Opinia, iunie 1950 (Anul 42, nr. 1123-1148)
1950-06-01 / nr. 1123
anul as Nr. 1123 41 PAGINI 4 LH Joi 1 Iunie 1960 Redacţia IAŞI, Sfcr. Cuaa Vodă 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Star. Cuaa Vodă. 1 ABONAMENTE Lei 360 ............................. 3 lun Lei 5000 întreprinderi, Autorităţii pe un an TELEFOANE REDACTIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr- 1210 Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 in pas înainte în activitatea echipelor sindicale din Iaşi Formarea ansamblurilor teatrale, de cor şi joc, precum şi creşterea calitativă a echipelor artistice, a constituit şi constitue o continuă preocupare a sindicatelor ieşene. Dacă anul trecut, numai opt sindicate reuşiseră să-şi creeze ansambluri artistice, anul acesta numărul sindicatelor care au echipe teatrale, de cor sau de joc, se ridică la douăzeci şi două. Odată înfiinţate, majoritatea acestor formaţii artistice, sprijinite fiind de către comitetele de întreprindere sau instituţie, de organizaţiile de masă şi de Consiliul Sindical Judeţean, au desfăşurat o rodnică activitate, fapt care le-a dus la creşterea nivelului lor artistic. Astfel, s-a evidenţiat în lauaea culturală, izbutind să-şi creeze ansambluri cu un nivel artistic ridicat, sindicatele CFR (al cărui rol a reuşit primul la concursul pe ţară), ETACS (a cărei echipă de joc a obţinut premiul II la concurs), învăţământ, PTT, Comerţ şi Cooperaţie, CAM, Instituţii şi Sfaturi, Textila Roşie şi Cooperativa 1 Mai“. Deasemeni, ansambluri de cor valoroase Şi-au creat sindicatele studenţeşti, Politehnica şi Medicina. Tot în vederea alcătuirii unor formaţii de teatru, cor şi joc, cu un nivel artistic ridicat, sindicatele cu un număr de membri mai mic s-au unificat. Un exemplu îl constituesc sindicatele Alimentar şi Casual?, care şi-au unit în prezent echipele artistice. Pentru creşterea can lative a acestor formaţii artistice, o condiţie esenţială este aceea a unei permanente legături cu masele. In acest sens, pe de oparte s’au făcut dese schimburi de experienţă între echipe, in cadrul manifestaţiilor date în întreprinderi sau la căminele culturale din oraş,ar pe de altă parte au fost programate numeroase festivaluri la cadrul căminelor culturale din judeţ, sau la gospodăriile agricole colective. Astfel, echipele artistice au desfăşurat o intensă muncă de culturalizare a maselor ţărăneşti din judeţul nostru, şi totodată şi-au îmbogăţit repertoriul cu jocuri şi cântece populare. La cursul lunii Mai, corul CFR a cântat la Bălţaţi, Coarnele Caprii şi Scobinţi , sindicatul ETACS a dat reuşite festivaluri la Pribeşti şi Cucuteni, echipa fabricii „Victoria“ a prezentat programe artistice la Dumeşti şi Covasna, RATA la Coarnele Caprii şi Dumeşti, Sind. Comerţ şi Cooperaţie la Medeleni, Bădeni, Golăeşti şi Scobinţi, Sind. Instituţii şi Sfaturi a prezentat un program artistic variat la Bârnova, CAM la Popeşti, Textila Roşie la Cucuteni şi Copou, iar Cooperativa „1 Mai“ la Păcureţi şi Bucium. Succesul acestor deplasări în mijlocul ţărănimii muncitoare din judeţ se datoreşte însă faptului că membrii echipelor artistice s-au împrietenit cu ţăranii muncitori din satele pe care le-au vizitat şi au reuşit să realizeze un bogat schimb de experienţă, culegând în special material folcloristic. Datorită criticii tovărăşeşti care Ie-a fost făcută în urma deplasărilor la ţară, ca şi în urma