Opinia, aprilie 1950 (Anul 42, nr. 1074-1098)

1950-04-01 / nr. 1074

mm, 48 * PAGINI 4 LEI Mr. 1074 ABONAMENT: Lei 360 ...Km».... 3 luni Lei • 5000 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Sâmbîtă 1 Aprilie 1919­ Redacția IAȘI, Str. Cuza Vodă.T­­etaj* Administrația IAȘI, Str. Cuza Vodă. 1 TELEFOANE REDACȚIA Nr 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2032 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Luminarea neştiutorilor de carte, un pas important în lupta pentru socialism, pentru pace Pentru realiza c­ondi­­fiile trecerii spre socialism, o sarcină deosebit de im­portantă este aceea a lichi­dării analfabetismului. în acest scop, Planul de Stat prevede ca anul aces­ta să fie alfabetizaţi şapte sute de mii neştiutori de carte. Pentru îndeplinirea aces­­tei sarcini a fost necesar ca atât Secţiunea de Învă­ţământ, cât şi organizaţiile de Partid, de masă şi sin­dicale, să depună eforturi serioase, popularizând cursurile, mobilizând neş­tiutorii de carte şi asigu­rând condiţiile unei bune desfăşurări a lecţiilor. Totuşi, la Iaşi, nu au în­ţeles toţi cei care trebuiau să sprijine munca de alfa­betizare să desfăşoare o in­tensă activitate în acest domeniu. De aceea, din cei 13­9 de analfabeţi recen­zaţi de Secţiunea de învă­ţământ a oraşului, abia 1342 neştiutori de carte au frecventat şi continuă să urmeze c­u regularitate cursurile, dintre care 393, sunt bărbaţi şi 949 femei. In ceea ce priveşte însă siunea desfăşurată pentru mobilizarea cursiştilor, sa observă că ea a crescut continuu. Astfel, în Decem­brie frecvenţa la cursuri a fost de 35 la sută, în De­cembrie Ianuarie 40 la sută, iar în Februarie-Martie 48 la sută. Mai sunt însă 1527 de analfabeţi care n’au fost iacă mobilizaţi la cursuri şi care vor trebui alfabeti­zaţi într’un timp cât mai scurt.­­Faptul că 52 la sută din neştiutorii de carte n’au putut fi dacă lămuriţi asu­pra necesităţii de a învăţa, se datoreşte în special fap­tului că nu toate organi­zaţiile de Partid, de mase­l­ sindicale, susţinute de conducerile întreprinderi­lor, au dat concursul ne­cesar unei rodnice activi­tăţi în direcţia alfabeti­zării. Spre a vedea rezultatele unde se ajunge în cazurile când cei în drept nu înţe­leg să sprijine această Muncă de luminare a neş­tiutorilor de carte, sunt e­­dificatoare cazurile de la întreprinderile „Colorator* fi A Mai“­­Astfel, directorul între­­­prinderii Colorator s-a o­­pus înfiinţării unui centru de alfabetizare, interzicând membrilor corpului didac­­tic de a intra în întreprin­dere. Pentru a exemplifica lipsa popularizării acestei importante sarcini din Pla­nul nostru de Stat pe 1950, este suficient să arătăm că un muncitor la întrebarea care este motivul că nu vine la cursuri, a răspuns textual: „ Nu pin la cursuri pentru că ceilalţi tovarăşi, dacă aş face acest lucru, ar râde de mine*. Iar la cooperativa de producţie 17 Mai*, direc­torul întreprinderii a luat poziţie evidentă împotriva ţinerii cursurilor de alfa­betizare, îngreunând condi­ţiile în care s’au desfăşu­rat. Ele s’au ţinut întâi în­­tr’o sală unde funcţionau 25 de maşini de cusut apoi, într’o săliţă de baie şi în cele din urmă, afară în curte, pe lăzi. In consecinţă, datorită imposibilităţii de a se des­făşura, cursurile au sistat. Un exemplu cu totul con­trar, unde cursurile de al­fabetizare se desfăşoară în condiţii bune, îl constitue întreprinderile E­TACS, unde atât directorul între­prinderii, cât şi organiza­­ţia de Partid, sindicală şi UTM, au acordat tot con­cursul necesar. La ETACS, frecvenţa la cursuri este de 100 ls­­ptă.