Opinia, aprilie 1949 (Anul 41, nr. 769-793)

1949-04-01 / nr. 769

A s n SNUL41 Hr. 77$ ? ■ *íS!TA f*| f ABONAMENTE III 360 Jí rm I J i 3 iud_ • WOO Intre prinderi, autoritar tpe un ăfl *- __Atelierele tipografice ^§1. Sír. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 V ZIAR POPULAR COTIDIAN Contradicţii »Poporul englez nu vrea r&zboi. E! vrea pace* — « declarat Hyman Levy, delegatul britanic la Congresul Intelectualilor din R.P.R. Trebue să lămurim încotro ne împinge impedaliamul american şi pla «a! Marshall, a continuat *L Şi în acelaşi timp se «Mvită că dl. Bevin, ministrul de externe al Relatalei Unit a debarcat În New-York spre a semna, împreună cu Achason, secretarul departamentului de Stat şi Schuman, pactul Atlanticului, ale .«irul scopuri agresive aufost demascate de către reinducătorii partidelor de disocratice apusene şi de gasă, şi care au format lectivul unor uriaşe manifestaţii muncitoreşti de Ertest in Italia, Franţa, sigla, etc* Poporul englez vrea pace, ca şipoporul francez a căruisolniţă a fost siluită cu ocazia recentelor alegeri «intonate, prin mistificările vădite efectuate da .«fttre coaliţia socialiştilor de dreapta, a partidului catolic şi a gaulliştilor, «priiniţi de o lege electorală indemocratică. Tot la Congresul pen* tru pace de la Bucureşti, scriitorul Waly Bredel, a ducând salutul poporului german, şi ferma lui confingere că pacea Europei poate fi asigurată numai dacă întreaga Germanie unitară va porni pe druul unei desvoltării democratice. Şi în acelaşi tmp ministrul de externe american se pregăteşte săsugereze" lui Bevin şi Schuman diferite soluţii pentru „reorganizarea pontică a Germaniei occidentale“ — de fapt căutând metodele pentru legalizarea desmembrării acestei ţări. Intre altele, e vorba să se renunţe la demontarea a peste 160 fabrici din Germania occidentală. Poporul francez are motive să fie îngrijorat de aceasta. Henry Wallace, preşedintele partidului progresist american a declarat: „poporul american îşi dă seama c£ prin pactul Atlanticului se urmăreşte deslănţuirea unui nou război**. Dar atitudinea conducătorilor americani este cunoscută drept provocatoare şi agresivă. Iată o serie de fapte care demonstrează contradicţia ce se adânceşte tot mai mult intre dorinţa de pace şi consolidarea democratică a popoarelor din Europa occidentală şi din America pe de o parte şi coaliţia politicienilor care guvernează aceste state potrivit intereselor imperialiste, pe de altă parte. Planurile aţâţătorilor la un nou război insă nu vor putea fi duse la îndeplinire. Astăzi masele populare ale căror valuri de protest şi indignare Împotriva acelora ce vor să profite benchetuind deasupra ruinelor și a cadavrelor, devin tot mai impetuoase, nu mai pot fi victimele versiunilor capitalismului monopolist. Fascismul pe care încearcă a-l reinvia Ocupanţii anglo-americani in Germania şi Austria, nu mai poate înşela pe nimeni. Manifestările care au foc in lumea întreagă pentru pace, congresul pentru pace de la Bucureşti, ca şi acela care are Ioc in Statele Unite la Nw-York R. NAUMESCU (Continuare In pag. 2-a) In satul Olana, rom. Poenî Un drum de un kilometru făcut de ţărănimea muncitoare Sprijinul Gospodăriei agricole de Stat Oamenii dn satul Blaga comuna Poani aveau de o stea cu drumul core leren la şoseaua naţională. Calina aceasta, în lungime de un klometru, era complect impredicabil. Locuitorii, ca sa poată ajunge la şosea, erau nevoiţi să treacă cu căruţele peste câmp. In acest mod, recolta era mereu supusă stricăciunii. Situata aceasta a damat multă vreme. Acum câteva zile însă lucrura s'au schmbat. Din iniţiativa şi cu sprijinul Gospodinei da Stat , Poeni, ţărănimea muncitoare de satul Blaga a fost antrenată la muncă. La începutul acestei săptămâni locuitorii din Blaga, ajutaţi de salariaţii Fermei de Stat au ieşit la lucru. In doua zie, drumul a fost refăcut. Astfel, ţărănimea muncitoare din Blaga are acum un drum practicabil care face legătura cu șoseaua. Deschiderea a cursurilor la Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare Euni Miercuri 30 Martie a. c. a avut loc deschiiderea oficială a cursurilor la institutul de ştiinţe economice şi planificare. Institutul înfiinţat anul acesta în Iaşi, cuprinde 