Opinia, iulie 1949 (Anul 41, nr. 845-871)
1949-07-01 / nr. 845
► ANUL 41 Nr. 846 ABONAMENTE Mi 360 ; J . J i i . 3 mai » 5.000 întreprinderi,autorita pe un in Atelierele tipografic« /« Str. STEFAN CEL MARE 50-52 I PROBLEMA aprovizionării CU PRODUSE LACTATE Cum işi poate ImbunAtâf lî munca, Aprolacta din Iaşi In ultimul timp, sucursala hrană a Societăţii de Slu Aprolacta a reuşit să realizeze unele progrese privire la gospodărire. Amenajarea unei depozite La sediul din Elena Doam Riag’au amenajat beciuri irate, bine aerisite. In telurile acestea se deportează produsele „Tn trant t,, — adică acele proii'fi care stau acolo • zi - două, până când sunt livrate fmai departe la tentrocom aliment sau la C operative. La rândul ei, Centrocom shaent distribue mai def irte marfa diferitelor uni- Viţi ale magazinului Moldav, iar Cooperative re vând produsele Aprolactei prin toate sucursalele. In afară de Încăperile din strada Elena Doamna, Aprolacta a mai organizat şi un depozit mare in strada Brânduşa. Acest depozit este foarte Încăpător, acolo se aduc produsele ce se prelucrează la centrele din judeţ acolo, se pregătesc stocurile de brânzăpentru iarnă. Aşadar, in ceea ce priveşte spiritul de gospodărire, Aprolacta a dobândit succese Însemnate. Aceasta Insă nu este deajuns. Prin amenajarea — ce-i drept temeinică — a depozitelor din strada Elena Doamna şi strada Brânduşa, Aprolacta nu-şi îndeplineşte toate sarcinile ce-i stau In faţă. Ea trebue să-şi facă colectările în judeţ după un plan întocmit în amănunt. Aprolacta programase să dea pe piaţa ieşană într'un »«int!* int»'»« de timp cantitatea de 8 vagoane brânză (caş, telemea) şi n’a dat decât trei vagoane jumătate. Cum de s’a putut Întâmpla o asemenea dficienţă ? Cauza se datoreşte faptului că operaţia de colectare n’a decurs fn ce*» mai bune condiţiuni. Problema colectârii In primul rând, Aproiacta trebue să-şi instruiască colectorii in aşa mod, ca aceştia să aibă puterea da convingerea asupra producătorului. Producătorul are dea bucuros produsele sale Societăţii Comerciale de Stat atunci când el va fi convins că numai aşi trebue să procedeze. Dânsul trebuie deci să fie bine lămurit că marfa încăpută pe mâna negustorului este da cele mai multe ori contrafăcută de către aceştia şi In al doilea rând produsul este speculat in dauna marei mase consumatoare, — masă alcătuită din muncitorimea dela oraş. Fără îndoială că lucrurile se petrec aşa, întrucât nu întotdeauna produsul ţărănesc este" achiziţionat direct de către comerciant ; aceştia îşi procură uneori marfa prin intermediar. Un sprijin preţios poate şi trebue să dea Aordactei organizaţiile de Partid de la ţară. Organizaţiile de Partid au MADMAR — continuare în pag. 27 a — La 3 iulie SE DESCHIDE la Iaşi «Săptămâna colectării fierului“ Centrul judeţean de Delaborări Antrepozite şi Colectări (D.A.C.) din şoseaua Sfl. loan, lângă Ahfitor, dsscft’ds campania de colectare a fieruit, organizând pentru acteasta, săptămâna fierului, die la 3-1 9 iulie, întreprinderea de Stat O.A.C. a fost înfiinţată de Ministerul Industriei,pentru realizarea Planului de Stat şi valorificarea deşeurilor. Toţi cei ce au cantităţi de fier vechi, vor putea sâile valorifice la D.A.C.. Aceste produse colectate la preţurile oficiate anunţate, sunt menite să