Opinia, iunie 1950 (Anul 42, nr. 1123-1148)

1950-06-01 / nr. 1123

anul as Nr. 1123 41 PAGINI 4 LH Joi 1 Iunie 1960 Redacţia IAŞI, Sfcr. Cuaa Vodă 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Star. Cuaa Vodă. 1 ABONAMENTE Lei 360 ............................. 3 lun Lei 5000 întreprinderi, Autorităţii pe un an TELEFOANE REDACTIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr- 1210 Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ­in pas înainte în activitatea echipelor sindicale din Iaşi Formarea ansamblurilor teatrale, de cor şi joc, pre­­cum şi­ creşterea calitativă a echipelor artistice, a constituit şi constitue o continuă preocupare a sin­dicatelor ieşene. Dacă anul trecut, numai opt sindicate reuşiseră să-şi creeze ansambluri ar­tistice, anul acesta numă­rul sindicatelor care au e­­chipe teatrale, de cor sau de joc, se ridică la două­zeci şi două. Odată înfiinţate, majori­tatea acestor formaţii ar­tistice, sprijinite fiind de către comitetele de între­prindere sau instituţie, de organizaţiile de masă şi de Consiliul Sindical Ju­deţean, au desfăşurat o rodnică activitate, fapt care le-a dus la creşterea nivelului lor artistic. Astfel, s-a evidenţiat în lauaea culturală, izbutind să-şi creeze ansambluri cu un nivel artistic ridicat, sindicatele­­ CFR (al cărui rol a reuşit primul la con­cursul pe ţară), ETACS (a cărei echipă de joc a obţinut premiul II la con­curs), învăţământ, PTT, Comerţ şi Cooperaţie, CAM, Instituţii şi Sfaturi, Tex­tila Roşie şi Cooperativa 1 Mai“. Deasemeni, an­sambluri de cor valoroase Şi-au creat sindicatele stu­denţeşti, Politehnica şi Med­­icina. Tot în vederea alcătuirii un­or formaţii de teatru, cor şi joc, cu un nivel ar­tistic ridicat, sindicatele cu un număr de membri mai mic s-au unificat. Un exemplu îl constituesc sin­­dicatele Alimentar şi Cas­ual?, care şi-au unit în pre­zent echipele artistice. Pentru creşterea can­ la­­tive a acestor formaţii ar­tistice, o condiţie esenţială este aceea a unei perma­­nente legături cu masele. In acest sens, pe de o­parte s’au făcut dese schim­buri de experienţă între echipe, in cadrul manifes­taţiilor date în întreprin­deri sau la căminele cultu­rale din oraş,­­­ar pe de altă parte au fost progra­mate numeroase festivaluri la cadrul căminelor cultu­rale din judeţ, sau la gos­podăriile agricole colec­tive. Astfel, echipele artistice au desfăşurat o intensă muncă de culturalizare a maselor ţărăneşti din jude­ţul nostru, şi totodată şi-au îmbogăţit repertoriul cu jocuri şi cântece po­pulare. La cursul lunii Mai, corul CFR a cântat la Bălţaţi, Coarnele Caprii şi Scobinţi , sindicatul ETACS a dat reuşite fes­­tivaluri la Pribeşti şi Cu­­cuteni, echipa fabricii „Vic­toria“ a prezentat progra­me artistice la Dumeşti şi Covasna, RATA la Coar­nele Caprii şi Dumeşti, Sind. Comerţ şi Coopera­ţie la Medeleni, Bădeni, Golăeşti şi Scobinţi, Sind. Instituţii şi Sfaturi a pre­zentat un program artistic variat la Bârnova, CAM la Popeşti, Textila Roşie la Cucuteni şi Copou, iar Cooperativa „1 Mai“ la Păcureţi şi Bucium. Succesul acestor depla­sări în mijlocul ţărănimii muncitoare din judeţ se datoreşte însă faptului că membrii echipelor artistice s-au împrietenit cu ţăranii muncitori din satele pe care le-au vizitat şi au reuşit să realizeze un bo­gat schimb de experienţă, culegând în special mate­rial folcloristic. Datorită criticii tovără­şeşti care Ie-a fost făcută în urma deplasărilor la ţară, ca şi