Opinia, iulie 1949 (Anul 41, nr. 845-871)

1949-07-01 / nr. 845

► ANUL 41 Nr. 846 ABONAMENTE Mi 360 ; J . J i i . 3 mai » 5.000 întreprinderi,autorita pe un in Atelierele tipografic« /«­ Str. STEFAN CEL MARE 50-52 I PROBLEMA aprovizionării CU PRODUSE LACTATE Cum işi poate ImbunAtâf lî munca, Aprolacta din Iaşi In ultimul timp, sucursala hrană a Societăţii de Slu Aprolacta a reuşit să realizeze unele progrese privire la gospodărire. Amenajarea unei depozite La sediul din Elena Doam R­ia­g’au amenajat beciuri irate, bine aerisite. In telurile acestea se depo­rtează produsele „Tn tran­­t t,, — adică acele pro­­ii'fi care stau acolo • zi - două, până când sunt livrate fmai departe la tentrocom aliment sau la C operative. La rândul ei, Centrocom shaent distribue mai de­­f irte marfa diferitelor uni- Vi­ţi ale magazinului Mol­dav­, iar Cooperative­ re vând produsele Apro­­lactei prin toate sucursa­lele. In afară de Încăperile din strada Elena Doamna, Aprolacta a mai organi­zat şi un depozit mare in strada Brânduşa. Acest depozit este foar­te Încăpător, acolo se a­­duc produsele ce se pre­lucrează la centrele din judeţ acolo, se pregătesc stocurile de brânză­­pen­­tru iarnă. Aşa­dar, in ceea ce pri­veşte spiritul de gospo­dărire, Aprolacta a do­bândit succese Însemnate. Aceasta Insă nu este deajuns. Prin amenajarea — ce-i drept temeinică — a depozitelor din strada Elena Doamna şi strada Brânduşa, Aprolacta nu-şi îndeplineşte toate sarci­nile ce-i stau In faţă. Ea trebue să-şi facă co­lectările în judeţ după un plan întocmit în amănunt. Aprolacta programase să dea pe piaţa ieşană într'un »«int!* int»'»«­ de timp cantitatea de 8 va­goane brânză (caş, tele­mea) şi n’a dat decât trei vagoane jumătate. Cum de s’a putut Întâm­pla o asemenea d­ficien­­ţă ? Cauza se datoreşte faptului că operaţia de colectare n’a decurs fn ce*» mai bune condiţiuni. Problema colec­târii In primul rând, Apro­iacta trebue să-şi instru­iască colectorii in aşa mod, ca aceştia să aibă puterea da convingerea a­supra producătorului. Producătorul are dea bucuros produsele sale Societăţii Comer­ciale de Stat atunci când el va fi convins că numai aşi trebue să procedeze. Dânsul trebuie deci să fie bine lămurit că marfa încăpută pe mâna ne­gustorului este da cele mai multe ori contrafă­cută de către aceştia şi In al doilea rând produ­sul este speculat in da­una marei mase consu­matoare, — masă alcătu­ită din muncitorimea dela oraş­. Fără îndoială că lucru­rile se petrec aşa, întrucât nu întotdeauna produsul ţărănesc este" achiziţio­nat direct de către co­merciant ; aceştia îşi pro­cură uneori marfa prin intermediar. Un sprijin preţios poate şi trebue să dea Aord­actei organizaţiile de Partid de la ţară. Organizaţiile de Partid au M­­ADMAR — continuare în pag. 27 a — La 3 iulie SE DESCHIDE la Iaşi «Săptămâna colectării fierului“ Centrul judeţean de De­­laborări Antrepozite şi Colectări (D.A.C.) din şoseaua Sfl. loan, lângă Ahfitor, dsscft’ds campa­nia de colectare a fieru­­it, organizând pentru ac­teasta, săptămâna fieru­lui, die la 3-1 9 iulie, întreprinderea de Stat O.A.C. a fost înfiinţată de Ministerul Industriei,­­pentru realizarea Planu­lui de Stat şi valorifica­rea deşeurilor. Toţi cei ce au cantităţi de fier vechi, vor putea sâile valorifice la D.A.C.. Aceste produse colec­tate la preţurile oficiate anunţate, sunt menite să realizeze importante eco­nomii de mate­riale, pen­tru industria noastră. Trădătorii muncitorimii vor fi înfrânţi Ţările capitaliste se a­­fla în ajunul unei crize economice de proporţii nemaipomenite. Simptomele au început să se arate. Zeci de fabrici îşi în­ch­d zilnic porţile.