festivalurilor date în întreprinderi, echipele sindicale şi-au ridicat simţitor nivelul artistic. Ieşirile la ţară au dus şi la îmbogăţirea repertoriilor cu cântece şi jocuri româneşti. Astfel Sindicatul PTT în urma deplasării în judeţ a cules melodii populare variate şi cu un bogat conţinut, pe care le-a reunit intr’un potpuriu cu numele „Floricică lăcrămioară“. Sindicatul ETACS a cules o serie de dansuri populare în comuna Coarnele Caprii, dansuri cu care a obţinut premiul II la concursul pe ţară al echipelor sindicale. Prin activitatea pe care o desfăşoară, echipele sindicale ieşene arată că înţeleg să lupte pentru făurirea omului nou, pentru creşterea nivelului său cultural şi pentru culturalizarea ţărănimii muncitoare. Astfel, echipele artistice sindicale din Iaşi luptă activ pentru o viaţă nouă şi fericită, pentru pace. TI TANEA In fiecare noapte îmi petrec câteva ore la claviatura linotipului. Ia faţa înaea se perindă, coloană du,pă coloană, conţinutul ziarelor. Pentru mine, acestea au sunt numai coloane de text. Dincolo de foşnetul ziarelor şi de sgomotul linotipului meu simt pulsul vieţii. Când culeg litere pentru o ştire desprevreun stahanovist care a introdus o propunere de raţionalizare şi îndeplineşte zilnic două până la trei norme, apare în faţa mea chipul muncitorului creator. Când culeg lterele pentru un articol despre succesele electrificării din Uniunea Sovietică mă simt mândră de poporul sovietic, care construeşte victorios comunismul. Dar iată o coloană nouă, o ştire de peste hotare; acolo se desfăşoară din nou cursa înarmărilor, se aţâţă din nou focul războiului. Şi un suflet mi se strecoară o revoltă. Război ! Numai acest singur cuvânt îmi provoacă amărăciune. Am multe motive să urăsc războiul. Urăsc războiul ca orice mamă care-şi consacră toate forţele şi toată dragostea de muncă educării copiilor, dorind să-i vadă să-imotipistă lanătoşi şi plini de dragoste de viaţă. Nu pentru război ne creştem pe băeţii şi fetele noastre. Urăsc războiul pentru că el aduce în fiecare casă amărăciune, lacrimi şi lipsuri. In războiul Împotriva Germaniei hitleriste a murit fratele meu Fiodor şi fiul ,său Vladimir care era aviator •şi ...Răsfoind paginile culese în faţa ochilor îmi apar alte informaţîuni poporul chinez, care numără sute de milioane de oameni, a început construirea unei vieţi noi. Republica Cehostipografia ziarului „Trud** lovacă şi-a îndeplinit cu succes planul pe primul an al planului cincinal; docherii francezi, englezi, italieni şî olandezi au refuzat să descarce transporturile de armament sosite de dincolo de ocean ; oamenii muncii din toate ţărîle salută cu entuziasm semnarea tratatului de prietenie şi ajutor reciproc între Uniunea Sovietică şi China care reprezintă o chezăşie a păcii şi securităţii popoarelor din Extremul Orient şi întreaga lume. Am căpătat convingerea că milioane de oameni nu vor război şi luptă activ pentru pace. Cauza păcii va fi câştigată, deoarece în fruntea luptei se află marea şi puternica Uniune Sovietică. Sunt fericită că pot să consacru munca mea modestă marei şi sfintei cauze a păcii şi luptei pentru pace. Ziarul „Trud“ ale cărui litere le culeg, duce în mase adevărul leninist, stalinist —adevărul bolşevic. Iar adevărul este cea mai puternică armă în lupta pentru pace din întreaga lume. De aceea am o mare satisfacţie să ştiu că în fiecare zi ar apărut, este şi o parte a muncii