Opinia, iulie 1948 (Anul 40, nr. 539-565)

1948-07-01 / nr. 539

„ O.UUU ! lntrep'deri, autorități pe u apigraffce ./ % MARE 50-52 4 Pagini 4 Lei ZIAS? POPULAR giCOTIDIAN Director C. R. GHIULEA Naţionalizarea,tulrevoluţionar din 11 mie 1948 desăvârşit prin luă de clasa muncitoare condu de partidul ei de avantgară» a Insuflat pretutindeni u ritm nou de muncă. In toat uzinele şi fabricile din ţară e constată o înviorare profitată printre muncitori un tort mereu sporit pentru mărea productivităţii şi a prducţiei. „Să ne organizim munca* , 1 f A venit timpul să laţe- legem că munca pe care o» ffestăm este în folosul ma* «lor populare şi deaceia trebuie să ne organizăm iscrul în aşa fel ca să dea «o randament cât mai mail*,, — aşa ne vorbea muncitorul Dumitru Anisei dela Atelierele R. A. T. A din PSI» alaltăieri când ne-am zis la fabrică să văd cum merge treaba acolo. Ştiam că întregul personal al RATEI este în mare Şerbere, întrucât trebuie §2 „dea gata* până în duptă amiaza zilei de Marţi ,9 Iunie cinci maşini caro»iote. Iată, s’a văzut că cele spuse de Anisei nu erau vorbe goale. Cu toţii şi-au sfet seama că de buna organizare a muncii depinde succesul în producţie.’ Tot adela Anisei — om isteţ şi desgheţat — iam aflat că el a îndemnatpe tovarăşii lui ca, atunci când au terminat de efectuat o lucrare la secţia respectivă să dea de îndată ajutor altor muncitori, la alte ,secţii. Ceeace, dealtfel am văzut că s’a întâmplat Câţiva dela tâmplărie, care terminaseră lucrarea programată se ocupau cu repararea unor cauciucuri. Cinci maşini carosate In 14 zile Cum spuneam mai sus, Atelierul RATA din Iaşi era Luni într’o activitate din cele mai febrile. — Mâine, Mărfi, ne spuneau Imuncitorii, cele cinci maşini „Ziss" care au fost carosate într'un timp record (14 zile) , vor fi trimise la Bucureşti, la Direcţia Regională RATA. Pentru efectuarea operaţiunii de carosare s’a iniţiat o întrecere între Atelierele Cluj, Iaşi şi Tg. Mureş,fiecare dintre aceste Ateliere având de realizat un număr de maşini carosate. La 1 iulie (când se împlinesc doi ani de funcţionare a instituţiei RATA), muncitori ieşeni vor avea de dat...examenul silinţei şi pregătirii lor profesionale, alături de cei de la Cluj şi de la Tg. Mureş. Care din maşini se vor prezenta mai bine carosate ? Ieşenii contează pe ceea ce au realizat, însoţiţi de d-nii ing. Unde directorul Atelierelor, ing. Mhailescu preşedintele Comitetului de întreprindere şi Miller, intrăm într’unul din marele hangare. Aici vedem un schelet al M. ADMAR (Continuare în pag. 2 a) Ieri au fost trimise la Bucureşti cinci maşini „ZISS“ carosate în Atelierele „RATA “ din Iaşi De la autovehicolul cu prelată la lansarea maşinelor „Ziss" Som s’au pilucrat în atelierele ieșene 4 tipuri de maşini „Acumu mai fabricăm autobuze în care să se plimbe o clică de prfitori. Muncim pentru trebuinţele întregului popor“ — spun muncitorii data RATA NOTE O măsuri binevenită le vagoade tramvai nete O măsură eficace a fost luatâ de curând de Direcţia Uzinei de tramvaie. In Secara vagon se află câte o mătură care este folosită pentru a se curăţi tramvaiul ori de câte ori staţionează la capete de vin. In adevăr, în timpul parcursului unei rute vagonule murdăreşti, iar când ajunge la copii este neapărat , voie sa fie maturat. N'ar strica însă ca şi pasagerii să menţină mai multă carafene, să nu arunce prin vagon hârtii şi Uleiele de tramvaie şi nici sâmbruri de fructe, precum obişnuesc uneori călătorii ieşeni. Creşterea forţelor socialismului şi ale democraţiei lupta dinte cele două lagăre - cel imaegialist şi cel democratic - se desfăşoară în cadrul