180 studenţi care vor urma cursurile în localul universităţii şi va forma cadre de tehnicieni pentru marea operă de construire socialismului în ţara noastră şi planificarea economiei naţionale. Deschiderea festivă a avut loc In Aula facultăţii de drept. Până In prezent studenţii de la acest institut au urmat cursurile de economie politică, marxismeninsm și linba rusă la r-i.'to-nn fT'di'O-’d-t'V’t. I oficială I Lupta pentru materialism în fizica i «le B. M. KEDROV La hotarul dintre cele două secole—XIX şi XX—s'au facut o serie de descoperiri, care au sguduit din temelie vechea fizică şi au provocat transformarea radicală a concepţiunilor şi legilor, care până atunci păreau a fi neclintite. In jurul descopeririîior făcute de fizicieni, a is*bufnit o luptă filosofică aăcerbt între partizanii mateirialismului şi potrivnicii a»ieearcuiau ideatiştii ; sub influenţa idealismului, unii fizicienii s’au abătut dela calea rea dreaptă şi au început să afirme că teoriile şi concepţiile in fizică nu ar oglindi ceeace se petrece In afară noastră, ajungând până acolo încât să afirme că, in afară de noi, n’ar mai exista nimic In general. Astfel, odată cu marea revoluţie realizată In ştiinţele naturale s’a manifestat şi cursul nesănătos al desvoltarii lor. S’au ivit dese divergenţe la cadrul fizicei burgheze. Unii fizicieni considerau că întregul edificiu al fizicei se va surpa, iar pentru viitor nu există nici o rază de lumină; singura soluţie pentru a ieşi din impasul la care s’a găsit la un moment dat ştiinţa, era după părerea lor să renunţe la gândul că noi percepem ceva real, existând în mod obiectiv, şi să conchidă că numai simţurile noastre sunt real existente. Alţii, dmpotrivă, au protestat împotriva acestei concepţii neobişnuite, dar nu puteau să înţeleagă ce înseamnă, în fond, nouile descoperiri. După părerea lor concepţiile noui, legate de aceste descoperiri, trebuiau pur şi simplu Înlăturate, de vreme ce nu concordau cu concepţiile obişnuită asupra minţile savanţilor şi nici linul dintre ei nu putea să explice în mod clar ce anume se petrece cu ştiinţa lor, în acest timp agitat pentru fizică a apărut cartea lui V. I. Lenin, ,Materialism şi empiriocriticism“. Asemenea unui reflector a spintecat întunericul, geniala gândire a lui Lenin şi a luminat fizica din acel timp, cuprinsă in întunericul idealismului. Cartea lui Lenin a explicat de la început întreaga situaţie creiata In fizică iluminând calea ei viitoare, către înlăturarea crizei şi a greutăţilor, către stabilirea unei concepţii cu adevărat ştiinţifice, dialectico-materialiste asupra lumi. Astfel se întâmplă în timpul furtunei, când prin beznă spare lumina farului. Ce anume s’a petrecut in fizică ! Până In ultimii ani ai sec. XX în ştiinţa burgheză domnea concepţia că atolii sunt elementele simple, indivizible şi imutabile ale materiei. Fzicienii şi chimiştii din sec. XX-lea socoteau că însăşi materia este pur și simplu o masă de materie. Daca vom împărţi corpurile în părți din ce în ce mai mici, în cele din urmă vom ajunge la atomi, care constituesc „ultimele" elemente ale materiei. Mai departe, în adâncul materiei, calea este închisă. Atomii sunt limita descompu(Confirmare in pag. 2 a) Reducere pe C. F. R. pentru echipele culturale de cor şi jocuri care participă la concursurile Regionale şi la finala din Bucureşti Jfz. • *' a •*— “ — Organele locale C. F. R. şi Biroul de voiaj au fost încunoştiinţate de Direcţia Comercială de modul cum se acordă reduceri grupurilor din echipe culturale ce vor participa la concursurile regionale de cor şi jocuri. Astfel, grupele ce vor participa la concursurile ce se ţin în 17 Aprilie la Iaşi, Galaţi, Timişoara,Deva, Craiova, Bacău şi Suceava beneficiază de reducere tarifară după cum urmează : Grupele între 8-30 persoane o reducere de 25 la sută, între 31 60 persoane 40 la sută, grupele peste 61 persoane 50 la sută. Grupele edipelor culturale care participă la concursul pentru finala din Bucureşţi care se ţine între 28 Aprilie şi 1 Mai a. c. obţin o reducere de 50 la sută, indiferent de numărul participanţilor ce alcătuesc grupele. Atât la concursurile regionale cât şi la concursul pentru finala din Bucureşti, echipele culurale vor călători în baza