Opinia, septembrie 1949 (Anul 41, nr. 897-922)

1949-09-01 / nr. 897

V treceri între grupele de învăţătură "-2 se pregătesc pentru examenul de admitere în facultăţi ISO absolveşti sunt cazaţi in cămine şi peste iau masa la cantinele studenţeşti 190 la vederaa examenului de adm­itere^îa facultăţi, secto»­ul studenţi U.T.M. a orga­­n­­ zat o serie de cursuri de pregătire.­pentru absolvenţii c­are ,urmează a intra la U» «iveijfsttate. Cursurile sunt predate de profesori de şcoli medii, Sgji de lucrări şi asistenţi flilversitari. Cuarsiştii suni in ma­­goritais fii da mun­­«îsorlfl ţărani muu­­«mori Majoritatea celor ce se pregătesc urmând aceste cu­rsuri în vederea susţinerii seamănului de admitere sunt­­ de muncitori şi ţărani muritori din oraşele şi jud­­eţele Moldovei. Prin grija Partidului şi a­­LT.M.-ului au fost asigu­rate toate condiţiile de în­treţinere. Astfel, 250 de­ absolvenţi au fost cazaţi la căminele din Iaşi iar peste 100 iau zilnic masa la cantm­ale stu­denţeşti. Imbracarî Intra grupa ■da lin vâjâituri Cursurile pentru pregăti­rea examenului de admitere au fost organizate pe facul­tăţi, insistându-se asupra materiilor de bază. Deasemeni, Intre grupele de învăţătură au fost ini­ţiate întreceri. Astfel, can­didaţii de la Politehnică au chemat la întrecere pe cei de la Medicină, fixând urmă­toarele obiective : frecvenţa la cursuri, întocmirea zia­relor­­.* perete, grafice, etc. ANUL 45 Nr. 897 ■..... 'in ABONAMENTE Lei 363 . . . . . '.3 lucr „ 5000 întreprinderi, autoritAți pa­no m Atelierele tipografice IAȘ I Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 PROBLEME LOCALE Da ce trebuesc făcute economii CwiHa se prezintă situaţia la economia ce trebue făcută la electricitate la consumul apei k Mari şi preţîojs® sunt «forturile şi strădaniile înregistra­te zi de zi de s­t­re muncitorii de li E. Î.A.C.S. însufleţiţi de un nou «vânt în muncă, dornici se îndeplinească şi chiar să depăşească prevede­­rie Planului de Stat, e­­kcsiştii sunt mereu Iwans. Bun 56 străzi ^ cât prevede programul să se lumineze public tn a­­ns! acesta — 31 (deci 60 ' ■ *«&•" . -o -% ____ la sută) au deja curent electric. Neincetat se aduc noui îmbunătăţiri la Sălile de maşini, la uzina de tram­vaie, la conducta de apă. In cinstea zilei de 23 August au fost recondi­ţionate cinci vagoane noui de tramvai, în loc de pa­tru cât îşi luaseră anga­­jamentul muncitorii de la tramvai. O atenţie deosebită se dă conductei de apă. Conducta de la Timişeşti este a doua din Europa in ceea ce priveşte lun­gimea ei, iar in privinţa vechimei ea datează din 1907, are deci 42 de ani de când e construită. Din pricina lucarei lungimi şi a vechimei, conducta este supusă mereu stricăciunii, ceea ce implică investiţii speciale pentru întreţi­nerea ei. Numai l­u cursul ulti­mului trimestru s’au e­­fectuat refaceri pe con­ductă in lungime de 1600 metri pe străzile Mihai Sturza, Aurel Vlaicu şi Manta Roşie. Din toate datele şi ci­­frele expuse mai sus, se desprinde faptul că mun­citorii întreprinderilor ETACS îşi duc sarcinile la bun sfârşit, furnizând prin efort colectiv popu­laţiei ieşene servicii pu­blice: iluminatul electric, transportul în comun, pre­­cum şi asigurarea per­manentă a debitului de apă. Cetăţenii trebuie să cunoască faptul că as­gu­­rarea în bune condiţiuni a acestor servicii impli­­că mereu investiţiuni