adâncirii crizei generale a capitalismului, a slăbirii forţelor capitalismului şi întăririi forţelor socialismului. în aceste condiţii, pericolul principal pentru clasa muncitoare ÎI reprezintă supraaprecierea forţelor imperialismului şi supraaprecierea propriilor sale forţe. Ceea ce se petrece în toate ţările capitaliste," înăsprirea teroarei împotriva Partidelor ' comuniste şi a tuturor organizaţiilor democratice este o dovadă că burghezia pusă în faţa contradicţiilor ireductibile ale regimului capitalist a cărui criză generală se adânceşte pe zi ce trece, nu mai poate guverna folosind metodele democratice şi este nevoită să recurgă la violenţă şi teroare. Creşterea forţelor lagărului socialist şi democratic este ilustrată în primul rând prin întărirea Uniunii Sovietice, prin ridicarea continuă a economiei şi culturii sale, prin sporirea forţei sale militare şi a rolului ce-l joacă în arena internaţională. In 1947 producţia industrială a crescut cu 22 la suta faţă de 1946, iar cea agricolă cu 47 la sută ceea ce a avut ca efect direct şi imemediat îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei. Prin desfiinţarea sistemului de cartele şi prin realizarea reformei monetare, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut cu 51 la suta, iar puterea de cumpărare a rublei cu 41 la sută. Rolul internaţional al Uniunii Sovietice a crescut enorm în ultimii ani, iar politica sa consecventă de pace înregistrează mereu noui succese. Din acest punct de vedere trebue să subliniem importanţa internaţională a pactelor de ajutor reciproc încheiate între URSS şi ţările democratice vecine împotriva unor agresiuni din partea Germaniei sau a alianţelor ei. Schimbul de note sovietoamerican de la 9 Mai şi schimbul de scrisori Wallace-Stalin oglindesc perfect linia urmată de URSS în politica externă, poziţia ei fermă în apărarea păcii dintre popoare, întărirea forţelor democratice se manifestă şi prin succesele realizate în domeniul politic şi economic de către ţările democraţiei populare. Datorită profundelor reforme democratice şi sociale ca : reforma agrară, trecerea puterii politice în mâinile poporului muncitor, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, etc. datorită realizării unităţii forţelor politice ,muncitoreşti şi democrate, datorită legăturilor stânse cu puternica Uniune Sovietică s’a constatat o ridicare continuă a nivelului economiei naţionale. Să vedem câteva exemple concrete. In Polonia producţia industrială în 1947 a fost de 135 la sută faţă de 1946, întrecând nivelul anului 1933 cu 10 la sută ; producţia de cereale a crescut în acelaş interval cu 8 la sută iar salariul real cu 14 la sută. Evenimentele care au avut loc în Februarie, în Cehoslovacia, înfrângerea suferită de reacţiune şi formarea noului guvern de democraţie populară au însemnat un pas istoric pe drumul spre socialism al Cehoslovaciei. Reforma agrară a expropiat toate proprietăţile agricole mai mari de 50 ha. „prin naţionalizarea întreprinderilor, statul a devenit proprietarul a 93 la sută din toate întreprinderile inducttiate ale ţării. Prin votul său masiv de la 30 Mai, poporul a consfinţit aceste prefaceri. Realizările democratice au trezit entu- Continuare în pag. 2-a de L. Baranov e importantă statistica întreprinsă de Institutul Central de Statistică cu concursul C. C. M. Cercetarea ştiinţifici a condifiunlior de viaţă a salariaţilor Institutul Central de Statistică a fost însărcinat de către Consiliul Superior Economic să organizeze in toată ţara o cercetare ştiinţifică asupra condiţiuniior de viaţă a unui număr de 9000 familii, alese în marea lor