­­Cursa dintre preţuri­­şi salarii nu poate fi oprită.­­­ Numărul şomerilor creşte o zi şi trece. Iar tendinţa de fasci­­zare, evidentă pretutin­deni în lumea capitalistă, are ca rezultat înăspri­rea la maximum a teroa­­rei exercitate împotriva muncitorilor.­­Şomajul, foametea şi l­psa de adăpost, teroare crâncenă şi ameninţarea războiului, ridică în faţa muncitorimii organizate in sindicate o serie de probleme foarte complexe. La aceasta trebuesc a­dăugate legiuirile anti­­grevtate, criteriile cu to­tul absurde de salarizare a muncitorilor de culoare, a femeilor şi a copiilor. Convocarea celui­­­de al doilea Congres al Fede­raţiei Sindicale Mondiale, care se va ţine la 10 iu­lie la Milano, corespunde deci unor necesităţi stri­­gente, necesităţilor de a găsi metodele cele mai adecvate de aparfee a drepturilor şi intereselor muncitorimii de pretutin­deni. Au înţeles aceasta mi­­lioanele şi milioanele de muncitori din Europa ca­pitalistă şi din ţările co­loniale, din cele două A­­merici şi din Australia, muncitorii sovietici şi ceei din ţările de democraţie populară care şi-au de­semnat delegaţii pentru Congres şi care aşteaptă cu nerăbdare hotărîrile ce se vor lua. Duşmanii clasei munci­toare au Insă vigilenţa trează. De aceea şi-au tri­­mis lacheii de teapa lui Daakin şi Carey, scizio­­nişti şi spărgători de gre­ve cu vechi state de ser­viciu, să reorganizeze un contra congres la Geneva. In acea speluncă inter­naţionala unde s’a însce­nat procesul diplomatului român Solvan Viţianu. Care sunt intenţiile domnilor Deakin­­şi Ca­rey nu e greu de sesizat dacă ne gândim că efor­­turile pe care le fac dome­niile lor, «baronii sindi­cali* ţintesc la accepta­rea planuril­or imperia­liste à la Marchall, pla­nuri care au cauzat şp. I. L. — continuare în pag. 2­ a Cupa Tineretului Muncitor in perioada 15 Iunie 15 Iulie a. c.,obiectivul prin­cipal al Organizaţiei Spor­­tului Popular este «Cupa Tineretului Muncitor“. Inceputa la 15 Mai, «Cu­­pa T­ieretului Muncitor» a mobilizat pe terenurile de sport sute de m­i de participanţi. Această cif­ră arată în mod evident creşterea interesului pen­­tru sport în masele largi ale tineretului. In z­­ele de 29 iunie-3 iulie se vor desfăşura campionatele judeţene, când se vor întâlni re­­prezentativele de prasa şi cea a Capitalei de judeţ, pentru desemnarea cam­pionilor judeţeni., Cu această etapă (e­­tapa lll-a), Cupa Tinere­tului Muncitor intră într-o fază finală. Tot în aceas­­ta finală se vor disputa campionatele regionale în zilele de 9 si 10 iulie. La Dorohoi vor lua par­te campionii judeţelor Do­­rohoi, Botoşani, Rădăuţi şi Iaşi­ SALARIAŢI, la primirea lefii cumpăraţi certificate C. E C. pentru aprovizionarea cu lemne ! C. E. C.-ul local a dus in­­ ultimul timp o activitate se­rioasă înfiinţând ghişee emi­tente de certificate C. E. C. in întreprinderile cu mai mult de o sută de salariaţi. Astfel, Comitetele proviz tori­i ale judeţului şi oraşu­­ui, Atelierele C. F. R.