Opinia, noiembrie 1948 (Anul 40, nr. 645-669)

1948-11-02 / nr. 645

! universitAth 1 | tec* AftUL 40 Nr. "7 Abonamente Ltj 360 |­| i î : î 3 iun! U m întreprinderi,autorităţi pe ua aa «-V teller­ele­ tipografice IAŞI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 Mărfi 2 Noembrie 1948 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 5 Administra­ţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE: Redacția, . Administrația Serv. de noapte,' 91 I«*# (Nr. 1209 ( . 1210 ,_ 204a . 2088 ZIAR POPULAR COTIDIAN director C. R. GHIULEA A vorbit marele Stalin Dascălul proletariatului d din toate ţările, ctitorul primei societăţi socialiste, genialul conducător al po­poarelor sovietice, coman­dan­tul oştirilor care au salvat civilizaţia şi cultura um­a­n­ă, continua forul lui Vladimir Ilici Le­nin, marele Iosif Vissario­­novici Staiin a acordat un interview corespondentului ziarului „Pravda“. General­issimul Staiin a vorbit lapidar, limpede şi concret in calmul care ii este specific. A vorbit despre tentati­vele imperialiştilor anglo­­imericani de a deslănţui un nou război. A arătat dnversiunele la care re­­mig, metodele pe care le folosesc şi a încheiat spu­mând că „toate acestea ■ se pot sfârşi numai prin­­ftr’un eşec ruşinos al aţâ­­iUorilor la un nou răz­­*01“ Când In 1941 hoardele naziste înaintau spre i­­®îma Uniunii Sovietice, saarele Staiin, pe baza a­­na­lizei ştiinţifice a fapte­lor, ne prevestea victoria. Am suferit atunci şi am luptat atunci Încurajaţi şi Sprijiniţi de cuvintele ge­nialului Stalin. Astăzi, când aţâţătorii jt» un nou război plănuesc im nou carnagiu, acelaşi ne prevesteşte pacea, pe baza analizei ştiin-­ifice a situaţiei date. »Sunt încă prea vii In memoria popoarelor gro­­­viile războiului recent fie sunt prea mari forţele sociale, care sunt pentru face, pentru ca elevii lui Churchill întru agresiune nu se poată Înfrânge, să ne îndrepte lucrurile spre c era nou război“. Da, popoarele nu pot sita distrugerile pe care le-a provocat războiul. Nu le pot uita, fiindcă urmă­­rile lor se resfrâng In viaţa fiecăruia vns in parte. In urma războiului, forţele sociale care luptă pentru pace au crescut imens. A crescut conştiinţa popoa­relor, Influenţa Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Din lanţul Imperialismului s’au rupt aproape toate statele din centrul şi sud­­estul Europei, lupta po­poarelor subjugate s’a as­cuţit. Generalissimul Stalin ne prevesteşte pacea, o pace care trebue Insă cucerită şi va fi cucerită de po­poare prin luptă consec­ventă, dinamică Împotriva sabotorilor imperialişti. Vorbele marelui Stalin sunt pentru noi un În­demn, Un Îndemn la muncă, fiindcă el ne dă siguranţa că ceea ce, prin eforturi, clădim astăzi, nu va fi distrus mâine. Un îndemn pentru construirea unei vieţi mai bune, un îndemn la luptă pentru viitorul şi fericirea noastră, a copii­lor noştri. Calmul cu­­care a vorbit marele Stalin dovedeşte siguranţa sa, după cum istoria discursului lui Chur­chill, situaţia disperată în care se găsesc imperia­liştii agresori, îmbărbătaţi de Cuvintele marelui conducător de no­­roade, calmi şi siguri că desfăşurarea evenimente­lor este în mâinele popoa­relor, că istoria lucrează pentru noi, să ne conti­nuăm munca pentru înflo­rirea scumpei noastre Re­publici Populare, pentru pace, să continuăm cu şi mai mare Înverşunare lupta împotriva duşmanilor noş­­­tri, duşmanii păcii şi al­ înţelegerii între popoare ! ION LUCREŢIU Cum a sărbătorit tineretul ieşan ziua aniversării Comsomolului Marea adunare din sala cinematografului Trianon. Cuvântul d-lui V. Piucă, preşedintele secțiunei locale a F. N. T. D. R-ului. Programul artistic Aspecte Sala cinematografului Trianon s’a dovedit a fi neîncâpâtoare pentru su­tele de tineri care s'au adunat aici spre a sărbă­tori aniversarea glorio­sului Comsomol al lui Le­nin şi Stalin. Tineri de toate vârste­le, muncitori, studenţi, e­levi şi soldaţi, toţi uniţi într'un singur gând, au populat Vineri sala cine­matografului