în urma festi­valurilor date în întreprin­deri, echipele sindicale şi-au ridicat simţitor ni­velul artistic. Ieşirile la ţară au dus şi la îmbogăţirea reperto­­riilor cu cântece şi jocuri româneşti. Astfel Sindica­tul PTT în urma deplasării în judeţ a cules melodii populare variate şi cu un bogat conţinut, pe care le-a reunit intr’un potpu­riu cu numele „Floricică lăcrămioară“. Sindicatul ETACS a cules o serie de dansuri populare în co­muna Coarnele Caprii, dan­suri cu care a obţinut pre­miul II la concursul pe ţară al echipelor sindi­cale. Prin activitatea pe care o desfăşoară, echipele sin­­dicale ieşene arată că în­ţeleg să lupte pentru fău­rirea omului nou, pentru creşterea nivelului său cul­tural şi pentru culturali­zarea ţărănimii muncitoare. Astfel, echipele artistice sindicale din Iaşi luptă activ pentru o viaţă nouă şi fericită, pentru pace. TI­ TANEA In fiecare noapte îmi pe­trec câteva ore la claviatu­ra linotipului. Ia faţa î­naea se perindă, coloană du­,­pă coloană, conţinutul zia­relor. Pentru mine, acestea au sunt numai coloane de text. Dincolo de foşnetul ziarelor şi de sgomotul li­notipului meu simt pulsul vieţii. Când culeg litere pentru o ştire despre­­vreun staha­­novist care a introdus o propunere de raţionalizare şi îndeplineşte zilnic două până la trei norme, apare în faţa mea chipul munci­torului creator. Când culeg lterele pentru un articol despre succesele electrifi­cării din Uniunea Sovietică m­ă simt mândră de poporul sovietic, care construeşte victorios comunismul. Dar iată o coloană nouă, o ştire de peste hotare; acolo se desfăşoară din nou cursa înarmărilor, se aţâţă din nou focul războiului. Şi un suflet mi se strecoară o re­voltă. Război ! Numai acest singur cuvânt îmi provoacă amărăciune. Am multe mo­tive să urăsc războiul. U­­răsc războiul ca orice mamă care-şi consacră toa­te forţele şi toată dragos­tea de muncă educării co­piilor, dorind să-i vadă să-im­otipistă la­nătoşi şi plini de dragoste de viaţă. Nu pentru război ne creştem pe băeţii şi fe­tele noastre. Urăsc războiul pentru că el aduce în fiecare casă amărăciune, lacrimi şi lipsuri. In războiul Împotri­va Germaniei hitleriste a murit fratele meu Fiodor şi fiul ,său Vladimir care era aviator •şi ...Răsfoind paginile culese în faţa ochilor îmi apar al­te informaţîuni­­ poporul chinez, care numără sute de milioane de oameni, a început construirea unei vieţi noi. Republica Cehos­tipografia ziarului „Trud** lovacă şi-a îndeplinit cu succes planul pe primul an al planului cincinal; doche­rii francezi, englezi, italieni şî olandezi au refuzat să descarce transporturile de armament sosite de dincolo de ocean ; oamenii muncii din toate ţărîle salută cu entuziasm semnarea trata­tului de prietenie şi ajutor reciproc între Uniunea So­vietică şi China care re­prezintă o chezăşie a păcii şi securităţii popoarelor din Extremul Orient şi întreaga lume. Am căpătat convinge­rea că milioane de oameni nu vor război şi luptă ac­tiv pentru pace. Cauza păcii va fi câştigată, deoarece în fruntea luptei se află ma­rea şi puternica Uniune So­vietică. Sunt fericită că pot să consacru munca mea modes­tă marei şi sfintei cauze a păcii şi luptei pentru pace. Ziarul „Trud“ ale cărui li­tere le culeg, duce în mase adevărul leninist, stalinist —adevărul bolşevic. Iar a­­devărul este cea mai puter­nică armă în lupta pentru pace din întreaga lume. De aceea am o mare satis­facţie să ştiu că în fiecare zi ar apărut, este