Opinia, noiembrie 1948 (Anul 40, nr. 645-669)
1948-11-02 / nr. 645
! universitAth 1 | tec* AftUL 40 Nr. "7 Abonamente Ltj 360 || i î : î 3 iun! U m întreprinderi,autorităţi pe ua aa «-V tellerele tipografice IAŞI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 Mărfi 2 Noembrie 1948 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 5 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE: Redacția, . Administrația Serv. de noapte,' 91 I«*# (Nr. 1209 ( . 1210 ,_ 204a . 2088 ZIAR POPULAR COTIDIAN director C. R. GHIULEA A vorbit marele Stalin Dascălul proletariatului d din toate ţările, ctitorul primei societăţi socialiste, genialul conducător al popoarelor sovietice, comandantul oştirilor care au salvat civilizaţia şi cultura umană, continua forul lui Vladimir Ilici Lenin, marele Iosif Vissarionovici Staiin a acordat un interview corespondentului ziarului „Pravda“. Generalissimul Staiin a vorbit lapidar, limpede şi concret in calmul care ii este specific. A vorbit despre tentativele imperialiştilor angloimericani de a deslănţui un nou război. A arătat dnversiunele la care remig, metodele pe care le folosesc şi a încheiat spumând că „toate acestea ■ se pot sfârşi numai prinftr’un eşec ruşinos al aţâiUorilor la un nou răz*01“ Când In 1941 hoardele naziste înaintau spre i®îma Uniunii Sovietice, saarele Staiin, pe baza analizei ştiinţifice a faptelor, ne prevestea victoria. Am suferit atunci şi am luptat atunci Încurajaţi şi Sprijiniţi de cuvintele genialului Stalin. Astăzi, când aţâţătorii jt» un nou război plănuesc im nou carnagiu, acelaşi ne prevesteşte pacea, pe baza analizei ştiin-ifice a situaţiei date. »Sunt încă prea vii In memoria popoarelor groviile războiului recent fie sunt prea mari forţele sociale, care sunt pentru face, pentru ca elevii lui Churchill întru agresiune nu se poată Înfrânge, să ne îndrepte lucrurile spre c era nou război“. Da, popoarele nu pot sita distrugerile pe care le-a provocat războiul. Nu le pot uita, fiindcă urmările lor se resfrâng In viaţa fiecăruia vns in parte. In urma războiului, forţele sociale care luptă pentru pace au crescut imens. A crescut conştiinţa popoarelor, Influenţa Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Din lanţul Imperialismului s’au rupt aproape toate statele din centrul şi sudestul Europei, lupta popoarelor subjugate s’a ascuţit. Generalissimul Stalin ne prevesteşte pacea, o pace care trebue Insă cucerită şi va fi cucerită de popoare prin luptă consecventă, dinamică Împotriva sabotorilor imperialişti. Vorbele marelui Stalin sunt pentru noi un Îndemn, Un Îndemn la muncă, fiindcă el ne dă siguranţa că ceea ce, prin eforturi, clădim astăzi, nu va fi distrus mâine. Un îndemn pentru construirea unei vieţi mai bune, un îndemn la luptă pentru viitorul şi fericirea noastră, a copiilor noştri. Calmul cucare a vorbit marele Stalin dovedeşte siguranţa sa, după cum istoria discursului lui Churchill, situaţia disperată în care se găsesc imperialiştii agresori, îmbărbătaţi de Cuvintele marelui conducător de noroade, calmi şi siguri că desfăşurarea evenimentelor este în mâinele popoarelor, că istoria lucrează pentru noi, să ne continuăm munca pentru înflorirea scumpei noastre Republici Populare, pentru pace, să continuăm cu şi mai mare Înverşunare lupta împotriva duşmanilor noştri, duşmanii păcii şi al înţelegerii între popoare ! ION LUCREŢIU Cum a sărbătorit tineretul ieşan ziua aniversării Comsomolului Marea adunare din sala cinematografului Trianon. Cuvântul d-lui V. Piucă, preşedintele secțiunei locale a F. N. T. D. R-ului. Programul artistic Aspecte Sala cinematografului Trianon s’a dovedit a fi neîncâpâtoare pentru sutele de tineri care s'au adunat aici spre a sărbători aniversarea gloriosului Comsomol al lui Lenin şi Stalin. Tineri de toate vârstele, muncitori, studenţi, elevi şi soldaţi, toţi uniţi într'un singur gând, au populat Vineri sala cinematografului Trianon, pentru