realizeze importante economii de materiale, pentru industria noastră. Trădătorii muncitorimii vor fi înfrânţi Ţările capitaliste se afla în ajunul unei crize economice de proporţii nemaipomenite. Simptomele au început să se arate. Zeci de fabrici îşi închd zilnic porţile.Cursa dintre preţurişi salarii nu poate fi oprită. Numărul şomerilor creşte o zi şi trece. Iar tendinţa de fascizare, evidentă pretutindeni în lumea capitalistă, are ca rezultat înăsprirea la maximum a teroarei exercitate împotriva muncitorilor.Şomajul, foametea şi lpsa de adăpost, teroare crâncenă şi ameninţarea războiului, ridică în faţa muncitorimii organizate in sindicate o serie de probleme foarte complexe. La aceasta trebuesc adăugate legiuirile antigrevtate, criteriile cu totul absurde de salarizare a muncitorilor de culoare, a femeilor şi a copiilor. Convocarea celuide al doilea Congres al Federaţiei Sindicale Mondiale, care se va ţine la 10 iulie la Milano, corespunde deci unor necesităţi strigente, necesităţilor de a găsi metodele cele mai adecvate de aparfee a drepturilor şi intereselor muncitorimii de pretutindeni. Au înţeles aceasta milioanele şi milioanele de muncitori din Europa capitalistă şi din ţările coloniale, din cele două Americi şi din Australia, muncitorii sovietici şi ceei din ţările de democraţie populară care şi-au desemnat delegaţii pentru Congres şi care aşteaptă cu nerăbdare hotărîrile ce se vor lua. Duşmanii clasei muncitoare au Insă vigilenţa trează. De aceea şi-au trimis lacheii de teapa lui Daakin şi Carey, scizionişti şi spărgători de greve cu vechi state de serviciu, să reorganizeze un contra congres la Geneva. In acea speluncă internaţionala unde s’a înscenat procesul diplomatului român Solvan Viţianu. Care sunt intenţiile domnilor Deakinşi Carey nu e greu de sesizat dacă ne gândim că eforturile pe care le fac domeniile lor, «baronii sindicali* ţintesc la acceptarea planurilor imperialiste à la Marchall, planuri care au cauzat şp. I. L. — continuare în pag. 2 a Cupa Tineretului Muncitor in perioada 15 Iunie 15 Iulie a. c.,obiectivul principal al Organizaţiei Sportului Popular este «Cupa Tineretului Muncitor“. Inceputa la 15 Mai, «Cupa Tieretului Muncitor» a mobilizat pe terenurile de sport sute de mi de participanţi. Această cifră arată în mod evident creşterea interesului pentru sport în masele largi ale tineretului. In zele de 29 iunie-3 iulie se vor desfăşura campionatele judeţene, când se vor întâlni reprezentativele de prasa şi cea a Capitalei de judeţ, pentru desemnarea campionilor judeţeni., Cu această etapă (etapa lll-a), Cupa Tineretului Muncitor intră într-o fază finală. Tot în aceasta finală se vor disputa campionatele regionale în zilele de 9 si 10 iulie. La Dorohoi vor lua parte campionii judeţelor Dorohoi, Botoşani, Rădăuţi şi Iaşi SALARIAŢI, la primirea lefii cumpăraţi certificate C. E C. pentru aprovizionarea cu lemne ! C. E. C.-ul local a dus in ultimul timp o activitate serioasă înfiinţând ghişee emitente de certificate C. E. C. in întreprinderile cu mai mult de o sută de salariaţi. Astfel, Comitetele proviz torii ale judeţului şi oraşuui, Atelierele C. F. R.