majoritate in special între salariaţi, in care scop Institutul Central de Statistică a solicitat şi obţinut concursul C.G.M. Prin grja tuturor Consiliilor sindicale judeţene şi a sindicatelor din toată ţara, a fost recrutat un număr de îndrumători sociali denumirea de „anchetator“ fiind schimbată între timp cu cea de „îndrumător", necesari cercetării ce se va întreprinde în fiecare localitate. Azi toate aceste consilii şi sindicate au fost solicitate să-şi dea concursul la soluţionarea celei de a doua probleme şi anume la alegerea familiilor de salariaţi care urmează să complecteze „cărţile de familie“.pAceste „cărţi de familie“ cuprind: numele de familie, de botez, sexul, vârsta, specialitatea sau profesiunea individuală, funcţiunea sau atribuţia în întreprindere sau instituţie, categoria şi clasa de salarizare, salariul brut lunar, totalul membrilor de familie, domiciliul capului de familie, denumirea şi felul întreprinderii sau instituţia unde activează, ele fiind complectate în trei exemplare : umil pentru Consiliul Sindical Judeţean, al doilea pentru Comisiunea Judeţeană ,însărcinată cu cercetarea condiţiunilor de viaţă, iar al treilea pentru arhva sindicatului respectiv. Continuare în pag. 2-a PRELUCRAREA IUTEI LA FABRICA. JtEXJUA-COPOU Prima încercare. Zi de bucurie pentru muncitori. Cum a reuşit muncitoarea Trofin^w~Âă*^e-&itueze în fruntea producţiei 1Â£^r i tati a aPi\ sde când nu a mai îîfrăt ifu. fir d^3er;t în sa,J jffimasiar parcă oamenii au uitat cum'ai*ata es. Pie- ' sele de maşini s’au împuţinat, altele noi nu s’au mai pus în loc. Iuta se importă şi este transformată în saci. Dar parca grija asta o aveau foştii patroni, să se străduiască sa aducă materii prime ? Umblau şi ei după câştiguri uşoare, unde nu era nevoie de învestit capital mult iar creditele care le obţineau luau altă destinaţie. Aceeaşi politică o urmau şi toţi domnii care s’au perindat în fruntea Ministerului de Finanţe. Se acordau devize pentru import de apă de coloane, cosmetice, mătăsuri iar maşinile textile stateau înţepenite din lipsă de materii prime.„Pentru noi muncitorii textnişti, ne spune muncitorul Mihai Cazacu, reali- I z irile Guvernului Ie avem vii în faţa ochilor în fiecare moment. Ne sosesc mereu materii prime, fusele nu mai stau în REP. (Continuare în pagina 2-a) Sâmbătă 26 Iulie a fost o zi mare pentru muncitorii şi tehnicienii de la Textila-Copou. Pentru prima dată, după ani şi ani, muncitorii au încercat maşinile pentru transformarea iutei, iar treaba a mers bine. Fabrica Textila.Copou are tot utilajul necesar pentru prelucrarea iutei în saci. Că posedă tot utilajul este un fel de a vorbi, căci de looop de copii O scurtă informaţie apărută în ziare ne anunţă că vara aceasta, în lunile Iulie şi August, zece mii de copii vor fi trimişi să se odihnească şi să se întremeze la mare sau la munte. Aceasta, prin grija Ministerului Sănătăţii şi a Uniunii Femeilor Democrate din România în colaborare cu Crucea Roşie. E drept, suntem obişnuiţi de câtva timp să auzim astfel de veşti : anul acesta vor pleca să-şi caute sănătatea în staţiunile balneare sau climatice mulţi, foarte mulţi muncitori din fabrici, din ateliere, din mine. Vor pleca, trimişi de Casa Asigurărilor Sociale care acum este o Instituţie de temeinic sprijin a muncitorimii şi nu numai un pretext de a ocupa slujbe plătite din sudoarea celor mulţi — vor pleca textiliştii, tipografii, muncitorii din atelierele căilor ferate, ca şi acei din industria grea. Cu toţii vor împânzi localităţile unde altădată nu reuşeau să pătrundă decât bogătaşii, speculanţii, traficanţii, şi alte specimene similare