a asculta istoria, viaţa şi lupta eroicului şi invincibilului Comsomol al Uniunii Sovietice. Şi nu arareori, conferenţiarul a fost nevoit sâ facă mici întreruperi, datorităentuziasmului clocotitor al tinerilor din sală, care strigau lozinci, care chemau la unirea tineretului de pretutindeni, împotriva aţâţătorilor la război. Sala frumos pavoazată, cu steagurile roşii şi tricolore, cu lozinci şi cu portretele conducătorilor clasei muncitoare, avea un aspect de mare sărbătoare. Prezidiumul adunării Soseşte Prezidiumul, din care fac parte d-nii: Piucă V.cenţiu, preşedintele secţiunii roţ?n la a Fpififafii“1’ Mafie" naie a Tineretului Democrat din România, Frost, (UTM), Andreiescu, preşedintele U.A. E.R.-ului, Cernichevici, secretarul Judeţenei OSP, Iiie Mayer (TCDE), Grădeanu (UTM), precum şi reprezentantul Armatei şi a tineretului femenin. După intonarea internaţionalei, adunarea este deschisă de către tânărul Frost, care după ce arată semnificaţia aniversării Comsomotului şi a adunării pe care o ţin tinerii ieşeni, dă cuvântul dlui Piucă Vicenţiu, preşedintele secţiunii locale a FNTDR-ului. Cuvântul d-lui V. Piucă, preşedintele F. N. T. D. R.-ului local D-sa face un documenttat istoric al Comsomolului, subliniind lupta acestuia în războiul civil şi în cel pentru apărarea Patriei. In continuare, dl. Piucă I. ŞTIRU (Continuare în pa§7 g.gT —-------------------------- ' Pentru 7 Noembrie Mari realizări la „Textila“ In cadrul angajamentului luat pentru 7 Noembrie, muncitorii de la fabrica „Textila“, sunt preocupaţi in permanenţă de problema reducerii şi recuperării deşeurilor. Astfel, din iniţiativa comitetului de fabrică au fost recuperate deşeuri în valoare de 120 000 lei. Iată cum : Până săptămâna trecută, frânghiile cu care veneau ambalate baloturile cu cărţi de cânepa erau socotite deşeuri şi aruncate într'o magazie. Mobilizaţi de Org. de Partid şi de comitetul de întreprindere, muncitorii au desfăcut aceste frânghii în timpul orelor libere, recuperând astfel 1590 kg. câlfi de cânepă care au fost redate procesului de fabricaţie. In cadrul aceloraşi preocupări muncitorii au ales şi clasificat fier vechi din fabrică in cantitate de 2000 kg. O parte din acest fier vechi a fost găsit recuperabil pentru fabricarea de piese necesare întreprinderii și pus de o parte, iar restul a fost expediat turnătoriilor spre revalorizare. ndustria sovietică se desvoltă în colţurile cele mai îndepărtate ale Ţării Socialismului în 1913 şi astăzi. Industria republicelor naţionale din U. R. S. S. '. Vorbind despre tehnica şi industria Husiei din 1913 Lenin scria : „Utilajul cu unelte moderne de producţie al Rusiei, este de 4 ori mai redus decât al Angliei, de 6 ori decât al Germaniei şi de 10 ori decât al Americii. In 1939, caracterizând rezultatele devotării tehnice a U. R. S. S., I. V. Stalin spunea: „Este cert, că din punctul de vedere al tehnicei de producţie, al volumului înzestrării industriale cu instalaţii moderne industria noastră ocupă primul loc în lume !“ Pa drumul uriaşei industrializări O înaintare de-a dreptul uriaşă s'a produs în sactorul industrializării în ţara care p© timpul jansmului era prada unei nepăsâri criminale, unde regiuni de bogăţii uriaşe erau neexploatate. După marea Revoluţie Socialistă, s’a pornit în U. R. S. S. la realizarea sarcinei de : „a distruge în* »târzierile moştenite pentru a permite popoarelor înapoiate, sub îndrumarea I. C. (b), să ajungă în pas ,cu restul ţării, pe plan socrdial, economic şi cultural !