delegaţiilor eliberate de Consilile Sindicale Judeţene respective. Când ţărănimea muncitoare campania agricolă se desfăşoară cu succes in comuna Erbiceni organizaţiile de Partid colaborează cu organe, admistrative. Vasile Pădureţ din satul Băneşti ştie ce are da este bine îndrumată. r\~--- r --— - « ■*—» — - - * ■ -De modut cum este îndrumată şi ajutată ţărănimea muncitoare de către organele administrative in munca de fiecare zi depinde în mare măsură succesul campaniei agricole de primăvară. Dar organele administrative trebue să colaboreze in mod temeinic cu organizaţiile de Partid in acţiunea pe care o duc Organizaţiile de Partid de la fard trebue să stea în fruntea acţiunii, să fie motorul ei. In timpul scurt de când se desfăşoară campania insămăntări or în judeţul Iaşt se pot culege câteva învăţăminte prețioase de pe urma felului cum este dusă munca de lămurire a săteni or cu privire la insământări. Cazuri pilduitoare la Totoeşti lată de pildă comuna Erb’ceni. Ea poate constitui un exemplu pilduitor. Acolo orgamizat ile de Partid In colaborare strânsă cu organele adm nîstrat va au făcut dintru început treaba bună. Secretarul organizaţiei de Partid, primarul, notarul, agentul agrcol, şeful de milifia rurală, cu totul s'au deplasat pe teren încă dela începutul pregătirii campaniei, au varificat amănunţit dacă fiecare gospodar a primit planul da cultură, dacă uneltele sunt reparate, dacă sămânţa este îndestulătoare şi dacă a fost condiţionată. Acolo, unde s'au găsit ipsuri, s’au luat de îndată măsuri de îndreptare, pentruca muncile de primi vară si pornească în cele mai bune condition!. Ş, în odavâr lucrul a început bine. In satul Totoeşti aparţinând de com. Erbiceni ţărănimea muncitoare şi-a văzut de treburi din prima zi prielnică. Exemple demne de relevat sunt numeroase . Toma Munteanu, posesorul unui hactar da teren arabil a început aratul de cum s’a zorit de ziuă. Până la 4 după amiază ti terminat. S’a înapoiat acasă și s’a apucat să are grădina din jurul gospodăriei. Până seara terminase de praf şi cele 12 prăjini de jurul casei. Vasile Vonife a înjugat boi de cu noapte şi el transportat cu căruţa câţiva saci cu porumb la Podul Sfoaie. A avut însă grija, de lumii, iar ei urmau în schimb să se întoarcă la aspectul vechiu, atât de simplu şi obişnuit al lumii. Intr’un cuvânt, în fizică domnea o totală confuzie ș! o mare desorientare ideologică. Marile descoperiri păreau a fi incompatibile cu materialismul. Ca un erou legender stătea fizica In faţa pietrei vrăjite pe care erau gravate cuvintele: „Dacă vei merge înainte (adică vei accepta nouile descoperiri) vei putea să cazi nu prada idealismului; dacă vei merge înapoi şi vei renunţa deci la nouile descoperiri) vei rămâne cu un fond materialist, dar fia vei putea exista; evita să cazi prada metafizicei". Şi iată că atunci, când negura şi confuzia domneau în cum a ajuns la târg sa trmită v tele la plug cu feciorul sîu, pentru ca munca arăturii să nu fie stnchîrle. Sacro boii au fost dn nou aduşi la Pd. Iloaie şi înjugaji la car. Trecem prin satul Bârleşti Pe ogoare, plugurile brăzdează pământul nt’g'U, râsturnând brazdă adânca. Vasili Padu eţ, ajutat de nepotul său Neculae în etatj de 15 ani !l dă zor cu aratul pe ţarina lui V. Rusu. Ne apropiem de oamenii care muncesc şi-i întrebăm dacă eu spor la treilea. — Mulţumim de întrebare, — ne răspund dânşi. Dacă muncim chibzuit, iaca avem spor. Da cum s‘a făcut vreme bună, am Inceput şi eu liucrul, după cum m’a Inscrs responsabilul de sector din satul nostru, precizează Pădureţ. Şi continuă: Noi am fost lămuriţi dda bun început ce avem de făcut. Nu numai responsabilul de sector ne-a dat de uşlr. Ne-au voitat toată comisia de însămânţări din comună şi ne-a lămurit. Iar secretarul organiza M.AD. (Continuare în pag. 2-a) Wnsrf 1 Ao‘j?ía. .1,^*^ lí e i í c ţ I â yghSm.ȘTEFAN cel MARE Nr. 52 A d în I ■ litra (i t IAȘI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE: Redacției Administrația Serv. de noapte ! (Nr. 1200 ) 1210 204? 