mele. Noi apărăm cauza păcii de C. SMETANINA Pentru interzicerea armei atomice în toate ţările lumii, continuă cu avânt campania de strângere a semnăturilor pe Apelul de la Stockholm, prin care se declară drept criminal de răsboi guvernul care va folosi primul arma atomică. Wilhelm Pieck, preşedintele R. D. Germane, semnând Apelul Păcii ţi-a exprimat satisfacţia că, in clipa când el a iscălit acest important document la Berlin, tineretul german demonstrează ataşamentul său fierbinte faţă de cauza păcii. Milioane de semnături adunate până în prezent în R. D. Germană — a subliniat Wilhelm Pieck—dovedesc răspândirea largă pe care a căpătat-o în Germania ideia păcii. In Republica Democrată Coreeană Apelul pentru Pace a fost semnat până la 28 Mai d°, peste 5 milioane locuitori. In întreprinderi, la căile ferate în sate, în şcoli şi în marile instituţii ale R. D. Coreene au fost create 13.000 comitete locale de luptă pentru pace. In cadrul unei şedinţe a Comitetului pentru apărarea păcii din Japonia care a avut loc recent la Tokio, cu participarea reprezentanţilor organizaţilor sindicale şi a organizaţiilor de massă s’a luat hotărîrea,ca,până la 6 August, când se împlinesc cinci ani de la lansarea bombei atomice asupra oraşului Hiroshima, să fie strânse peste şapte milioane de semnături. Comitetul cehoslovac pentru apărarea Păcii a publicat Statutul proitor la acordarea premiilor pentru pace în R. Cehoslovacă. Statutul prevede acordarea de premii pentru pace, pentru activitatea desfăşurată pe tărâmul literaturii, artelor, ştiinţei şi publicisticii, ca şi pe tărâm politic,în valoare de 300.000 coroane. In R. P. R. campania strângerii semnăturilor pentru Pace se apropie de sfârşit. Clinica Balneologică din Iaşi, o mare realizare sanitară In regiunea pitorească din dealul Copoului, spitalul „Dr. Parhon“ şi-a deschis porţile. Funcționează aici o clinică chirurgicală, una obstetricală şi o clinică balneologică, unică în provincia noastră, înfiinţată în urma iniţiativei Ministerului Sănătăţii, clinica balneologică va primi zilele acestea primii bolnavi. Noua clinică balneologică înzestrată cu un utilaj modern este pusa la dispoziţia oamenilor muncii care au nevoe de anumite tratamente şi nu se pot deplasa in staţiuni balneare. Ea este o mare realizare a Ministerului Sănătăţii, realizare pe linia asigurării sănătăţii celor ce muncesc. Săli de tratamente De cum intri pe sălile spaţioase ale clinicii, îţi dai seama că se fac ultimele pregătiri pentru primirea bolnavilor. Saloanele de bolnavi care însumează un număr de 90 paturi sunt amenajate în condiţii minunate, sălile cu aparatura pentru tratamente sunt puse la punct, la fel bucătăria şi celelalte. La parterul clinicii se află sălile de fizioterapie pentru galvanizări, faradizări, raze ultraviolete şi ultra scurte, etc. La etajul I sunt sălile pentru inhalaţii şi pulverizaţii, tratamente în diverse afecţiuni ale căilor respiratorii. O sală specială este amenajată cu aparatura necesară tratamentului modern cu aerosăli în astm, afecţiuni pulmonare profesionale, etc. Tot la acest etaj se găsesc sălile de hidroterapie, băi electrice, băi de bioxid de carbon, băi de lumină , sălile pentru ionizări medicamentoase, pentru aplicaţii de nămol şi altele. Toate aceste instalaţii posedă o aparatură dintre cele mai moderne. Aplicaţii cu nămolul Alin Lefcani In cadrul clinicii va funcţiona şi o serie de secţii