­­ Deasemeni centre de al­fabetizare care duc o rod­­onică activitate sunt cen­­trul unde urmează îngriji­torii căminelor studenţeşti, precum şi centrele de la Fi­latura (60 la sută frecven­ţă), Ţesătura (60 la sută frecvenţă), Spitalul Cen­­tral (80 la sută frecvenţă). Un centru bun este şi cel al Sindicatului casnic, care are o frecvenţă 100 la sută. Este absolut necesar ca analizându-se munca des­făşurată în cursul acestui an şcolar care se­­încheie la 16 Mai ,în­ anul vii­­tor să se treacă la o in­tensă activitate în ceea ce priveşte alfabetizarea, în această muncă trebuind să activeze toate forurile în drept.­ Păşind la lichidarea to­tală a analfabetismului în oraşul nostru, vom putea participa efectiv la făuri­rea omului nou, construc­tor al socialismului şi ostaş al armatelor păcii. Tr. ŢANEA începând de la 15 Martie a luat fiinţă d In oraşul nos­tru o subsecţie medico-spor­­tivă pe lângă Secţiunile Sa­­nitare a Comitetelor Provi­zorii Orăşenesc şi Judeţean. Evenimentul acesta este de o mare importanţă şi are o semnificaţie deosebită acum, când culturii fizice şi sportului i se deschid perspective din ce în ce mai luminoase, când se con­­struesc numeroase stadioa­ne şi instalaţii sportive şi când sunt angrenaţi în miş­carea sportivă mii şi mii de tineri de la oraşe şi sate. Folosirea experienţei sovietice Subsecţia medico-sportivă se ocupă cu organizarea consultaţiilor şi a tratamen­telor bolilor sportivilor. Me­dicina sportivă va fi îndrep­tată către două feluri: la­tura preventivă şi latura curativă. In această activi­tate medicina sportivă se bazează pa principiul că exerciţiile fizice formează un­ul din mijloacele cele mai bune, în stare de a preîntâmpina ţinuta defec­tuoasă şi care dau posibili­tatea de a menţine mult timp formele frumoase ale corpului. Dar chiar în ca­zurile unor defecte existente de desvoltare fizică, exer­ciţiile fizice ajută la corec­tarea lor. Savanţii sovietici au făcut cercetări îndelun­gate în acest domeniu a­­jungând la rezultate exce­lente. A luat fiinţă chiar o ramură specială a gimnas­ticei, aşa numita gimnas­tică corectiva, al cărui scop este de a preîntâmpina şi a corecta orice deviaţii de la desvoltarea fizică corectă. Exerciţiile corective pentru şira su­nării, pentru muşchii abdominali, muşchii spate­­lui şi mâinilor sunt folosi­toare nu numai pentru copii ci şi pentru adulţi. Cabinete medico-sportive pe toate terenurile de sport din Iaşi La bazele sportive (sta­dioanele ,23 August) şi Ţe­sătura precum şi la Strand, vor funcţiona cabinete me­dicale permanente care vor urmări metodic antrenamen­­tele sportivilor şi vor întoc­mi acestora fişe medicale, demente de apreciere a va­lorii fizice şi al gradului de antrenament. In judeţ In judeţ, medicii de plasă şi de circumscripţii au pri­mit instrucţiuni în sensul re­partizării a două ore zilnice (Continuare în pag. 3-a). La Iaşi Servicii speciale medico-sportive — Folosirea experienţei sovietice Unde funcţionează aceste servicii — — Cabinete medico-sportive pe toate terenurile de sport din Iaşi — O nouă şcoală