ma­sive. De aceea se impune, în pr­mul rând — atât în întreprinderi cât şi în lo­cuinţele particulare — în­lăturarea risipei apei. E drept că întreprin­derile mari ale oraşului posedă apometru care în­registrează consumul a­­pei. Aceste întreprinderi a­­chita taxa pentru apă, potrivit consumului înre­gistrat. Dar sunt între­prinderi mai mici, ate­liere, locuinţe particulare unde se face risipă de apă. Apa curge uneori în mod inutil fiindcă robine­tele rămân deschise din neglijenţă sau instalaţia este stricată. Instalata stă astfel deteriorată săp­tămâni sau ch­ar luni de zile fără a se anunţa ser­viciul respectiv de la E.T. A.C.S. In timpul acesta se întâmplă scurgeri de apă. Trebuie aşa­dar ca În­treprinderile, instituţiile, atelierele cât şi locuin­ţele particulare să-şi re­vizuiască mereu Instala­ţiile de apă anunţând ETACS-ul la orice pier­dere , trebuie deasemeni o atenţie permanentă ca robinetele să nu rămână desc­hise. Şi la consumul curen­tului electric e necesar să se facă economii. Iată în ce sens se pune pro­blema aici : E neînţeles că oricine consumă lumina potrivit înregistrărilor contorului plătește taxa după numă­rul de kilowați. M. A. (Continuare în pag. 30 a) La Ţesătura 4 muncitoare lucrează în contul anului 1950, iar alte două, in contul Istrîâi­ Decembrie 1949 S­ite lupta pentru îndeplinirea depăşirea Planului de Stat, tori­a noii atitudini fată de ombcS, expresie a patriotismu- M înflăcărat­ de care sunt ani. sas*ti toţi oamenii muncii, prin­ W» mai bună organizare şi da­torită eforturilor depuse, având permanentul ajutor al organiza­­ţist de Partid şi Sindicat, ’ ur­sitoarele muncitoare dela fa­­cstca Ţesătura au îndeplinit pSfflă la 25 August planul­ pe şi an­ începuL lucrul In con­­îul anului 195®: Ciubotarii BMaria (preparaţii), fflfcrmănescu Profira (preparaţii) GHufeanu Marta (invidtt) Balan­­feria (ţesătorie) Atstor Rozalia şi Ochiană .Aaroaneta lucrează în contul Iu- Decembrie 194®, • • Cele 5 muncitoare fruntaşe în «Bucă au reuşit să ajungă la e.tffeî de realizări datorită: — efiraînărît timpilor morji — eli­­winării complecte a absentelor ■»motivate. — Prezentei la locul de muncă,­­«totdeauna mai devreme cu fit-13 minute, pentru a pregăti cele necesare. — întreţinerii utilajului (cură­­perfectă a maşinilor, un­­gerea lor la timp şi în bune «»indrtiuni, controlul zilnic al mnastinilor pentru a observa dacă nu s'au defectat* sau uzat. — Conlucrării bune cu schim­bat, in sensul ca producția să nu sufere de loc cu ocazia tre­ceri! dela un schimb la altul. 4 Pagini 4 lei ZIAR POPUU8 COTIDIAN Lupta pentru sănătatea copiilor noştri Pentru regimurile burghezo­­moşfereşti viaţa şi sănătatea mamelor­­muncitoare şi nevo­iaşe şi a copiilor lor nu au constituit niciodată o preocu­pare. Mui trâmbiţatele fapte filantropice ale „doamnelor din lumea mare" nu erau decât mij­loace făţarnice prin care se în­cearcă adormirea conştiinţei de clasă, amăgirea maselor cu ni­­micuri strălucitoare. Mamele e­­rau tot nesupraveghiate şi ne­îngrijite, sau „îngrijite“ de moa­şe nepricepute, iar copiii mu­reau pe capete, îndată după naştere, ori seceraţi de boli. Regimul nostru de democra­ţie populară a adus o schimbare hotărătoare şi în acest domeniu. Greutăţile nu pot fi înlăturate dintr-odată. Şi de aceea, lupta pentru sănătatea copiilor noştri dusă de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea permanentă a Partidului, constitue încă o pro­blemă grea, dar care îşi găseşte rezolvarea în mod hotărît. In­­faptuirele organelor sanitare şi ale organizaţiilor pe masă pe acest tărâm al ocrotirii mamei şi a copilului sunt grăitoare. Creşa uitat infrapr­edsrl In întâmpinarea Congresului de la Budapesta Tineretul din lumea întreagă unit în F. M. T. D. îşi afirmă hotărîrea de a lupta pentru păstrarea păcii La 2 Septembrie se va deschide la Budapesta, Congresul Mondial al Ti­neretului la care participă delegaţi ai tineretului de­mocrat din lumea întreagă încadrat în F. M. T. D.. Congresul se va desfăşura în condiţiunile unei aprige lupte pentru pace, luptă pe care forţele progresiste de pretutindeni în frunte cu marea Ţară a Socia­lismului, Uniunea Sovie­­ticâ, o duc cu dârzenie împotriva aţâţătorilor la un nou război. Mergând consecvent pe drumul progresului, împo® triva imperialiştilor aţâ­ţători la război, F.M.T.D. mobilizează tineretul con­­ştient din toate ţările glo­bului împotriva forţelor negre ale reacţiunii sub lozinca. TINERI UNIŢI­ VA, ÎNAINTE PENTRU O PACE TRAINICA. Sub această lozincă s’a desfăşurat şi Festivalul Mondial al T­ieretului care a luat sfârşit recent la Budapesta. Unitatea tineretului la lupta pentru paca a fost întotdeauna şi este şi as­tăzi arma cea mai puter­nică pe care o opune reacţiunii. In Uniunea Sovietică, Patria Socialismului, în ţă­rile cu democraţie popu­lară, care merg pe dru­mul construirii socialis­mului, dar şi în ţările marshalizate şi în colonii, pretutindeni, în cond­iiu­­nile deosebite ale ţării respective, tineretul con­ştient luptă sub steagul F. M. T. D. pentru acel­aş scop! PENTRU O PACE TRAINICA. Imperialiştii anglo-ame­­ricani încearcă pe toate căile să subminez® acea­stă luptă comună a tine­­retului democrat din lu­mea întreagă, căutând să-l spargă unitate® şi în fe­lul acesta să-l poată fo­losi cu uşurinţă în înde­­plinirea scopurilor lor răz­boinice. Tinerii încadraţi în F. M. T. D. au ştiut cum să răspundă acestor uneltiri mârşave. Numeroasele manifesta­ţii pentru pace, lupta pen­tru eliberare din ţările coloniale, numărul cres­când al organizaţiilor de tineret care vin să lupte sub steagul F.M.T.D., con­­stitue răspunsul dat aţâţă­torilor la război, imperia­­liştilor ang­o-americani. Şi in ciuda reacţiunii ne­­gre, unitatea tineretului de­­mocrat din toate ţările se cimentează tot mai mult. Acum, mai unit ca ori­când, tineretul încadrat în F.M.T.D., îşi opune toate forţele, uneltirilor aţâţă­torilor la război. I Lupta împotriva rămăşiţelor capitaliste din conştiinţa oamenilor de M­­azovţev Rolul istoric şi ţelul clasei muncitoare este înfrângerea capitalismului şi crearea so­cietăţii comuniste­ fără clase, îndeplinind această sarcină istorică mondială, clasa mun­citoare din Uniunea Sovie­tică, sub conducerea Parti­dului bolşevic a doborît stă­pânirea burgheziei şi a mo­şierilor şi a instaurat dicta­tura sa, a realizat recons­trucţia socialistă a întregii economii naţionale şi a lichi­dat clasele exploatatoare. In focul Marei Revoluţii Socialiste şi a războiului ci­­vil, a fost nimicită clasa moşierilor şi marea bur­ghezie imperialistă. Ca re­­zultat al politicii de indus­trializare socialistă a ţării şi a colectivizării agriculturii, ca rezultat al ofensivei socia­lismului in toate domeniile, au fost nimicite