131« Congresul al XI-lea al Comsomolului La Moscova s'a desch's tri cet de al \I-lea Congres al Comsomolului. Congresul acesta constitue o adevărată sărbătoare pentru tineretul întregii lumi, care vede în Comsomol un exemplu și o călăuză sigură in lupta pe care o duce. Aceasta, deoarece in cei 31 de ani de existenţă, Comsomolul a adus o contribufie esenţială la construcţia societăţii cea mai avansată de pe faţa rămânuui, a adus o contribuţie esenţială la salvarea civilizaţiei şi culturii umane prin lupta eroică dusă în timpul celui de al doilea războiu mondial Împotriva fascismului. Toate aceste succese dobândite de Comsomol, se datoresc faptului că această organizaţie cuprinde elementele cele mai bune ale tineretului sovietic de toate categoriile şi conducerii directe a marelui Partid Comunist (boşevo) al lui Lenin şi Stalin. Partidul a educat acest tineret în spiritul unei morale cu totul nou, în spiritul muncii constructive, al abnegaţiei pentru clasa muncitoare, al patriotismului fierbinte , al internaţionalismului proletar. Partidul a făcut de acest tineret, eliberat de cătuşele capitalismului, un tineret cum n’a mai cunoscut omenirea. Congresul se deschide în epoca luptei pentru construcţia comunismului, cănd se dă bătălia transformării naturii şi a împlinirii planului cincinal înainte de termen. La acest Congres participă delegaţi ai tineretului revolţionar din toate ţările care îşi exprimă admraţia pentru goliosul Comsomol leninist - stalist. Tineretul sovietic asta din jurul Partidului Bosevic şi al marelui Stalin constitue forţa principală din Federaţia Internaţională a Tineretului Democrat. Urmând pilda pe carel o oferă, tinerelul nostru organizat în U. T. M., calcă ferm pe drumul unei pleţi noui. Meetingurile organizate de U.T.M. cu ocazia deschiderii Congresului Comsomolului arată cât de mult cinstesc tinerii noştri din câmpul muncii manuale şi intelectuale, Comsomolul leninist-stalinist. Grădina cu cele mai bogate sere din lume Prezidiul Academiei de Ştiinţe din URISS a hotărat re- facerea gradinei botanice din Leningrad, distrusă partial in timpul răboiului de Apărare a Patriei. Această grădină este unul din colţurile ceie mai frumoase ale Lenin, graduri. Ea a fost amentjată cu 235 de ani în urmă de farul Pentru ). Grădina botanică din Leningrad este o instituție silmfitiefi de renume mondial. Ea posedă cele mai bogate conscții de plante dinîntreaga lume. In ajunul Războiului de Apărare a Patriei, grădina botanică poseda S® sere cu 2600 de specii de plante, printre care şi numeroaseplante , veşnic, verzi, din zonele tropicale şi subtropicale. Printre aceste din urmă exisiai o colecţia unică in lume de ferigi lemnoase. Una din aceste ferigi era cu adevărat un exempar rar. Planta avea vârsta de la Btent şi o înălţime de 8 metri, imediat după terminarea războiului a început restaurarea grădinei. In prezent lucrările de refacere continuă cu intensitate. Multe la laşi, întreprinsa de Primăria Municipiului Refacerea străzilor mărg.naş®. Reparaţii la Hila Centrală şi la Băile Comunale. Amenajarea parcurilor publice Serviciul Tehnic al Primăriei Municipiului Lşi, s-a alcătuit un plan de refacere a oraşului, încă din primul trimestru ianuarie-Martie, Primăria a început aprovizionările de materiale, pentru refacerea străzilor mărgnite cum sunt străzile Oancea, Sălciilor, Dochea, Ripa Gubenă. Serviciul arhitecturii de pe lângă Primărie și-a propus sa facă repara arătând calea justă corăbiei care s’a abătut din caleţii generale la Hila Centrală, prin consolidarea pavilionului principal, montarea fierului şi turnatul betonului la 12 stâlpi şi înlocuirea fundaţilor a 9 stâlpi de fontă. Repararea pavilionului de zrizavat, construcţia gh .ferelor de desfacere a produselor şi repararea celor vechi. La grajdurile comunale se vor repara atelierele şi garajele. La Baia Comunală şi Baia Populară se vor face reparaţii serioase, revizuirea instalaţiei de apă, lumină, repararea canapelelor a sitelor, etc., pentru ca astfel să poată fi cât mai de folos, cetăţenilor. La măcelăriile din Piaţa Sf. Spiridon, se vor face lucrări de tâmplărie, mozaic, geamuri. Servieiul comunicaţiilior a reuşit sa facă aprovizionările pentru refacerea străzilor cu nisip, piatră spartă, cărămidă, bitum, lemn, filer, piatră brută ş. a., propunându-şi să înceapă deindată pavarea şi amenajarea străzilor Doilia, Stciitori Oancea şi Râpa Galbenă. Pentru amenajarea stâlpi- 1 AL, (Continuare In rag, 3 an)