medicale ajutătoare care vor conlucra la tratarea bolnavilor internaţi. Astfel, vor funcţiona secţiile de nas* gât-urechi, stomatologică şi ginecologică, secţii ce vor fi deservite de specialişti care vor urmări bolnavii In cadrul specialităţii lor. Clinica balneologică va folosi în aplicaţiile de nămol, nămolul de la Leţcani (Iaşi) V. Lt. ( Continuare în pag. 3 ) LA IAŞI Manifestaţiuni sportive în cinstea Zilei Internaţionale a Copilului In cinstea Zilei Internaţionale a Copilului, mâine, Joi 1 Iunie vor avea loc în oraşul nostru următoarele manifestaţiuni sportive: Teren Sfaturi Populare — Jocuri de volei în re echipele pionierilor. Teren Strand — Jocuri de tenis între copii. Sala Comerţ şi Cooperaţie — Jocuri de tenis de masă intre pionieri. La Gospodăriile Agricole de Stat din judeţul Iaşi se repară maşinile şi uneltele necesare campaniei agricole de vară La unităţile Gospodăriilor Agricole de Stat din judeţul Iaşi, se dă acum bătălia pentru repararea maşinilor şi uneltelor necesare campaniei agricole de vară. In executarea la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor GAS Popricani stă în frunte. Din 10 tractoare câte au fost de reparat, toate sunt acum puse la punct. Deasemeni şi batoza a fost revizuită. Cât priveşte cele două locomobile programate a fi reparate, s-a executat şi această operaţiune. A doua unitate avansată în executarea reparaţiilor este GAS Podul Iloaiei. Până în 29 Mai, 5 tractoare din cele 6 existente au fost puse in funcţie. Deasemeni au fost reparate 4 batoze din cele 6 existente, precum şi o locomobilă programată. Urmează GAS Războeni care a reparat 6 tractoare din 8 programate şi 3 batoze din 4 programate. Codaşe în privinţa reparaţiilor sunt GAS Bucium unde nu s'au pus în funcţie decât 6 tractoare din 11 şi Broşteni unde nu s-au reparat decât 2 tractoare din 15 şi 2 batoze din 6 cât prevede planul. Voinţa francezilor cinstiţi de RENI CHARON Sunt docher din Rouen. Docherii francezi sint mândri de faptul că ei au început primii să acţioneze în mod activ pentru apărarea păcii. Noi am refuzat categoric să încărcăm armament american destinat continuării josnicului război colonial din Vietnam, război care provoacă indignarea tuturor oamenilor cinstiţi de pe globul pământesc. Noi am refuzat categoric să descărcăm materiale de război americane, destinate unui nou şi sângeros război mondial. Grevele de protest organizate de docherii din Dunkerque, Saint Nazaire, La Palisse, Nisa şi din alte porturi mari şi mici ale Franţei, sunt cunoscute lumii întregi. Noi suntem cu totul solidari cu tovarăşii noştri de profesie şi ne ajutăm din toate forţele. La 11 Aprilie, în portul Rouen au sosit două vase cu armament american. Am aflat despre această veste dimineaţa. înainte de începerea lucrului am organizat un meeting şi am decis că nu vom descărca armamentul sosit. A început lucrul. Totul mergea ca de obicei. Numai două vase stăteau în port, de parcă erau ciumate. Nimeni nu se apropia de aceste vapoare, nimeni nu le descărca. După un timp oarecare, unul din aceste vase s’a îndreptat spre Cherbourg. — „Să se plimbe !“ a exclamat un bătrân do cher.