elementele exploatatoare-capitaliştii, ne­gustorii şi speculanţii, pre­cum şi cea mai numeroasă clasă exploatatoare»chiabu­­ri­aea. Astfel, au fost desfi­inţate clasele­ care se im­potriveau, cu disperare, cons­truirii socialismului, care se străduiau, în toate chipurile, să apere capitalismul. Lupta ascuţită de clasă pe care a dus-o clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comu­nist, împotriva vrăjmaşului său— exploatatorii— s’a ter­minat cu victoria socialis­mului. Aceasta a însemnat sfârşitul împărţirii societăţii in clase antagoniste. In urma victoriei socialis­mului au suferit transfor­mări adânci şi clasa ronoci­toare, clasa ţărănească, pre­cum şi intelectualii. Caracterizarea claselor so­cietăţii sovietice din prima fază a comunismului, a fost făcută de Stalin, în rapor­tul „asupra proiectului de constituţie a­ Uniunii R.S. S.“ . V. Stalin a arătat că a­­cestea sunt clase cu desă­­vârş re noui, cum nu au fost cunoscute încă în Istoria O­­meniri. Clasa muncitoare din U. R. S. S.—este o clasă, care a desfiinţat sistemul e­­conomic capitalist, a consoli­­dat proprietatea socialistă asupra Mijloacelor de pro­ducţie, îndreptând societa­tea socialistă pe calea co­munismului. Ţărănimea so­­vietică—în imensa ei majo­­ritate este o ţărănime col­­hoznică, care îşi bazează ac­­tivitatea şi buna stare p® munca colectivă şi pe teh­nica modernă, la baza eco­nomiei sale este proprieta­tea socialistă, bazată p® munca colectivă. Intelectua­litatea Sovietică—este o in­telectualitate cu totul nouă, activă, legată prin toate ră­­d­ic­in te stic de clasa munc citoai® şi de ţărănime, e­­s­tă din popor şi slujind po­porului, realizând, împreună cu muncitorii şi ţăranii, con­struirea comunismului. Pe baza noilor relaţii so­ciale din economia socialistă JOI ,1 August 1949 Redact la IAŞI,STR. ŞTEFAN cel MARE Administra­ţ l­a IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 99 TELEFOANE1 Redact!#! Administraţia Serv. de noapte.­ ­ Nr. Í 2m ( _ 121 . 204 . Bl 3 Un an dela moartea lui A. A. Jdanov La 31 August 1948 a Încetat din viaţă A. A. Jdanov, unul din fruntaşii Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, cre­dincios discipol al lui Stalin şi strălucit doctri­nar şi luptător pe frontul ideologic al marxism-le­­ninismului. Anul care s-a scurs dela moartea lui A. A. Jdanov a confirmat adevărul te­­zelor sate în legătură cu accentuarea contradicţii­lor intre cele două lagăre: lagărul păcii­­ şi lagărul imperialist, şi cu schim­­barea raportului de forţe între acestea prin creşte­rea necontenită a puterii şi a prestigiului lagărului anti-imperialist şi demo­cratic. Verificarea în practică a teoriilor lui Jdanov, e­­laborate pe baza cunoaş­terii realităţii şi a inter­pretării ei in lumina ge­nialei învăţături a lui Marx-Engels-Lenin şi Sta­lin, echivalează cu pre­zenţa sa vie in mijlocul acelora care am fost înar­maţi şi întăriţi cu învăţă­­tura sa.