de calificare la RATA Conducerea şi Comite­tul Sindical din Direcţiu­­nea Regională RATA* Iaşi a luat iniţiativa de a deschide în cursul a­­cestui an o nouă şcoală de calificare pentru me­canici auto, electricieni­­auto, tinichigii,auto. Cursurile acestei şcoli vor avea loc la Atelie­rele Principale RATA­­Iași. Probleme şcolare Lectura, mijloc de făurire a unui tineret nou, dârz apărător al păcii —• Ce trebue şi cum trebue să citească tineretul în vacanţă — Mâine începe vacanţa şco­lară de primăvară. Cu acest prilej elevii vor avea ră­­gazul de a-şi completa cu­noştinţele învăţate, noţiu­nile de teorie literară, etc. prin lecturi particulare. Problema lecturii tinere­tului trebue să-i preocupe în de-aproape pe toţi fac­torii de răspundere din sfera educaţiei: părinţi, pro­fesori, diriginţi, pedagogi, ca şi organizaţiile UTM din şcoli. Vacanţa de primăvară este cea mai nimerită oca­zie pentru intensificarea a­­cestor preocupări care tre­­bue să se desfăşoare orga­nizat. Tineretul trebue să pro­fite de orice timp liber pen­tru a citi lucrări­­ ideolo­gice şi cele beletristice. Li­teratura are o deosebit de mare importanţă în munca de ridicare a unui tineret care să fie pătruns de im­portanţa participării active la construirea unei orân­duiri superioare, în munca de făurire a unui tineret nou, cu o concepţie sănă­toasă despre lume, pătruns fiind de cauza clasei mun­citoare. Literatura socialistă so­vietică spre exemplu a con­tribuit efectiv la educarea comsom­oliştilor, la făurirea dârzilor apărători ai Patriei lor, la mărirea rândurilor oştirii păcii. Situaţia actuală la momentul de faţă se impune, într’adevăr, o ac­ţiune viguroasă în acest sens, deoarece s’a constatat că lipsa lecturilor particu­lare de calitate, îngreuiază enorm activitatea instructiv educativă. Nu s’ar putea spune că elevii nu fac lecturi şi as­tăzi. Acestea sunt însă de­zorganizate, cărţile alese sunt lipsite de valoare edu­cativă, nu au efecte pozi­tive. Cu prilejul unei an- R. NAUMESCU (Continuare în pag. 3-a)" „ Gazeta învăţământului “ a împlinit un an de apariţie „Gazeta învăţământului“, organul Ministerului Invă­­ţământului Public şi a U­­niunii Sindicatelor Salaria­ţilor din învăţământ a îm­plinit un an de apariţie săptămânală. Lămurind şi mobilizând cadrele didac­tice în vederea unei activi­tăţi rodnice pe linia refor­mei revoluţionare a învă­ţământului, acest organ tinde să se îmbunătăţească mereu. In şedinţele cercurilor pedagogice ale profesorilor din Iaşi care vor avea loc astăzi dupăamiază se va discuta articolul de fond din numărul festiv al ziaru­lui, urmărindu-se o lărgire a sferei lui de activitate și o legătură mai strânsă cu masele cadrelor didactice. ­ Vizitarea oraşului Tomsk trebue începută de la mun­tele Voskressenskala, căci de aici poţi cuprinde, cu privirea, întreg oraşul. Oraşul este înconjurat de verdeaţă. Printre plopi, ar­ţari şi brazi, apar din Soc în foc coşurile fabricilor, iar cupolele şi turnu­le vechilor clădiri. Strălucesc In soare, in Piaţa Revolu­ţie!, din desişul parcului apare o casă albă cu co­tea de. Este clădirea prin­­cipală a Universităţii. Un centru ştiinţific Universitatea din Tomsk s-a înfiinţat în anul 1888 şi avea la început numai o Facultate de Medicină. Si­­berienii au luptat timp de 75 de ani pentru înfiinţa­rea ei, sprijiniţi