-Nicolina, Ţesătura (la care s’a afiliat„şantierul Socola), E. T.A.C.S., Depoul C. F. R., Direcţia Regională C. F. R., Universitatea, Magazinele de Stat Iaşul şi Ciocanul au asemena ghişee. La aceste întreprinderi, organizaţiile de partid, dimpreună cu comitetele de fabrică trebue să ducă o puternică muncă de agitaţie, pentru ca salariaţii — care-şi primesc zilele acestea lefurile—să cumpere cât mai multe certificate CEC, pentru aprovizionata cu lemne. Trebuie arătat că In acest fel se vine în mod practic în sprijinulsalariatului. Alte întreprinderi şi instituţii care n’au încheiatconvenţiile cu C. E. C. au sarcina să le întocmească de Îndată. . Depozitele Comitetul provizoriu au cantităţi suficiente de lemne . In câteva zile se deschide noul depozit din strada Tataraşi. Şi în scurtă vreme ia fiinţă o serie de depozite care vor vinde orice cantităţi de lemne (cât de mici). Aşadar, dacă salariaţii îşi vor procura din timp certificatele de economii (care sunt şi purtătoare de dobândă) vor rezolva in bune condiţiuni problema aprovizionării cu combustibil. . LA IAŞI a înfiinţat prima filiala pe ţara a Societăţii de Ştiinţe Medicale din R. P. R. El a avut loc Insula Institului de Medicină, constistituirea filialei I,şi a Societăţii de Ştiinţe Medicale din*R.P.R. A fost ales comitetul filialei, având următoarea componenţă :prof. dr. Enescu Ion, preşedinte ; Grigoraş Zenovia, soră de ocrotire şi Barhad Bernard, preparator — vice preşe- I dinţi ; dr. Aizcovici Lucia, secretar general, conferenţiar dr. Zaharia N _ R«scr«tar ; Băliş Vasile, laborant, casier şi următorii membrii : prof. dr. Dumitru Cornelsohn, farmacist Cuperman și student Solomon Constantin. D. dr. M. Nanu, secretar continuare in pag. 3-a Redacții Administrația Serv. da noapte; Nr. 1209 . 1210 _ 2042 . 161» Având clar în minte grozăviile răboiului Cei ce muncesc, apără şi iubesc cu dârzenie pacea Povestea vieţii lui Băietu Maria este deosebit de simplă. Până la război, din frageda copilărie a muncit din greu pe la alţii. Părinţii ei nu aveau pământ şi boţul de mămăligă şi câştigau ostenind la deal de Irimescu, Ariton sau alţi boieri din comună, care angajau oameni cu ziua. La fel munceau şi ceilalţi oameni din Broşteni, judeţul Baia, marea majoritate ţărani fără pământ. Era grea viaţa pe atunci. Cât li lucrai boierului şi tot nemulţumit era. Maria îşi aminteşte şi acum de ţipetele scoase de boieri când se apropia ziua de plată. Atunci şi socotelile erau rotunjite, aşa ca să iasă mai bine pentru contabil şi stăpân. Mai târziu, Băietu Maria şi-a agonisit după ani de trudă şi chin 30 prăjii de pământ. De-aici trebuia să se hrănească şi ea şi fetiţa ei ,Silvia. — «Mult mai munceam pentru copil. Mi-era drag ca ochii din cap. Toate mi se păreau mai uşoare de făcut când o vedeam pe Silvia cum începea ganguri, cum mer, pe a merge. Seara, după o zi de lucru, stăteam mult aplecată asupra ei şi o priveam în timp ce dormea. Aveam o bucurie a vieţii, de fapt singurau. Toate aceste Ie spune ea pe nerăsuflate, între două oftaturi, indreptându-şi perna dela spate. A venit Insă războiul nelegiuit şi Intr’o bună zi, după ce satul a fost eliberat de oamenii sovietici, o bombă hitleristă a căzut in apropierea casei şi Silvia, copilaşul de doi ani a murit după două ore de chinuri grele. In ceea ce o priveşte pe mamă, ea a scăpat cu o schi înfiptă adânc Intre două coaste. De-atunci au trecut an. Suferinţele şi greutăţile