­­ Desfăşurarea luptei în­tre lagărul imperialist şi cel anti-imperialist : for­marea „ Uniunii Occiden­tale*, blocul agresiv al Atlanticului de Nord, creş­terea şomajului şi a mi­zeriei în ţările marshalli­­zate, politica de susţi­­nere a regimurilor fas­ciste din Grecia, Spania, China, toate aceste fapte care marchează intensifi­carea politicii agresive a monopoliştilor şi întărirea frontului păcii, erau evi­dente, în lumina rapor­tului făcut de Jdanov la Varşovia în Septembrie 1947, întărirea luptei anti-im­perialiste pe planul ideo­logic şi mai ales suc­ce­­sele obţinute în acest do­meniu de către lagărul păcii, arată deasem­eneci cât de juste au fost ideile enunţate de Jdanov în­ le­gătură cu importanţa com­­­baterii imperialismului pa tărâmul­­ideologic, aşa cum arăta el în expune­rea făcută asupra is­oa­rtei filosof­iei occidentals a lui G. F. Alexandrov, A. A. Jdanov a accen­­tuat deasemenea asupra luptei ce trebue dusă pem­tru demascarea substrati tului putredei literaturi burgheze, și a decaden­tismului in general. lati dece raportul său asupra revistelor „Zvezda* şi mlem­ningrad", ca şi expunerea asu­pra muzicii şi a tena­denţionismului şi a apar­titismului în artă sunt a­­tăt de actuale. „Interna­­ţionalismul în artă nu se naşte pe baza diminuării şi a sărăcirii artei na­ţionale. Dimpotrivă, In­ternaţionalismul se naşte acolo unde înfloreşte crta naţională. A uita acest a­­devăr, înseamnă a deveni un cosmopolit fără patrie*, învăţătura lui Jdanov rodeşte încă, dovedindu-i trăinicia. Ca propagandist activ exeget de frunte al măr»­xismului, continuator­ul ideilor lui Lenin şi Stalin,« figura lui Alexandru A­­lexandrovici Jdanov stă­­tue în mintea noastră, o­­fer­indu­-ne exemplul unui adevărat bolşevic, al Ui­mii revoluţionar dublat da un teoretician desăvârşit, ideile sale ne vor culauzi şi de aici înainte In lupin noastră de fiecare zi pen­tru biruinţa socialisnm af* RED. La Ieşi vor funcţiona anul aceşti două şcoli pentru pregătirea cadrelor textile .Care om al muncii din Iaşi nu-şi aduce aminte cu dis­cret de fosta şcoală de fete Reuniunea Femeilor Române? Aici învăţau elevele să coase lucruri scumpe pentru cu­coane. Plecate din şcoală ti­nerele fete ajungeau la croi­­torese ,cu renume­ care le exploatau crunt. Această şcoală nu servea cu nimic poporul­­ muncitor. Astăzi, în localul ei a fost înfiinţată o şcoală medie teh­nică textilă care şi-n început încă de anul trecut activita­tea şi o şcoală profesională textilă de bieţi care-şi va începe anul acesta cursurile. Un suflu nou «se­vistă Am vizitat şcoala şi peste tot am putut observa un snc» fiu nou de viaţă. începând de la cele mai mici lucruri­­şi până la cele mai mari, toate au fost prevăzute pentru ca anul şcolar care va încet** In curând să se desfăşo­că în bune condiţii.Localul spa­ţios va adăposti cele troua şcoli textile, asigurând şco­larilor cele necesare p®mtm a învăţa, pentru a deveni cadre capabile necesare In­dustriei noastre textile. Sălile de lucrări practica şi laboratorul sunt deosebit de bine înzestrate. Tot feluri de maşini din ramura.* tex­tilă, asigură elevilor însușii­rea de temeinice noțiuni practice pe lângă cele teo­retice. Şcoala profe­sională textilâ Anul acesta, pe lângă şcoa­­la medie textilă va mai func­ţiona şi o şcoală profesională textilă de băeţi. Cursurile a­­cesteia vor dura doi anî,, pregătind cadre de filatori» ţesători şi de imprimerie,» Cei 160 elevi câtva cupritv» de şcoala profesională, vor avea In tot timpul cursurilor întreţinere gratuită din toate punctele de vedere: Ciz^re, cantină, îmbrăcăminte, ma* , muale. Elevii au fost recru­taţi din rândurile fiilor de muncitori şi ţărani muncitori. Absolvenţii şcolii vor puTM tea să se înscrie la şcoaile V. L. (Continuare în pag.2-a)­­ (continuare în pag. 2-a]

Next