* Atunci când docherii refuză să încarce armament, se mobilizează în port armata şi poliţia. Lucrul acesta a devenit obişnuit. Totuşi nici cu forţa docherii n’au putut fi obligaţi să lucreze. Atunci au fost chemaţi in ajutor trădătorii, spărgători de grevă. Insă muncitorii grevişti nu i-au lăsat să se apropie de vase. Acest lucru nu este uşor. Succesul se obţine cu preţul unor mari c v ' "" ... " forturi. Şi înainte, chiar în timpuri normale, docherii o duceau greu. De exemplu, la noi, la Rouen, din 200 de docheri, căpătau de lucru doar vreo 80—100. Iar acum lipsurile sunt şi mai mari. Tovarăşii sunt adesea înfometaţi. Descărcarea armamentului le-ar fi putut asigura un câştig bun, însă noi mai bine îndurăm orice fel de lipsuri, decât să consimţim să primim bani de la aţâţătorii la război, de la călăii popoarelor şi act asta cu atât mai mult cu cât ştim că întreaga Franţă este alături de noi în lupta pentru pace şi ne ajută. In semn de solidaritate cu docherii care au refuzat să descarce armament, oamenii muncii din Franţa au strâns şi au trimis Federaţiei Naţionale a docherilor şî muncitorilor din porturi suma de aproape trei milioane franci. Noi simţim sprijinul tovarăşilor noştri şi suntem plini de hotărîrea de a câştiga lupta pentru pace. Şi vom învinge ! Problema apei la Iaşi In prezent, la Iaşi, începând de la ora 8 seara apa nu mai curge până a doua zi dimineaţa. Este absolut necesar ca această problemă să fie studiată cu toată atenţia cuvenită, întrucât de felul în care este asigurată aprovizionarea cu apă depinde în mare măsură nu numai higiena oraşului, dar şi bunul mers al întreprinderilor, multe din ele funcţionând şi după orele 20. Dacă este într’adevăr necesar să se oprească pentru un timp limitat curgerea continuă a apei, Serviciul Apelor de la ETACS va trebui să stabilească un orar de închidere potrivit cu cerinţele industriei ieşene şi ale cetăţenilor. Astfel, apa ar putea fi oprită noaptea, între orele 11 şi 5 dimineaţa. losub Strai dela „Tesâfara“ despre manevrele slonlstller losub Strai este salariat la fabrica Ţesătura. Aici, îşi duce el munca de fiecare zi, având convingerea că în felul acesta contribue la bunul mers al întreprinderii. Alături de ceilalţi oameni ai muncii din fabrică, indiferent de limba lor maternă, Iosub Strul lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pentru făurirea socialismului, pentru Pace. De curând a aflat şi el despre propaganda deşănţată pe care o duc agenţii sionişti în miliocul populaţiei muncitoare evreeşti, care îi îndeamnă pe cei naivi să plece în „raiul lui Ben Gurion“. — „O puternică revoltă, spune Iosub Strul, m’a cuprins împotriva slugoilor imperialismului din ţara noastră, care vor să furnizeze stăpânilor lor mână de lucru pe un preţ de nimic şi carne de tun pentru aţâţătorii la un nou război. Locul evreilor cinstiţi este aici, în ţara unde se luptă pentru desfiinţarea exploatării omului de către om şi unde s'a ajuns la rezolvarea problemei naţionale. A pleca în Israel înseamnă a întări lagărul războinic care sprijină neo-fascismul şi pregăteşte noi Buchenwalduri şi Auschwitzur". Iosub Strul a simţit încecut jugul greu al exploatării. — „Carol Wexler şi Forlanini, foştii mei patroni de la fabrica Victoria nu au ţinut seama de naţionalitatea mea. Carol Wexler, evreu că şi mine m-a lăsat să mor de foame plătindu-mi un salariu de mizerie. In Israel stăpânesc astăzi toţi cei de teapa lui. Şi atunci mă întreb eu, cum se poate lăsa cineva amăgit de »perspectiva înhumarii la carul capitalismului ?" Ca Iosub Strul, trebue să judece toţi oamenii muncii evrei. Pentru plecarea în Israel înseamnă exploatare, mizerie şi şomaj. ..