îndurate încă din copilărie au lăsat urme asupra organismului slăbit şi de aceea şi vindecarea se face mai greu. In prezent se află internată tntr’o clinică din loca* Iitate. Dorinţa ei de a trăi, de a învinge suferinţele este mai puternică ca oricând*. . — „In faţa noastră s’au deschis astăzi alte nădejdU Ştim pentru ce trăim şi pen■ tru cine muncim. îngrijirea bună de-acum mă va însănătoşi. Atunci va începe pentru mine adevăratul trai. Pentru mine, pentru viaţi pentru toţi cei de-o seamă cu mine, muncitorii“. Băietu Maria a auzit de pacte războinice, de urgii noi pe care cei setoşi de sângele ei ar vrea să le dezlănţuie. Pe aceştia Băietu Maria, ţăranca muncitoare din Broşteni îi blestemă, astăzi,de pe patul ei de sufetinţă Ei sunt aceeiaşi care i-au răpit-o pe Silvia. Mâine, însănătoşită, va porni contra lor lupta necruţătoare, după posibilităţile ei, pe ogorul şi în sata ei. Grünbaum Sali din strada Ştefan cel Mare e orfană din pogrom. Pe dânsa războiul a lovit-o altfel decât pe Băietu Maria. Şi totuşi suferinţa a fost aceeaşi. De curând a intrat să muncească la cooperativa de croitorie 1 Mai, situată chiar peste drum de casa ei. încetul cu încetul a început să înveţe meseria. Muncitoarele vârstnice o ajută, învaţă pentru dânsa şi pentru toţi ceilalţi. învaţă să construiască pacea. Ea iubeşte viaţa şi de aceea luptă muncind pentru pace. Z. SANDU „Pentru mine mic meseriaş, hotărîrea guvernului de a anula şi reduce unele impozite a fost un adevărat act de dreptate care m-a scos din impas" Cu prvire la recenta decizie a Miisterului Finanţelor de suspendare a amenzei din anii trecuţi şi a reducerii impozitelor pentru anumite categorii de contribuabili, am primit la redacţie, următoarele rânduri din partea d-lui M. Moscovici, tâmplar din Strada Gh. Dimitrov Nr. 100. Am citit în ziare că Ministerul de Finanţe a venit cu o serie de înlesniri fiscale, deosebit de importante şi pentru noi, micii meseriaşi. [Această decizie a provocat multă bucurie In căminul meu mai ales că de această hotărâre beneficiez şi eu în calitate de mic meseriaş. Lucrez singur, fără să folosesc In atelierul meu mână străină de lucru, reuşind ca în felul acesta, ajutat de băieţii mei să ne asigurăm o existenţă cinstită. Din anul 1946, pe când aveam atelierul în Strada Sf. Lazăr, am fost urmărit să plătesc o amendă care se ridica, după o serie de majorări la 280.000 Iei, sumă pe care nu aşi fi fost in stare s’o plătesc. Nişte negustori de mobile de mobilă enegros, care trimiteau mobilă in alte oraşe ale ţării, folosind metode hoţeşti au aruncat asupra mea Inteaga răspundere a unor afaceri pe care el le făceau, fără ştirea mea. Din această cauză m’am trezit sancţionat de lege. Iată insă că guvernul ţării care se îngrijeşte şi de soarta noastră a celor ce muncim In mod onest, a micilor meseriaşi, a făcut un adevărat act de dreptate, scoţându-ne şi , J B.C.O. ,,m'fiMlNESCir I de dab acess|as {dia im pas. 1-----------------------! Cu dere, I Îridf^î mi eowdlffl lucrul și activitatea mea, In folosul tuturor. înlesniri importante miau fost acordate şi in privinţa impozitului pe care î l voi avea de plătit In cursul acestui an. In 1948 am plătit 48000 lei ; în 1949 voi avea de plătit numai 18000 lei. Este o uşurare şi un sprijn pe care nu l-am cunoscut