Trianon, pen­tru a asculta istoria, via­­ţa şi lupta eroicului şi in­vincibilului Comsomol al Uniunii Sovietice. Şi nu arareori, confe­renţiarul a fost nevoit sâ facă mici întreruperi, da­torită­­entuziasmului clo­cotitor al tinerilor din sală, care strigau lozinci, care chemau la unirea tineretului de pretutin­deni, împotriva aţâţăto­rilor la război. Sala frumos pavoazată, cu steagurile roşii şi tri­colore, cu lozinci şi cu portretele conducătorilor clasei muncitoare, avea un aspect de mare săr­bătoare. Prezidiumul adunării Soseşte Prezidiumul, din care fac parte d-nii: Piucă V.cenţiu, preşedintele secţiu­­nii roţ?n la a Fp­ififafii“1’ Mafie" naie a Tineretului Democrat din România, Frost, (UTM), Andreiescu, preşedintele U.A. E.R.-ului, Cernichevici, se­cretarul Judeţenei OSP, Iiie Mayer (TCDE), Grădeanu (UTM), precum şi reprezen­tantul Armatei şi a tinere­tului femenin. După intonarea interna­ţionalei, adunarea este des­chisă de către tânărul Frost, care după ce arată semnifi­caţia aniversării Comsomo­­tului şi a adunării pe care o ţin tinerii ieşeni, dă cu­vântul dlui Piucă Vicenţiu, preşedintele secţiunii locale a FNTDR-ului. Cuvântul d-lui V. Piucă, pre­şedintele F. N. T. D. R.-ului local D-sa face un document­tat istoric al Comsomo­lului, subliniind lupta a­cestuia în războiul civil şi în cel pentru apărarea Patriei. In continuare, dl. Piucă I. ŞTIRU (Continuare în pa§7 g.gT —-------------------------- ' Pentru 7 Noembrie Mari realizări la „Textila“ In cadrul angajamentului luat pentru 7 Noembrie, mun­citorii de la fabrica „Textila“, sunt preocupaţi in perma­nenţă de problema reducerii şi recuperării deşeurilor. Astfel, din iniţiativa co­mitetului de fabrică au fost recuperate deşeuri în valoare de 120 000 lei. Iată cum : Până săptămâna trecută, frânghiile cu care veneau ambalate baloturile cu cărţi de cânepa erau socotite de­şeuri şi aruncate într'o ma­gazie. Mobilizaţi de Org. de Par­tid şi de comitetul de între­prindere, muncitorii au des­făcut aceste frânghii în tim­pul orelor libere, recuperând astfel 1590 kg. câlfi de cânepă care au fost redate procesu­lui de fabricaţie. In cadrul aceloraşi preo­cupări muncitorii au ales şi clasificat fier vechi din fa­brică in cantitate de 2000 kg. O parte din acest fier vechi a fost găsit recuperabil pentru fabricarea de piese necesare întreprinderii și pus de o parte, iar restul a fost expediat turnătoriilor spre re­valorizare. ndustria sovietică se desvoltă în colţurile cele mai îndepărtate ale Ţării Socialismului în 1913 şi astăzi. Industria republicelor naţionale din U. R. S. S. '. Vorbind despre tehnica şi industria Husiei din 1913 Lenin scria : „Utilajul cu unelte moderne de pro­ducţie al Rusiei, este de 4 ori mai redus decât al An­gliei, de 6 ori decât al Germaniei şi de 10 ori de­cât al Americii. In 1939, caracterizând rezultatele d­evo­tării teh­­nice a U. R. S. S., I. V. Stalin spunea: „Este cert, că din punctul de vedere al tehnicei de producţie, al volumului înzestrării indus­triale cu instalaţii moderne industria noastră ocupă pri­mul loc în lume !“ Pa drumul uriaşei industrializări O înaintare de-a drep­­tu­l uriaşă s'a produs în sactorul industrializării în ţara care p© timpul jans­­mului era prada unei ne­­păsâri criminale, unde re­­giuni de bogăţii uriaşe e­­rau neexploatate. După marea Revoluţie Socialistă, s’a pornit în U. R. S. S. la realizarea sar­­cinei de : „a distruge în* »târzierile moştenite pen­tru a permite popoarelor înapoiate, sub îndrumarea I. C. (b), să ajungă în pas ,cu restul ţării, pe plan soc­­rdial, economic şi cultural !