aleregimului burghezo - moşieresc. Dar, ceea ce înseamnă mai mult, vor pleca şi copiii. Vor plece 10.000 de copii anemiaţi şi chinuiţi de so-urile şi suferinţele în care ani de zile s’au sbătut părinţii lor. Vor pleca şi copii ameninţaţi de boli grele. Se vor încălzi la razele soarelui de pe ţărmul binecuvântat al mării copiii neamului, copiii acelora care astăzi muncesc cu devotament pentru înflori- rea republicii. * Cât de firesc ne apare aceasta acuma, cât de simplu ar fi fost, poate, şi la* trecut, dar foştii conducă- tori nu erau deloc mişcaţi de zecile de mii de copii care mureau în fiecare an din cauza bolilor care făceau ravagii în rândurile copiilor de muncitori şi de ţărani. In schimb nu numai odraslele moşierilor dar şi câinii doamnelor din „lumea mare“ se bucurau de aerul de munte sau de briza marină. In Republica Populară Română, în schimb, în ţara muncitorilor şi a ţăranilor lucrurile s’au schimbat. Bogăţiile şi sursele minunate de însănătoşire pe care le oferă pământul şi apele ţării noastre sunt puse la dispoziţia fiilor poporului care muncesc pentru o viaţă mai bună, la dispoziţia copiilor lor. In staţiunile de sănătate se vor întâlni anul acesta muncitorii din Moldova cu acei din Valea Jiului şi din rafinăriile de petrol, se vor bucura copiii, zece mii de copii de muncitori, ce vor fi salvaţi din ghiarele bolilor care îi pândesc. Cu toţii vor înmagazina noui puteri pentru a învăţa şi a se perfecţiona spre a fi de folos Republicii.R. NOV. La începutul lunii iulie în fiecare an porneau trenurile spre staţiunile balneare. Sute şi mii de persoane înfierbântate de aerul oraşelor o porneau fie spre strălucirea verde şi ondulată a mării cu nisip mătăsos, fie spre înâlmile reci şi senine ale munilor liniştiţi. Erau sute de cetăţeni, „burghezi cu stare“ care după un an de viaţă tihnită, după un an de huzur şi belşug plecau fie spre o-şi tămădui pietrele de la ficat făcută de prea bună stare, sau pentru a-şi întări pofta de mâncare, sau COLEGI SĂ NE ÎNSCRIEM CU TOŢI IN BRIGĂZILE DE MUNCĂ VOLUNTARA. ŞANTERELE NAŢIONALE NE AŞTEAPTA. U.A.E.R. spre a-şi tămădui anchiozele căpătate din prea multă odihnă. Placau cu zeci de bagaje, cu îmbrăcăminte de lux, cu căţei şi plictis,au buzunarele doldura dispuşi pentru desfrâu în unele localuri şi cazinouri. Aceasta era viligiatura celor înstăriţi, viligiatura celor care-şi puteau plăti desfătarea la preţuri considerabile după specula din staţiunile balneare. In acest timp muncitorii continuau să robească în căldura maşinilor, în aerul cu vapori, în întunericul din mine, fără perspectiva unei vacanţe, fără nădejdea unui concediu însorit. Noii funcţionari continuau să înghită aerul nesănătos al birourilor iar mii de tineri tânjeau în fiecare vară după soare, după odihnă. In fiecare an un procent însemnat de tineret era aruncat în braţele tuberculozei, tineret care era lipsit pe timpul vacanței de aer şi lumină. lată cât diferă de mult aspectul viligiaturilor da altă dată de cel de astăzi. Trenurile sunt pline cu cântecele muncitorilor cari pleacă spre odihna bine mertată. In staţiuni climaterica vilele nu mai sunt ocupate de jongleurii miliardelor. Oamenii muncii au câştigat dreptul de a se întări de a-şi împrospăta torţele în mijlocul naturii. Peste tot colonii muncitoreşti, sanatorii pentru cei suferinzi, tabere pentru tineret, pentru elevi» pentru studenţi. Soarele nu mai mângâi« IGNOTUS Continuare In pag. 3 a Creionări linratura Joi 1 iulie 1948 Redacţia şi Administraţia &ŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE: Redacţia. , Administraţia 1 Serv. de noapte. 1 Nr. 1209 . 2042 . 2088