“ (Stalin la al X-lea Congres) Una din principalele probleme de rezolvat a fost aceea a repartizării industriei. Nu era de ajuns că se înălţau peste tot construcţii noi şi uriaşe, fabrici, cuptoare, ci trebuia să nu se mai întâmple ca materiile prime din Siberia, Asia Mijlocie, sau Kazahastan sâ facă mii de kilometri până în regiunile industriale, pentru ca apoi să se reîntoarcă fiintei Pentru rezolvarea acestei probleme s'au făcut două operaţiuni: executarea unor vaste explorări care sâ dea o imagine fidelă a bogăţiilor ţării şi desvoltarea reţelei de căi ferate. In felul acesta s'a pus în practică ceea ce prevăzuse Lenin : în U.RIS.S, sunt întinderi nesfârşite unde se duce doar o viaţă semi-sălbatecă patriarhală sau chiar complect sălbatecă, şi în care e loc pentru zeci de state imense şi civilizate“. Astfel s'au născut fabricile şi cuptoarele. Şi aşa s'a născut la Kuzneţk „cuptorul Europei“ desvoltându-se în Siberia occidentală un bazin car■j bonifer care alimentează industriile din Urali, cu cărbune de o valoare calorică şi de o puritate excepţională ; aşa s’a născut şi a crescut chiar în anii grei ai războiului, marea bază Karaganda, din centrul Kazahastanului, unde minele produc 4.000 tone cărbune pe zi. industrii In toate republicate naţionale din U. R. S. S. In acelaşi ritm s’au înălţat Industrii In Georgia, iar din însăşi iniţiativa lui Stalin s’au realizat: irigaţii din Asia Centrală, uzinele din Urali, canalul Marea Baltică, Marea Albă care a dat economiei Azerbaidjanului un mare avânt. Atenţia pentru condiţiile speciale ale fiecărei regiuni a dus la crearea unor ministere ca cel al drenajelor sau ca Ministerul Rezervoarelor pentru regiunile secetoase Kazakastan, Uzbekistan şi Kirghizia. In general însă, seceta nu mai prezintă o primejdie datorită irigaţiei şi canalelor, şi ea va fi complect înlăturată prin realizarea uriaşului plan expus recent de guvernul sovietic prin care se tinde la realizarea unor păduri de protecție împotriva (Continuare In pag. 2-a) aswsisws* 11 Uzina de construcţie de maşini Statin din Bazinul Dolxeţului care produce maşini pentru uzinele şi minele în refacere din Sud. Imperialismul american în China Un articol de MARCEL CACHIN din „l’Humanité“ Ne-au sosit precizări însemnate asupra situaţiei din China. Muncitorii, bărbaţii şi femeile progresiste din lumea întreagă au primit cu bucurie vestea eliberării oraşului Tsi-Nan de către „Armata Populară Chineză de Eliberare“. Tsi-Nan este capitala Shantung-ului, (provincie industrială din China de Nord cu 34 milioane de locuitori). Se știe că armata lui Mao Tse Toung controlează și Mandoiuria (40 milioane de locuitori). Astfel Armata Populară domină cele două centre mari industriale ale Chinei. Afară de acesta ea a eliberat peste 260 milioane de ţărani ! Tsi-Nan are 800.000 de locuitori, a fost cucerit în cinci zile. 100.000 de soldaţi ai lui Ciang Kai Shek au fost luaţi prizonieri fără a opune vreo rezistenţă, atât de mare este demoralizarea ce domneşte în armata de mercenari de la Nanking. De la începutul ostilităţilor până în prezent mai mult de două milioane de soldaţi din armata lui Ciang Kai Shak au fost luaţi prizonieri. Ofiţerii superiori care s’au predat, ocupă numai ei nouă lagăre de concentrare în Mandoiuria. Trupele lui Ciang Kai Shek predau din ce în ce armele lor americane eliberatorilor Chinei. La Casa Asigurărilor Sociale a avut loc o şedinţă în cursul căreia a fost analizată situaţia personalului medical din întreprinderile ieşene, discutându-se cu acest prilej şi felul cum trebuesc înbunătâţite modalităţile de lucru în ceea ce priveşte asistenţa medicală ce trebuie acordată muncitorilor. Au participat la constă-Statele Unite au aruncat miliarde de dolari în sacul fără de fund al lui Ciang Ku Shek, zadarnic. Guvernul Truman Întreţine în China mai multe mii de ofiţeri de instrucţie (6.000) şi mai mult de 100.000 de americani civili şi militari care tratează China ca pe o ţară învinsă, pustiindu-o şi torturând pe patrioţi. Washington-ul nu va putea împiedeca prăbuşirea aliaţilor săi. China vrea să fie liberă. Ea respinge imperialismul yankeu. Ea a înfăptuit o reformă agrară care a dat pământ la milioane de țărani. Ea e hotărîtă să lupte până la victoria finală pe care o ştie aproape.Politica lui Ciang Kai Shek a fost dejucată și este condamnată să moară cum se topeşte zăpada la soare. Există o aripă stângă a Kuomintangului (despărțită de el) care (Continuare în pagina 2-a) iSP«aB»'a T'"'l.