şi o parte a muncii mele. Noi apărăm cauza păcii de C. SMETANINA Pentru interzicerea armei atomice în toate ţările lumii, continuă cu avânt campania de strângere a sem­năturilor pe Apelul de la Stockholm, prin care se declară drept criminal de răsboi guvernul care va folosi primul arma atomică. Wilhelm Pieck, preşedintele R. D. Germane, semnând Apelul Păcii ţi-a exprimat satisfacţia că, in clipa când el a iscălit acest important document la Berlin, tineretul german demonstrează ataşamentul său fierbinte faţă de cauza păcii. Milioane de semnături adunate până în prezent în R. D. Germană — a subliniat Wilhelm Pieck—dovedesc răspândirea largă pe care a căpătat-o în Germania ideia păcii. In Republica Democrată Coreeană Apelul pentru Pace a fost semnat până la 28 Mai d°, peste 5 milioane locuitori. In întreprinderi, la căile ferate în sate, în şcoli şi în marile instituţii ale R. D. Coreene au fost create 13.000 comitete locale de luptă pentru pace. In cadrul unei şedinţe a Comitetului pentru apărarea păcii din Japonia care a avut loc recent la Tokio, cu participarea reprezentanţilor organizaţ­ilor sindicale şi a organizaţiilor de massă s’a luat hotărîrea,ca,până la 6 August, când se împlinesc cinci ani de la lansarea bombei atomice asupra oraşului Hiroshima, să fie strânse peste şapte milioane de semnături. Comitetul cehoslovac pentru apărarea Păcii a publicat Statutul pr­oit­or la acordarea premiilor pentru pace în R. Cehoslovacă. Statutul prevede acordarea de premii pentru pace, pentru activitatea desfăşurată pe tărâmul literaturii, artelor, ştiinţei şi publicisticii, ca şi pe tă­râm politic,­în valoare de 300.000 coroane. In R. P. R. campania strângerii semnăturilor pentru Pace se apropie de sfârşit. Clinica Balneologică din Iaşi, o mare realizare sanitară In regiunea pitorească din dealul Copoului, spitalul „Dr. Parhon“ şi-a deschis por­­ţile. Funcționează aici o clinică chirurgicală, una obs­­tetricală şi o clinică bal­neologică, unică în provin­cia noastră, înfiinţată în urma iniţia­tivei Ministerului Sănătăţii, clinica balneologică va pri­mi zilele acestea primii bol­­navi. Noua clinică balneologică înzestrată cu un utilaj mo­­dern este pusa la dispoziţia oamenilor muncii care au nevoe de anumite trata­mente şi nu se pot deplasa in staţiuni balneare. Ea este o mare realizare a Minis­terului Sănătăţii, realizare pe linia asigurării sănătăţii celor ce muncesc. Săli de tratamente De cum intri pe sălile spaţioase ale clinicii, îţi dai seama că se fac ultimele pregătiri pentru primirea bolnavilor. Saloanele de bol­navi care însumează un nu­măr de 90 paturi sunt ame­najate în condiţii minunate, sălile cu aparatura pentru tratamente sunt puse la punct, la fel bucătăria şi celelalte. La parterul clinicii se află sălile de fizioterapie pentru galvanizări, faradizări, raze ultraviolete şi ultra scurte, etc. La etajul I sunt sălile pentru inhalaţii şi pulveri­zaţii, tratamente în diverse afecţiuni ale căilor respi­­ratorii. O sală specială este ame­najată cu aparatura nece­sară tratamentului modern cu aerosăli în astm, afec­ţiuni pulmonare profesio­nale, etc. Tot la acest etaj se găsesc sălile de hidro­­terapie, băi electrice, băi de bioxid de carbon, băi de lumină , sălile pentru ioni­zări medicamentoase, pen­tru aplicaţii de nămol şi altele. Toate aceste instalaţii po­sedă o aparatură dintre cele mai moderne. Aplicaţii cu nămolul Alin Lefcani In cadrul clinicii va func­ţiona şi o serie