-Nico­­lina, Ţesătura (la care s’a afiliat„şantierul Socola), E. T.A.C.S., Depoul C. F. R., Direcţia Regională C. F. R., Universitatea, Magazinele de Stat Iaşul şi Ciocanul au a­­semena ghişee. La aceste î­ntreprinderi, or­ganizaţiile de partid, dimpre­ună cu comitetele de fabrică trebue să ducă o puternică muncă de agitaţie, pentru ca salariaţii — care-şi primesc zilele acestea lefurile—să cumpere cât mai multe cer­­tificate CEC, pentru aprovi­zionata cu lemne. Trebuie arătat că In acest fel se vine în mod practic în sprijinul­­salariatului. Alte întreprinderi şi insti­tuţii care n’au încheiat­­con­­venţiile cu C. E. C. au sar­cina să le întocmească de Îndată. . Depozitele Comitetul pro­vizoriu au cantităţi suficiente de lemne . In câteva zile se deschide noul depozit din strada Tataraşi. Şi în scurtă vreme ia fiinţă o serie de depozite care vor vinde ori­ce cantităţi de lemne (cât de mici). Aşa­dar, dacă salariaţii îşi vor procura din timp certi­ficatele de economii (care sunt şi purtătoare de dobân­dă) vor rezolva in bune condiţiuni problema aprovi­zionării cu combustibil. . LA IAŞI a înfiinţat prima filiala pe ţara a Societăţii de Ştiinţe Medicale din R. P. R. E­l a avut loc In­sula In­­stitului de Medicină, constis­tituirea filialei I,şi a Societăţii de Ştiinţe Medicale din­*R.P.R. A fost ales comitetul filialei, având următoarea componenţă :prof. dr. Enescu Ion, preşedinte ; Grigoraş Zenovia, soră de ocrotire şi Barhad Bernard, preparator — vice preşe- I dinţi ; dr. Aiz­covici­ Lucia, secretar general, conferen­ţiar dr. Zaharia N _ R«scr«tar ; Băliş Vasile, laborant, casier şi următorii membrii : prof. dr. Dumitru Cornelsohn, far­­macist Cuperman și student Solomon Constantin. D. dr. M. Nanu, secretar continuare in pag. 3-a Redacții Administrația Serv. da noapte;­­ Nr. 1209­­ . 1210 _ 2042 . 161» Având clar în minte grozăviile răboiului Cei ce muncesc, apără şi iubesc cu dârzenie pacea Povestea vieţii lui Băietu Maria este deosebit de simplă. Până la război, din frageda copilărie a mun­cit din greu pe la alţii. Părinţii ei nu aveau pământ şi boţul de mămăligă şi câştigau ostenind la de­­al de Irimescu, Ariton sau alţi boieri din comună, care angajau oameni cu ziua. La fel munceau şi cei­lalţi oameni din Broşteni, judeţul Baia, marea majo­ritate ţărani fără pământ. Era grea viaţa pe atun­­ci. Cât li lucrai boierului şi tot nemulţumit era. Ma­ria îşi aminteşte şi acum de ţipetele scoase de bo­­ieri când se apropia ziua de plată. Atunci şi soco­telile erau rotunjite, aşa ca să iasă mai bine pen­tru contabil şi stăpân. Mai târziu, Băietu Ma­­ria şi-a agonisit după ani de trudă şi chin 30 pră­­j­ii de pământ. De-aici trebuia să se hrănească şi ea şi fetiţa ei ,Silvia. — «Mult mai munceam pentru copil. Mi-era drag ca ochii din cap. Toate mi se păreau mai uşoare de făcut când o vedeam pe Silvia cum începe­a ganguri, cum m­er, pe a merge. Seara, după o zi de lucru, stăteam mult aplecată asupra ei şi o pri­veam în timp ce dormea. A­­veam o bucurie a vieţii, de fapt singurau. Toate aceste Ie spune ea pe nerăsuflate, între două oftaturi, indreptându-şi per­na dela spate. A venit Insă războiul ne­legiuit şi Intr’o bună zi, după ce satul a fost eliberat de oamenii sovietici, o bombă hitleristă a căzut in apro­­pierea casei şi Silvia, copi­laşul de doi ani a murit după două ore de chinuri grele. In ceea ce o priveşte pe mamă, ea a scăpat cu o sch­­i înfiptă adânc Intre două coaste. De-atunci