fiind de savanţii progresişti ruşi Mendeleiev şi exploratorul arctic Sib­riakov şi de scri­itorii Corolenko şi Uspen­­ski. In primul an de la în­­fiinţare, au fost înscrişi 75 de studenţi. Pe atunci nu­mai un locuitor la 665 ştia să scrie şi să citească. Astăzi, în Tomsk există 6 şcoli superioare, 19 şcoli tehnice şi 11 aşezăminte de cercetări ştiinţifice. La fiecare 5 locuitori, unul este, elev sau student. La şcolile superioare, la cen­trele de cercetări ştiinţi­fice şi la diferitele labora­toare, activează sute de profesori, docenţi şi candi­daţi. In Tomsk, I n acest oraş obişnuit sovietic, se nasc şi se desvoltă multe ramuri însemnate ale ştiinţei. Ast* fel, în Tomsk este cercetată o ramură însemnată a fi zi* cii. »Fizica corpurilor so­lide". Rezultatele cerce­ tărilor sunt cuprinse într’o lucrare în 4 volume , cel de al doilea volum fiind distins cu premiul „Stalin“ încă din anul 1939 au fost cercetate aici problemele de fizică în legătură cu tăierea metalelor. Astfel s’a născut o ştiinţă cu to­­tul nouă : fizica tăierii me­talelor“. Oraşul ştiinţific Tomsk este strâns legat de con­­struirea zilnică a socialis­mului. Practica impune şti­inţei problemele şi nevoile sale, îi dărueşte propriile sale experienţe şi aplică imediat toate descoperirile de valoare ale celei dintâi. P­anurile cincinale sta- liniste nu impun cerceta­rea temeinică a bogăţiilor solului. Geologii din Tomsk sub conducerea profesoru­lui Ussov, au întreprins de S. KOŞEVNICOV cercetarea lanţurilor ru­mn­­toase, a taigei pustii,a la­curilor sărate şi a căilor adânci. Ei au studiat pro­­blemele geologiei S­beriei şi au explorat amănunţit natura. Scoarţa pământului a fost in mare parte străpunsă şi azi îşi oferă comorile : an­timoniu, hinovar roşu, marmoră, wolfram, mine­reuri de fier, cupru şi zinc şi o seria întreagă­­de alte minereuri. Intre toate aceste cen­­tre miniere şi Facultatea de cercetări geologice a Institutului Politehnic din Tomsk, există un contact strâns şi permanent. Facultatea de Medi­cină din Tomsk Facultatea de Medicină din Tomsk, înainte vreme unica Universitate d­i­n Tomsk, a devenit, din anul 1936, un institut de s­i­n­e stătător. Ca şi în celelalte Institute, aici nu se predă numai medi­­na, ci se şi depune o muncă ştiinţifică creatoare. Numai în anul 1943 s’au publicat 132 de lucrări ştiinţifice. In Fa­cultate lucrează savanţi renumiţi, ca da exemplu profesorul Verşinin, farma­­colog şi membru al Acade­miei de Ştiinţe Medicale. Numele lui este legat de înscrierea a nenumărate plante medicinale noi in cata­loagele farmaceutice. Flora plantelor medicinale este ne­sfâ­şltă, dar nieten medic nu are voie să pres­­c­r­i­e plante care nu’s trecute In cataloagele farmaceutice. Sub condu­cerea profesorului Verşinin savanţii siberieni au CJn* (continuare îrn pag. 2-a)]­ in inima Siberiei palpită o puternică viață stib­ililă. Ştiri din ţările de democraţie populară Anul acesta se vor in­stala linii telefonice între Peking, Shanghai şi Mos­cova. In cursul anului acesta se vor instala 80.210 stâlpi de telegraf şi 11.700 km. de sârmă de cupru şi se vor repara 3.060 km. de sârmă. O staţiune Interna­ţională de telegrafie fără Expoziţia de arte . La Varşovia s-a deschis o expoziţie de arte plastice la care a participat prim­­ministrul Cyrankiewicz, mi­nistrul artelor