de secţii medicale ajutătoare care vor conlucra la tratarea bol­navilor internaţi. Astfel, vor funcţiona secţiile de nas* gât-urechi, stomatologică şi ginecologică, secţii ce vor fi deservite de specia­­lişti care vor urmări bolna­vii In cadrul specialităţii lor. Clinica balneologică va fo­losi în aplicaţiile de nămol, nămolul de la Leţcani (Iaşi) V. Lt. ( Continuare în pag. 3 ) LA IAŞI Manifestaţiuni sportive în cinstea Zilei Inter­naţionale a Copilului In cinstea Zilei Interna­ţionale a Copilului, mâine, Joi 1 Iunie vor avea loc în oraşul nostru următoa­rele manifestaţiuni spor­­tive: Teren Sfaturi Populare — Jocuri de volei în re echipele pionierilor. Teren Strand — Jocuri de tenis între copii. Sala Comerţ şi Coo­peraţie — Jocuri de tenis de masă intre pionieri. La Gospodăriile Agricole de Stat din judeţul Iaşi se repară maşinile şi uneltele necesare campaniei agricole de vară La unităţile Gospodăriilor Agricole de Stat din judeţul Iaşi, se dă acum bătălia pentru repararea maşinilor şi uneltelor necesare cam­paniei agricole de vară. In executarea la timp şi în bune condiţiuni a repa­raţiilor GAS Popricani stă în frunte. Din 10 tractoare câte au fost de reparat, toate sunt acum puse la punct. Deasemeni şi batoza a fost revizuită. Cât pri­veşte cele două locomobile programate a fi reparate, s-a executat şi această op­e­­raţiune. A doua unitate avansată în executarea reparaţiilor este GAS Podul Iloaiei. Până în 29 Mai, 5 tractoare din cele 6 existente au fost puse in funcţie. Deasemeni au fost reparate 4 batoze din cele 6 existente, precum şi o locomobilă programată. Urmează GAS Războeni care a reparat 6 tractoare din 8 programate şi 3 ba­toze din 4 programate. Codaşe în privinţa repa­raţiilor sunt GAS Bucium unde nu s'au pus în funcţie decât 6 tractoare din 11 şi Broşteni unde nu s-au re­parat decât 2 tractoare din 15 şi 2 batoze din 6 cât prevede planul. Voinţa francezilor cinstiţi de RENI CHARON Sunt docher din Rouen. Docherii francezi sint mândri de faptul că ei au început primii să acţio­neze în mod activ pentru apărarea păcii. Noi am refuzat catego­ric să încărcăm armament american destinat conti­nuării josnicului război colonial din Vietnam, război care provoacă in­dignarea tuturor oameni­lor cinstiţi de pe globul pământesc. Noi am refu­zat categoric să descăr­căm materiale de război americane, destinate unui nou şi sângeros război mondial. Grevele de protest or­ganizate de docherii din Dunkerque, Saint Nazaire, La Palisse, Nisa şi din alte porturi mari şi mici ale Franţei, sunt cunos­cute lumii întregi. Noi suntem cu totul solidari cu tovarăşii noştri de profesie şi ne ajutăm din toate forţele. La 11 Aprilie, în portul Rouen au sosit două vase cu armament american. Am aflat despre această veste dimineaţa. înainte de începerea lucrului am organizat un meeting şi am decis că nu vom des­­cărca armamentul sosit. A început lucrul. Totul mergea ca de obicei. Nu­mai două vase stăteau în port, de parcă erau ciu­mate. Nimeni nu se a­­propia de aceste vapoare, nimeni nu le descărca. După un timp oarecare, unul din aceste vase s’a îndreptat spre Cherbourg. — „Să se plimbe !“ a exclamat un bătrân do­­ cher.