au trecut an. Suferinţele şi greutăţile în­durate încă din copilărie au lăsat urme asupra organis­mului slăbit şi de aceea şi vindecarea se face mai greu. In prezent se află inter­nată tntr’o clinică din loca* Iitate. Dorinţa ei de a trăi, de a învinge suferinţele este mai puternică ca oricând*. . — „In faţa noastră s’au deschis astăzi alte nădejdU Ştim pentru ce trăim şi pen■ tru cine muncim. îngrijirea bună de-acum mă va însă­nătoşi. Atunci va începe pentru mine adevăratul trai. Pentru mine, pentru viaţi pentru toţi cei de-o seamă cu mine, muncitorii“. Băietu Maria a auzit de pacte războinice, de urgii noi pe care cei setoşi de sângele ei ar vrea să le dez­lănţuie. Pe aceştia Băietu Maria, ţăranca muncitoare din Broşteni îi blestemă, as­tăzi,­­de pe patul ei de sufe­­tinţă Ei sunt aceeiaşi care i-au răpit-o pe Silvia. Mâine, însănătoşită, va porni contra lor lupta ne­cruţătoare, după posibilită­ţile ei, pe ogorul şi în sata ei. Grünbaum Sali din strada Ştefan cel Mare e orfană din pogrom. Pe dânsa războiul a lovit-o altfel decât pe Băietu Maria. Şi totuşi su­ferinţa a fost aceeaşi. De curând a intrat să muncească la cooperativa de croitorie 1 Mai, situată chiar peste drum de casa ei. înce­tul cu încetul a început să înveţe meseria. Muncitoarele vârstnice o ajută, învaţă pen­tru dânsa şi pentru toţi cei­lalţi. învaţă să construiască pacea. Ea iubeşte viaţa şi de aceea luptă muncind pen­­tru pace. Z. SANDU „Pentru mine mic meseriaş, hotărîrea guvernului de a anula şi reduce unele impozite a fost un adevărat act de dreptate care m-a scos din impas" Cu pr­vire la recenta decizie a Miisterului Finan­ţelor de suspendare a amenz­­ei din anii trecuţi şi a reducerii impozitelor pentru anumite categorii de con­tribuabili, am primit la redacţie, următoarele rânduri din partea d-lui M. Moscovici, tâmplar din Strada Gh. Dimitrov Nr. 100. Am citit în ziare că Mi­nisterul de Finanţe a ve­nit cu o serie de înlesniri fiscale, deosebit de im­­portante şi pentru noi, micii meseriaşi. [Această decizie a provocat multă bucurie In căminul meu mai ales că de această ho­tărâre beneficiez şi eu în calitate de mic meseriaş. Lucrez singur, fără să fo­losesc In atelierul meu mână străină de lucru, reuşind ca în felul acesta, ajutat de băieţii mei să ne asigurăm o existenţă cins­tită. Din anul 1946, pe când aveam atelierul în Strada Sf. Lazăr, am­ fost urmărit să plătesc o amendă care se ridica, după o serie de majorări la 280.000 Iei, sumă pe care nu aşi fi fost in stare s’o plătesc. Nişte negustori de mo­bile de mobilă enegros, care trimiteau mobilă in alte oraşe ale ţării, folo­sind metode hoţeşti au a­­runcat asupra mea Inteaga răspundere a unor afa­­ceri pe care el le făceau, fără ştirea mea. Din această cauză m’am trezit sancţionat de lege. Iată insă că guvernul ţării care se îngrijeşte şi de soarta noastră a celor ce muncim In mod onest, a micilor meseriaşi, a fă­cut un adevărat act de dreptate, scoţându-ne şi , J B.C.O. ,,m'fiMlNESCir I de dab acess|as {dia im pas. 1-----------------------! Cu dere, I Îridf^î mi eowdlffl lucrul și activitatea mea, In folosul tuturor. înlesniri importante mi­au fost acordate şi in pri­­vinţa impozitului pe care î l voi avea de plătit In cur­­sul acestui an. In 1948 am plătit 48000 lei ; în 1949 voi avea de plătit numai 18000 lei. Este o uşurare­ şi un sprij­n pe