niciodată sub regimurile trecute. Atunci, pe lângă alte oprelişti am simţit din plin şi prigoana rasială. — Astăzi simt Intr’adevăr ce înseamnă libertatea şi condiţiile date nouă pentru a putea munci în voie. M. MOSCOVICI Tâmplar Str. Gh. Dimitrov 100 — Iaș * Vânduţii dolarului stră scrisori din Iugoslavia. Sunt scrisori In care combatanţi străluciţi în mişcarea de rezistenţă, comunişti sinceri, credincioşi Uniunii Sovietice şi internaţionalismului proletar, Infăţişează cu mânie situaţia din ţara pentru liberarea şi socializarea căreia şi-au vărsat sângele. Iugoslavia a încetat de mult să mai fie o ţară de democraţie populară. Clica conducătoare a lui Tito, Kardely, Dilas, Rankovici, Mose Pradje & Co. se menţine la putere numai datorită unui aspru regim tero- , .v.. ■iuiluat c nnrlit şi îşi are baza de mase fmaţiile oficiale de - V elementele reacţionare sunt introduse, în propi din ce In ce mai mari, în palatul de Stat. Comuniştii sunt supuşi lor mai odioase perseci nivelul de traiu al munciior scade pe zi ce in ţărănimea muncitoare , crunt exploatată, tineri pus in situaţia să prost muncă forţată. Planul economic de 5 nu de poate realiza, fărăjutorul U.R.S.S. şi ţări de democraţie populară, cauza grelei situaţii a munorilor, care nu primesc faliment din cauza conştiinţei lor finalte. Bursa neagră este un floare, iar bogăţiile ţării, pădurile, minereuriie, cerealele, iau drumul occidentului imperialist. In ceea ce priveşte politica externă, clica lui Tito, care se făleşte cu revizuirea marxismului, atunci când pune in circulaţie plăcile uzate aie tuturor trădătorilor clasei muncitoare de la narodnici şi menşevici, la Troţki şi Buharin, dela Doriot şi Blum la Bevin şi Schumacher, cilj ca lui Tito a trecut cu toate arbele el la tabăra imperialistă. Pentru un pumn de dolari te daţi cu sgârcenie şi cu prudenţă, trădătorii de la conducerea Republici burgheze iugoslave şi-au asumat rolul de spărgători ai frontului unic socialist şi democraţie, de provocatori politici şi spioni ordinari. Zeloşi calomniatori ai Uniunii Sovietice şi ai ţărilor de democraţie populară, bandiţii lui Tito instruesc şi folosesc pentru spionaj fasciştii refugiaţi din Ungaria, Bulgaria, România şi Albania, au Încercat să spargă unitatea Armatei Democrate greceşti şi prin aţâţările lor naţionaliste, şovine, incită la războiu in Balcani. Pentru serviciile aduse im[ION LUCREŢIU — Continuare In pag. 2-a — — nimnnuir roiMmTwirnirrTr"i^^ - Kl Vn’»ri 1 iulie 1949 ^ /J ^ t j ^| lAŞi, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 1 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE CREIONĂRI O „revelaţie“ istorică Ora de istorie veche e României. Studenţii scriu. E linişte. Se uită unii la alţii şi-ş fac semne, dar tac. Sunt nevoiţi sâ scrie lucruri pe care nu le cred, dar nu au ce face, pentru a nu o supăra pe profesor. ..Ştiţi dv. datorită cărui fapt, a învins Constantin cel Mare, pe duşmanii săi ? Tăcere... Studenţii îşi fac semne unul altuia Bănuiesc din nou o inepţie. Fiindicâ a fost îmbărbătat de crucea care i s'a arătat pe cer, cu inscripţia ,în hoc signo vinces". (In acest semn vei învinge). Studenţii zâmbesc. Au auzit multe dela profesorul lor de istoria veche a României, dar pe aceasta nu pot sä o mai creauS LAUR ( continuare în pag. 3-?)