|i,i 'rir"T»inwwni*epM*111 "ii.............im ...........hm Tentativa burgheză de reînviere a legionarismului Fostele partide „istorice şi-au încheiat rolul politic în ţara noastră, aruncând faţa în prăpastia aprigă a legionarismului. Excrescenţa aceasta legionară a fost inventată şi apoi desvoltată de politicianismul meschin, corupt şi orb, ca un fruct fatal al stârpiciunii partidelor burgheze. Acest fruct otrăvit, din care a derivat dictatura antonesaciană, a îngrămădit cele mai mari nenorociri asupra ţării, ameninţând-o cu distrugerea. Numai datorită luptei poporului sub un regim al maselor populare de la oraşe şi sate, şi având sprijinul U n i u n i Sovietice, s’a putut înlătura tristul destin pregătit de le*; gionarism, s’a putut redresa tara noastră şi s’a cru-1 fat poporul nostru de opre* siunea sălbatecă a fascismului. Şi totuşi „istoricii“ au cre• zut şi mai cred că pot re* veni la vechea lor situaţie de exploatatori ai ţării şi împilatori ai poporului. Iar în scopul acesta anacronic se întemeiază tot pe rămăşiţele legionare, singura lor forţă şi rezervă. ] Elementele capitaliste crescute sub aripa partidelor, ţărănist şi liberal, aflate acum în faţa justiţiei militare la Bucureşti pentru trădare, complot, spionaj şi sabotaj,, se sprijinea pe foşti conducători legionari ca Gh. Manu, N. Petraşcu, Eugen Teodorescu, Nistor Choreanu etc. Asemenea elemente crescute în şcoala bestialităţii fasciste, au plănuit imediat asasinate, distrugeri, sabotaje, pentru paralizarea activităţii Statului democratic„ în speranţa că în acest mod vor trage foloase personale* Iată, de pildă, ce spun« actul de acuzare despre activitatea unuia dintre aliaţii »istoricilor* :] „Nicolae Petraşcu, profesor, fost secretar general al mişcării legionare, se face vinovat prin aceia că: a) a creiat dintre foştii legionari o organizaţie de tip fascist, subversivă şi paramilitară, pentru a lupta contra guvernului popular format în conformitate cu Y (Continuare în pag. 2 a) E.TA.C.S.-ul a comandat din Cehoslovacia 10 echipamente electrice La Primăria Municipiului s’a întrunit Comisia Interimară, prezidată de primarul orașului. Comisiunea a aprobat descărcarea gestiune! fos-i întreprinderi a Munici-M. I.), ges-iune încheiată la 31 Decembrie 1947 pentru perioada 1 I 1947 până la 31 XII 1947, a aprobat ca ETACS-ul să comande de la firma Kovostraj (Cehoslovacia) 10 echipamente electrice (inclusiv motoarele respective), precum și 5 loc rotoare de rezervă şi a ratificat schimbarea nomenclaturii altor străzi din Iaşi. ccseeepe» Asistenţa medicala a satanamor înfiinţarea de servicii de stomatologie la unele întreprinderi din Iaşi Medicii care au fost admişi să funcţioneze pe lângă fabrici taice în afară de delegatul Consiliului Sindical Judeţean şi reprezentanţii Casei Asigurărilor Sociale, delegaţii comitetelor de întreprindere de la fabricile : Ţesătura ETACS, Victoria Telefoane* etc Noi servicii de stomatologie In general, la întreprinderile ieşene, mai ales acolo unde numărul salariaţilor este mai mare, au fost create până în prezent servicii me-dicale multiple care sunt în măsură să satisfacă toate necesităţile de îngrijire şi asistenţă. La fabrica Victoria, de exemplu, există un serviciu de ginecologie, de medicină generală şi de psihiatrie, fiecare serviciu având respectiv câte un specialist care este în măsură să urmărească îndeaproape o cât mai bună îngrijire a celor bolnavi. In schimb s’a constatat ci nu sunt pe lângă aceste întreprinderi secții de stomatologia care sunt extrem de necesare. Actualmente numai la fabrica C. A. M. se află păsîriî de secție.Pentru crearea serviciilor de stomatologie sunt necesare fonduri pentru instalaţiile de maşini şi instrumente iar apoi denumirea unor (Contir»'ai‘-J» *•» nafiina 3-a)