care nu l-am cunoscut nici­odată sub regimurile trecute. Atunci, pe lângă alte o­­prelişti am simţit din plin şi prigoana rasială. — As­­tăzi simt Intr’adevăr ce înseamnă libertatea şi con­diţiile date nouă pentru a putea munci în voie. M. MOSCOVICI Tâmplar Str. Gh. Dimitrov 100 — Iaș * Vânduţii dolarului stră scrisori din Iugoslavia. Sunt scrisori In care comba­tanţi străluciţi în mişcarea de rezistenţă, comunişti sin­ceri, credincioşi Uniunii So­vietice şi internaţionalismu­lui proletar, Infăţ­işează cu mânie situaţia din ţara pen­tru liberarea şi socializarea căreia şi-au vărsat sângele. Iugoslavia a încetat de mult să mai fie o ţară de democraţie populară. Clica conducătoare a lui Tito, Kardely, Dilas, Ranko­­vici, Mose Pradje & Co. se menţine la putere numai da­torită unui aspru regim tero- , .v.. ■iuil­uat c nn­rlit şi îşi are baza de mase fm­aţiile oficiale de -­­ V e­lementele reacţionare sunt introduse, în propi din ce In ce mai mari, în palatul de Stat. Comuniştii sunt supuşi lor mai odioase perseci nivelul de traiu al munc­­iior scade pe zi ce in ţărănimea muncitoare , crunt exploatată, tineri pus in situaţia să prost muncă forţată. Planul economic de 5 nu de poate realiza, fără­jutorul U.R.S.S. şi ţări de democraţie populară, cauza grelei situaţii a mun­­orilor, care nu primesc f­aliment­ din cauza conştiinţei lor fi­nalte. Bursa neagră este un floare, iar bogăţiile ţării, pădurile, minereuriie, cerea­lele, iau drumul occidentului imperialist. In ceea ce priveşte politica externă, clica lui Tito, care se făleşte cu revizuirea mar­xismului, atunci când pune in circulaţie plăcile uzate aie tuturor trădătorilor clasei muncitoare de la narodnici şi menşevici, la Troţki şi Bu­harin, dela Doriot şi Blum la Bevin şi Schumacher, cil­­j ca lui Tito a trecut cu toate­­ arb­ele el la tabăra imperia­listă. Pentru un pumn de dolari te­ daţi cu sgârcenie şi cu pru­­denţă, trădătorii de la condu­cerea Republici burgheze iu­goslave şi-au asumat rolul de spărgători ai frontului u­­nic socialist şi democraţie, de provocatori politici şi spioni ordinari. Zeloşi calomniatori ai U­­niunii Sovietice şi ai ţărilor de democraţie populară, ban­diţii lui Tito instruesc şi fo­losesc pentru spionaj fasciş­­tii refugiaţi din Ungaria, Bul­garia, România şi Albania, au Încercat să spargă uni­tatea Armatei Democrate greceşti şi prin aţâţările lor naţionaliste, şovine, incită la războiu in Balcani. Pentru serviciile aduse im­­[ION LUCREŢIU — Continuare In pag. 2-a — — nimnnuir roiMmTwirnirrTr"i^^ - Kl Vn’»ri 1 iulie 1949 ^ /J ^ t j ^| lAŞi, STR. ŞTEFAN cel MARE N­r. 1 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE CREIONĂRI O „revelaţie“ istorică Ora de istorie veche e României. Studenţii scriu. E linişte. Se uită unii la alţii şi-ş fac semne, dar tac. Sunt nevoiţi sâ scrie lucruri pe care nu le cred, dar nu­ au ce face, pentru a nu o supăra pe profesor. ..Ştiţi dv. datorită cărui fapt, a învins Constantin cel Mare, pe duşmanii săi ?­­ Tăcere... Studenţii îşi fac semne unul altuia Bănuiesc din nou o inep­ţie. Fiindicâ a fost îmbăr­bătat de crucea care i s'a arătat pe cer, cu in­scripţia ,în hoc signo vinces". (In acest semn vei învinge). Studenţii zâmbesc. Au auzit multe dela profeso­rul lor de istoria veche a României, dar pe aceasta nu pot sä o mai creauS LAUR ( continuare în pag. 3-?)

Next