“ (Stalin la al X-lea Congres) Una din principalele pro­bleme de rezolvat a fost aceea a repartizării in­dustriei. Nu era de ajuns că se înălţau peste tot construcţii noi şi uriaşe, fabrici, cuptoare, ci tre­buia să nu se mai întâm­ple ca materiile prime din Siberia, Asia Mijlocie, sau Kazahastan sâ facă mii de kilometri până în regi­unile industriale, pentru ca apoi să se reîntoarcă fi­intei Pentru rezolvarea a­­cestei probleme s'au făcut două operaţiuni: executa­­rea unor vaste explorări care sâ dea o imagine fi­delă a bogăţiilor ţării şi desvoltarea reţelei de căi ferate. In felul acesta s'a pus în practică ceea ce pre­văzuse Lenin : în U.RIS.S, sunt întinderi nesfârşite unde se duce doar o viaţă semi-sălbatecă patriarhală sau chiar complect sălba­tecă, şi în care e loc pen­tru zeci de state imense şi civilizate“. Astfel s'au născut fabricile şi cuptoa­rele. Şi aşa s'a născut la Kuz­­neţk „cuptorul Europei“ desvoltându-se în Siberia occidentală un bazin car­■j­­ bonifer care alimentează­­ industriile din Urali, cu cărbune de o valoare ca­lorică şi de o puritate ex­­cepţională ; aşa s’a născut­­ şi a crescut chiar în anii grei ai războiului, marea bază Karaganda, din cen­trul Kazahastanului, unde minele produc 4.000 tone cărbune pe zi. industrii In toate re­publicate naţionale din U. R. S. S. In acelaşi ritm s’au înăl­ţat Industrii In Georgia, iar din însăşi iniţiativa lui Stalin s’au realizat: irigaţii din Asia Centrală, uzinele din Urali, canalul Marea Baltică, Marea Albă care a dat eco­nomiei Azerbaidjanului un mare avânt. Atenţia pentru condiţiile speciale ale fiecărei regiuni a dus la crearea unor mi­nistere ca cel al drenajelor sau ca Ministerul Rezervoa­relor pentru regiunile sece­toase Kazakastan, Uzbekistan şi Kirghizia. In general însă, seceta nu mai prezintă o pri­mejdie datorită irigaţiei şi ca­nalelor, şi ea va fi complect înlăturată prin realizarea u­­riaşului plan expus recent de guvernul sovietic prin care se tinde la realizarea unor pă­duri de protecție împotriva (Continuare In pag. 2-a) aswsisws* 11 Uzina de construcţie de maşini Statin din Bazinul Dolxe­­ţului care produce maşini pentru uzinele şi minele în refacere din Sud. Imperialismul american în China Un articol de MARCEL C­AC­HIN din „l’Humanité“ Ne-au sosit precizări în­semnate asupra situaţiei din China. Muncitorii, bărbaţii şi fe­meile progresiste din lumea întreagă au primit cu bucu­rie vestea eliberării oraşului Tsi-Nan de către „Armata Populară Chineză de Elibe­rare“. Tsi-Nan este capitala Shantung-ului, (provincie in­dustrială din China de Nord cu 34 milioane de locuitori). Se știe că armata lui Mao Tse Toung controlează și Mandoiuria (40 milioane de locuitori). Astfel Armata Popu­lară domină cele două cen­tre mari industriale ale Chi­nei. Afară de acesta ea a e­­liberat peste 260 milioane de ţărani ! Tsi-Nan are 800.000 de lo­­cuitori, a fost cucerit în cinci zile. 100.000 de soldaţi ai lui Ciang Kai Shek au fost luaţi prizonieri fără a opune vreo rezistenţă, atât de mare este demoralizarea ce domneşte în armata de mercenari de la Nanking. De la începutul os­tilităţilor până în prezent mai mult de două milioane de soldaţi din armata lui Ciang Kai Shak au fost luaţi prizo­nieri. Ofiţerii superiori care s’au predat, ocupă numai ei nouă lagăre de concentrare în Mandoiuria. Trupele lui Ciang Kai Shek predau din ce în ce armele lor ameri­cane eliberatorilor Chinei. La Casa Asigurărilor So­ciale a avut loc o şedinţă în cursul căreia a fost analizată situaţia personalului medical d­i­n întreprinderile ieşene, discutându-se cu acest prilej şi felul cum trebuesc înbună­­tâţite modalităţile de lucru în ceea ce priveşte asistenţa me­dicală ce trebuie acordată muncitorilor. Au participat la constă-Statele Unite au aruncat miliarde de dolari în sacul fără de fund al lui Ciang Ku­ Shek, zadarnic. Guvernul Truman Întreţine în China mai multe mii de ofiţeri de instrucţie (6.000) şi mai mult de 100.000 de americani ci­vili şi militari care tratează China ca pe o ţară învinsă, pustiindu-o şi torturând pe patrioţi. Washington-ul nu va putea împiedeca prăbuşirea aliaţilor săi. China vrea să fie liberă. Ea respinge imperialismul yankeu. Ea a înfăptuit o reformă agrară care a dat pământ la milioane de țărani. Ea e hotărîtă să lupte până la victoria finală pe care o ştie aproape.