni un parazit social şi un juisor până la sfârşitul vieţii sale. Cartea este scrisă cu scop lucrativ. Adică pentru succes de vânzare. Poznele elevilor, răspunsurile obraznice date profesorilor şi mai ales acelea pe care autorul şi le atribuie, chipurile clandestine, luarea în derâdere a profesorilor mai slabi, cu defecte fizice sau mai tineri, constituie miezul cărţii dându-i nota hazie. Pentru că totuşi LUCA MATEI (Continuare în pag. 2 a) A din 1948 . p. Administrația J'HFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE. edacția. , Administrația Serv. de noapte. Nr. 1202 „ 204-2 . 20" Director C. I». «ÎHIULF" Creionări Doi ani dela moartea lui Victor Ion Popa S-au împlinit azi doi ani dela moartea lui Victor Ion Popa, scriitor, atitor dramatic şi priceput om de teatru. Cine l-a cunoscut mai de-aproape, a putut să-şi dea seama că opera sa scrisă, în domeniul literaturii şi al tactrului, era cu mult depăşită de concepţiile sale asupra artei şi, mai ales, de felul cum înţelegea funcţiunea socială a manifestărilor artistice în genere. Pentru el, a fi scriitor, actor sau artist de orice fel, însemna a se pune exclusiv în slujba poporului, a servi fără precupeţire massa muncitoare. El a iniţiat echipele teatrele la sate, şi alături de el am cutreerat de multe ori întreprinderile, ca să ducem un strop de lumină atunci când sub alte regimuri, era numai exploatare, necaz şi revoltă înnebuşită. Fiul unui dascăl de țară, Victor Ion Popa nu putea să se desprindă de clasa de robotari pe care o slujise şi tatăl său, n’o putea frăca şi nu putea milita alături de cei cari nesocoteau interesele poporului. Eroii romanelor şi ai pieselor sale au fost totdeauna, oameni umili, pe care ei îi priveau cu toată dragostea, copleşind de ridicol pe exploatatorii egoişti şi fără inimă. Instinctiv, Victor Ion Popa a fost alături de clasa muncitoare, fie că avea zugrăvească în opera sa sa un taran, un slujbaş sau un muncitor. Pentru aceste merite, cât şi pentru valoarea artistică a operei sale, se cuvine să-i păstrăm o vie amintire. Teatrul Naţional din Iaşi unde Victor Ion Popa şi-a început ucenicia, într’ale teatrului a înscris în prima parte a repertoriului său minunata „Muşcată din fereastră“ ce s’a jucat la deschiderea stagiunii. Am ales această piesă, pentru că ea alături de „Take, flanke şi Cadâr“ respiră un suflu de umanitate şi sunt situate pe cea mai autentică linie progresistă. MARIN IORDA