Dubowski, precum şi numeroşi mun­citori, artişti şi intelectuali. Din cele 2.740 de opere trimise de artiştii polonezi, au fost selecţionate 633. Subiectele acestor opere sunt foarte variate.Ele pre­zintă momente din lupta fir va fi construită la Pe­king pentru comunicaţii­« cu URSS şi cu ţările de democraţie populară. Staţiunile de radio de pe coastă şi cele fluviale vor fi deasemenea restau­rate şi Îmbunătăţite, până în Iulie 1950, pentru buna funcţionare a navigaţiei maritime, estice de la Varşovia de eliberare a Poloniei, reconstrucţia ţării, aspecte din munca în fabrici, mine,, şantiere, căi ferate sau de pe ogoare. Deasemeni, ope­rele mai prezintă aspecte din lupta analfabetismului, din viaţa maritimă, spor­tivă, scene din concediste muncitorilor, viaţa tinere­­­tului polonez, etc. Se mai pot admira, deasemeni, multe portrete şi sculpturi Comerţul exterior al R. Cehoslovace în Ianuarie 1950 in cursul lunii Ianuarie a. c., R. Cehoslovacă a importat produse în va­­loare de 2.407 milioane coroane, iar exporturile s'au cifrat la 2.543 mili­oane coroane. Balanţa comercială s-a soldat cu un excedent de 76 milioa­ne coroane. Creş­terea volumului exportu­rilor efectuate în ianuarie 1950, f­ţă de anul prece­dent este mult mai ridi­­cată decât o arată valoa­rea de 50 milioane coroa­ne, datorită reducerilor de preţuri realizate în cursul anului 1949. Clădirea societăţii „Prietenii sfintei" din Varşovia, în întregime reconstruită după război. Se p­ot instala linii telefonice între Peking şi Moscova „Vânzâtoarea de leacuri"* Ua cerc de ’curioşi se strânsese pe Ştefan cel Mare. O babă care era obiec­tul curiozităţii nu mai con­tenea cu vorba : — „Pentru reuma, boli de ficat, năduşală şi boli de plăm­âi“. Pe caldarâm, pe o hâr­tie mare de jurnal stăteau înşiruite într’o simetrie perfectă câteva rădăcini de ierburi. In mijlocul hârtiei, câ­­teva fire de iarbă, strânse ghemotoc. —„E spâne pentru porci, maică, zise baba dând o­­chii peste cap. Dacă iei câteva fire de-acestea şi le pui sub pielea porcului, îl fereşti pentru totdea­­una de boală". Cum însă nici­ unul din cei adunaţi în jurul hâr­tiei cu „leacuri miracu­loase“ nu dădea nici­ un semn că ar dori să cum­pere spanţul pentru porci, vânzătoarea de leacuri reveni acolo de unde por­nise : — „Luaţi rădăcina de brâul pământului, o fier­­beţi într’un litru de apă. Lăsaţi apa până scade la jumătate şi o îndoiţi cu mie e de albine. Din lea­cul astfel pregătit luat câte două linguriţe îna­inte de fiecare masă“. „Doftoroaia“ trece cu multă abilitate la descrie­­rea calităţilor de vinde­­care a reumatismului cu untul pământului. Aşteptam să treacă şi la descrierea altor mij­loace de vindecare. Auzisem odată cum se combatea de către babe junghiul din pleurezie sau chiar epilepsia. — „Pentru junghi se ia un îuior de cânepă şi cel bolnav împreună cu descântătoarea fac din el o aţă. In timpul cât sa face aţa, baba povesteşte istoria cânepei, îngrozind junghiul că are să-l lege cu ea, apoi cu aţa strân­­să păpuşă se descântă într’o cofă cu apă neîn­cepută. Când descântecul e gata, bolnavul­ e s­to­­pit de trei ori cu aţa muiată în apă, în locul unde are junghiul; în ur­mă se spală bine cu apă descântată iar aţa o lea­gă la junghi şi o poartă trei zile. Aţa în urmă se leagă de un gard iar apa (Continuare în pag. 3-a) *

Next