­Politica lui Ciang Kai Shek a fost dejucată și este con­damnată să moară cum se to­peşte zăpada la soare. Există o aripă stângă a Kuomintang­­ului (despărțită de el) care (Continuare în pagina 2-a) iSP«aB»'a­ T'"'l.|i,i 'rir"T»inwwni*epM*111 "ii.............im ...........hm Tentativa burgheză de reînviere a legionarismului Fostele partide „istorice şi-au încheiat rolul politic în ţara noastră, aruncând fa­ţa în prăpastia aprigă a le­­gionarismului. Excrescenţa aceasta legio­nară a fost inventată şi a­­poi desvoltată de politicia­nismul meschin, corupt şi orb, ca un fruct fatal al stâr­­piciunii partidelor burgheze. Acest fruct otrăvit, din care a derivat dictatura antonesa­ciană, a îngrămădit cele mai mari nenorociri asupra ţă­rii, ameninţând-o cu dis­trugerea. Numai datorită luptei poporului sub un regim al maselor populare de la oraşe şi sate, şi având sprijinul U n i u n i Sovietice, s’a putut înlătura tristul destin pregătit de le*;­ gionarism, s’a putut redresa tara noastră şi s’a cru-1 fat poporul nostru de opre* siunea sălbatecă a fascismu­lui.­­ Şi totuşi „istoricii“ au cre• zut şi mai cred că pot re* veni la vechea lor situaţie de exploatatori ai ţării şi îm­pilatori ai poporului. Iar în scopul acesta anacronic se întemeiază tot pe rămăşiţele legionare,­­ singura lor for­ţă şi rezervă. ] Elementele capitaliste cres­cute sub aripa partidelor, ţă­rănist şi liberal, aflate acum în faţa justiţiei militare la Bucureşti pentru trădare, complot, spionaj şi sabotaj,, se sprijinea pe foşti condu­cători legionari ca Gh. Manu, N. Petraşcu, Eugen Teodo­­rescu, Nistor Ch­oreanu etc. Asemenea elemente cres­cute în şcoala bestialităţii fasciste, au plănuit imediat asasinate, distrugeri, sabo­taje, pentru paralizarea acti­­vităţii Statului democratic„ în speranţa că în acest mod vor trage foloase personale* Iată, de pildă, ce spun« actul de acuzare despre activitatea unuia dintre a­­liaţii »istoricilor* :] „Nicolae Petraşcu, pro­fesor, fost secretar gene­ral al mişcării legionare, se face vinovat prin aceia că: a) a creiat dintre foştii legionari o organizaţie de tip fascist, subversivă şi paramilitară, pentru a lupta contra guvernului popular format în conformitate cu Y (Continuare în pag. 2 a) E.TA.C.S.-ul a comandat din Cehoslovacia 10 echipamente electrice La Primăria Municipiu­lui s’a întrunit Comisia In­terimară, prezidată de pri­marul orașului. Comisiunea a aprobat descărcarea gestiune! fos-i întreprinderi a Munici-M. I.), ges-­iune încheiată la 31 De­cembrie 1947 pentru peri­oada 1 I 1947 până la 31 XII 1947, a aprobat ca ETACS-ul să comande de la firma Kovostraj (Ceho­slovacia) 10 echipamente electrice (inclusiv motoa­­rele respective), precum și 5 loc­ rotoare de rezervă şi a ratificat schimbarea nomenclaturii altor străzi din Iaşi. ccseeepe» Asistenţa medicala a satanamor înfiinţarea de servicii de stomatologie la unele întreprinderi din Iaşi Medicii care au fost admişi să funcţioneze pe lângă fabrici taice în afară de delegatul Consiliului Sindical Judeţean şi reprezentanţii Casei Asi­gurărilor Sociale, delegaţii comitetelor de întreprindere d­e l­a fabricile : Ţesătura ETACS, Victoria Telefoane* e­tc Noi servicii de stomatologie In general, la întreprin­derile ieşene, mai ales acolo unde numărul salariaţilor este mai mare, au fost create până în prezent servicii me-­­dicale multiple care sunt în măsură să satisfacă toate ne­cesităţile de îngrijire şi a­­sistenţă. La fabrica Victoria, de­ exemplu, există un serviciu de ginecologie, de medicină generală şi de psihiatrie, fie­care serviciu având respec­­tiv câte un specialist care este în măsură să urmărească îndeaproape o cât mai bună îngrijire a celor bolnavi. In schimb s’a constatat ci nu sunt pe lângă aceste în­treprinderi secții de stoma­tologia care sunt extrem de necesare. Actualmente numai la fabrica C. A. M. se află p­ăsîriî de secție.­­Pentru crearea serviciilor de stomatologie sunt nece­sare fonduri pentru instala­ţiile de maşini şi instrumente iar apoi de­numirea unor (Contir»'ai‘-J» *•» nafiina 3-a)

Next