Opinia, mai 1949 (Anul 41, nr. 794-818)

1949-05-01 / nr. 794

"V 1 M­A­I, din anul noilor noastre victorii De aproape 60 de ani, 1 Mai, marea sărbătoare a muncitorilor din toate țările lumii, a reamintit cu­ spaimă capitaliștilor cft a? rânduirea lor trage sa «vară, că existența lor devine anacronică, că jer­file inexorabile ale isto­r­ei, aduc omenirii zorile «nul nou destin* . Cu groază şi furie oarbă eu deschis ochii jefuitorii, In dimineţile zilelor de 1­­mai. Sângeroasele apr rate represive ale burgheziei «“’au putut stăvili voinţa froletariatului. 1 Mai a tandenţat pe asfaltul mal­tHor metropole industriale, in toţi anii şi sub orice firmă a dictaturii burgheze ceea ce nu voiau să audă urechile cernite ale capi­taliştilor: sfârşitul aprop­i­at al lumii lor. 1 Mii a demonstrat în.­­la ide cu ii a forţa şi vigoa­­rea celei mai avansate clase a societăţii, a vestit lumii, aşa cum spune I. V. Stalin că „muncitorii sunt "chemaţi să reînnoiască fur­asea pe baza libertăţii şi a socialismului Socialismul este astăzi ca mai revelatoare rea­litate. Marea patrie a so­cialismului, Uniunea So­­vietică şi-a dovedit tăria şi viabilitatea, şi-a de­­clonstrat cu­ prisosinţă su­­ferioritatea faţă de putre­dul sistem capitalist. A­­colo în U.R.S.S. exploata­rea capitalistă nu a rămas decât o smintire odioasă. Acolo înfloreşte libertatea oamenilor, acolo se consi­umesc gradinele societăţii de mâine, bogată pe drep­tate, libertate, bunăstare , continuu progres. De la săgeata de piatră ,r* unealta de bronz, la zgârie norii New-Yorku­* U şi ascensorul electric, mu\ a purtat pe umerii ii ruşinosul jug al ex*­oatării. Dela marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, el are deschisă calea îna­ripată către cele mai în­­aite culmi ale civilizaţiei. Sub sem­inul sfintei liber­tăţii şi a drepturilor sale fireşti, Adevărata Istorie a omenirii au făurit-o şi o făuresc muncitorii, care în dimineţile de 1 Mai au aprins flacăra nădejdiilor oamenilor muncii din în­treaga lume şi au înarmat cu puteri noi speranţele acelora care experimentau pe propria lor piele, re­presiunile monştrilor ome­nirii , capitaliştiiftici­­» Acest 1 Mai, din anul noilor noastre victorii, se deosebeşte de sărbătorile trecutului.­­Priviţi harta lumii şi veţi simţi cum se clatină temeliile luni­i capitaliste. Seismografele tuturor me­ridianelor Înregistrează de acest 1 Mai, noi crăpături în putredul sistem capita­list. Se destramă expoa­­tarea capitalistă în China sutelor de milioane de robi. Se aude grasu­l ma­nifestanţilor din ţările pe care capitaliştii le-au a­­dunat pe cecurile lor fără acoperire în blocuri şi pacte. Se mândresc munţii Greciei cu vitejiile fără de seamăn ale armatelor populare eliberatoare. Co­loniile calcă în picioare biciul exploatatorilor. Alături de această uriaşă desfăşurare de forţe, po­poarele din estul şi sud­istul Europei care şi-au luat destinele în propriie lor mâini, merg sigure pe drumul construirii socia­lismului. S­pilanţul acestui 1 Mai arată creşterea forţelor păcii şi progresului, forţe de neînvins a muncitorilor, clarviziunea perspectivei de mâine. O singură zi, ne mai desparte de cea mai mândră sărbătoare a oa­meni­lor muncii de pretu­tindeni, 1 Mai. Acest 1 Mai, a fost în­tâmpinat cu o şi mai în­verşunată luptă împotriva rămăşiţelor exploatatoare, cu o şi mai aprigă luptă pentru înlăturarea vechi­lor şabloane în muncă, pentru dărâmarea norme­lor existente şi îndeplini­rea Planului de Stat pe 1949. In întreprinderile ieşene