* Atunci când docherii refuză să încarce arma­ment, se mobilizează în port armata şi poliţia. Lucrul acesta a devenit obişnuit. Totuşi nici cu forţa docherii n’au putut fi obligaţi să lucreze. A­­tunci au fost chemaţi in ajutor trădătorii, spărgă­tori de grevă. Insă mun­citorii grevişti nu i-au lăsat să se apropie de vase. Acest lucru nu este uşor. Succesul se obţine cu preţul unor mari c­­ v ' "" ... " forturi. Şi înainte, chiar în timpuri normale, do­cherii o duceau greu. De exemplu, la noi, la Rouen, din 200 de docheri, că­pătau de lucru doar vreo 80—100. Iar acum lipsu­rile sunt şi mai mari. Tovarăşii sunt adesea înfometaţi. Descărcarea armamentului le-ar fi pu­tut asigura un câştig bun, însă noi mai bine îndu­răm ori­ce fel de lipsuri, decât să consimţim să primim bani de la aţâţă­torii la război, de la călăii popoarelor şi act asta cu atât mai mult cu cât ştim că întreaga Franţă este alături de noi în lupta pentru pace şi ne ajută. In semn de solidaritate cu docherii care au re­fuzat să descarce arma­ment, oamenii muncii din Franţa au strâns şi au trimis Federaţiei Na­ţionale a docherilor şî muncitorilor din porturi suma de aproape trei mi­lioane franci. Noi simţim sprijinul to­varăşilor noştri şi suntem plini de hotărîrea de a câştiga lupta pentru pace. Şi vom învinge ! Problema apei la Iaşi In prezent, la Iaşi, în­cepând de la ora 8 seara apa nu mai curge până a doua zi dimineaţa. Este absolut necesar ca această problemă să fie studiată cu toată atenţia cuvenită, întrucât de felul în care este asigurată a­­provizionarea cu apă de­pinde în mare măsură nu numai higiena oraşului, dar şi bunul mers al în­treprinderilor, multe din ele funcţionând şi după orele 20. Dacă este într’adevăr ne­cesar să se oprească pentru un timp limitat curgerea continuă a apei, Serviciul Apelor de la ETACS va trebui să stabilească un orar de închidere potrivit cu cerinţele industriei ie­şene şi ale cetăţenilor. Astfel, apa ar putea fi o­­prită noaptea, între orele 11 şi 5 dimineaţa. losub Strai dela „Tesâfara“ despre manevrele slonlstller losub Strai este sala­riat la fabrica Ţesătura. Aici, îşi duce el­ munca de fiecare zi, având con­vingerea că în felul aces­ta contribue la bunul mers al întreprinderii. A­­lături de ceilalţi oameni ai muncii din fabrică, in­diferent de limba lor ma­ternă, Iosub Strul lupta pentru îndeplinirea Pla­nului de Sta­t pentru fău­rirea socialismului, pen­tru Pace. De curând a aflat şi el despre propaganda de­şănţată pe care o duc agenţii sionişti în milio­cul populaţiei muncitoare evreeşti, care îi îndeam­nă pe cei naivi să plece în „raiul lui Ben Gurion“. — „O puternică revol­tă, spune Iosub Strul, m’a cuprins împotriva slugoi­lor imperialismului din ţara noastră, care vor să furnizeze stăpânilor lor mână de lucru pe un preţ de nimic şi carne de tun pentru aţâţătorii la un nou război. Locul evreilor cinstiţi este aici, în ţara unde se luptă pentru desfiinţarea exploatării omului de că­tre om şi unde s'a ajuns la rezolvarea problemei naţionale. A pleca în Is­rael înseamnă a întări lagărul războinic care sprijină neo-fascismul şi pregăteşte noi Buchen­­walduri ş­i Auschwit­­zur­". Iosub Strul a simţit în­ce­cut jugul greu al ex­ploatării. — „Carol Wexler şi Forlanini, foştii mei pa­troni de la fabrica Victo­ria nu au ţinut seama de naţionalitatea mea. Carol Wexler, evreu că şi mine m-a lăsat să mor de foa­me plătindu-mi un sala­riu de mizerie. In Israel stăpânesc as­tăzi toţi cei de teapa lui. Şi atunci mă întreb eu, cum se poate lăsa cine­va amăgit de »perspec­tiva înhumarii la carul capitalismului ?" Ca Iosub Strul, trebue­­ să judece toţi oamenii muncii evrei. Pentru­­ plecarea în Israel înseam­­­­nă exploatare, mizerie şi şomaj. ..

Next