Ca şi nu toată ţara, oa­menii muncii, au dat şi dau bătălia pentru a pro­duce cât mai mult, pentru a înscrie pe steagul fa­bricii lor cât mai multe succese in muncă. Continuare în pag. 4«a Scef­a a ll-a vagonal d­e atei «r»le CFR Nco» lina asemenea unor vred­nice a le ne roiesc în ju­­rul vagoanelor, echipele da montatori, lăcătuş tâmplari, nituitori, etc. Mai puternic, cu mai multă ho­tărâre, mânueşte dalta­­­­câtuşu! N-lai Covaliu. Cio­canul mânuit de acesta parcă este un pistol de nituit, răpit», fera inc«* tar», ritmic. Alături de el, inovatorul Pivniceru V-U care a pus la punct o inovaţie în cinstea lui­­ Mai dă explicaţii tâmpla­rului Ştefan Buft­aru cum poate fi aceasta utilizată şi rezultatele ce se pot obţine. Pe tot şantierul respiră dârzsiig şi VQifi bună. Operaţiile S9 suc* cad cu re-peziciune, dove­­i­nd o bună organ­zare a muncii. Aceasta se datoreşte întrecerilor socialiste, care au sudat oamenii între­gi, ridicându-le conştinţa, în­tărind spiritul tovârfişesc caracter­stic muncitor­lor. Aşa întâmpină muncitorii din Iaşi măreaţa sărbătoare a celor ce muncesc asaltul normelor. Mai multe bunuri pentru osmânt munţii in«va­ r. Angajamentul pentru 1 M­ai a fost îndeplinit şi a* cum în ultima zi de mun­că care îi mai despart de marea lor sărbătoare, „vagonorli“ pregătesc ca* aptT î 10 Vagoane refă­cute în plus. — „Le vom face, pen­tru ca o vrem cu toţii", spt.n.î tâmplarul C. Alca­zare. Numai bâsâitul strungurilor se auch în uriaşa hală a rotăriei. Angajimenteie luate pentru 1 M »U fost terminate inert ci« 10‘21 Aprilie. Acum, scrâş­­nind, cu liteie strung­uri’or» Intra adânc în a te roţi, pregătind »picioarele* al­­tor vagoane și lo-­omo­ tive. De sus din cușca sa# omul dela macara, urmaf reste atent chemările strun­gurilor, ,ft —„Nici când,— spune *•„ ceasta­«au plimb­it a» tât macaraua . Parcă s’fu înmu­tit. Înainte mai «vean* timp de răsucit câte o ti­­gară , dar acuma strungi» rita Mariana Pădureț a auzit un zgomot suspect la strung. In două minute Ilie Butnaru­, a găsit pr.'­ LEONTE SILVESTRU (Continuare în pag. 3-4.( A. ♦ ! VICTOR NEDELCU 1 MAI Cântă roş cântec pentru împlinitul fruct al grelei bucurii de Armindeni, fructul, n­oi l-am sădit cu mânere noastra bătute din carnea lui fragedă noi să muşcăm coufil şi în veacuri de veacuri. Domniţele mele cu roşii basmele al păcii mai alb decât albul zăpezii veşmânt l-au ţesut la războaie ; şi nu­ după ni­, în cinstea zilei dintâi a lui Mai, tinereţe a lumii, cu bătut cu ciocanul eroii. Sau pus în pământ secară şi pane­lar orbilor vederea prin buchii s'a dat in cinstea zilei dintâi a lui Mai, tinereţe a lumii. N­ii pDeaceea mulţimea pe străzi dă năvală ■cu tobe şi surle şi steaguri şi flori. Fiecare nu­ e­ o redută a lumii pe care o vor, fiecare orb luminat, un soldat, şi trec în coloane, nesfârşite coloane, vitejii aceştia, ai păcii logodnici, şi f­aţi cu soldaţii din Grammos şi Nanking şi fraţi cu minerii şi fraţi cu pescarii şi fraţi cu ţăranii ce 'n lungul şi latului pământului tot o horă imensă încins-au. Sunt mulţi cât nisipul şi tari cum e piatra şi drumul şi-l ştiu luminat de roşie stea Ei cântă un cântec ce lumea o scoală în dimineţele noui, dimineţi fără capăt. " ... - ■ ■ ■ ■ -.......... ~ -’"TT anul a wühi- im I' ©TECK I 1 • ^' « S $. ' a S i 4 Pagini 4 Let Z I & ifé pa PUL AR COTIOI AH OumSncä 1 Mal 1949 Trăiască 1 Mai, zi de trecere în revista a forţelor clasei muncitoare şi de manifest­­are a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc!

Next