Opinia, august 1950 (Anul 42, nr. 1175-1200)

1950-08-01 / nr. 1175

tmJSL Nr. 1175 Abonamente 360 ................. 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorităţi pe un an Atelierele tipografice IAŞI Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 « PACIM « LEI ZIAR POPULAR COTIDIAN A Marţi 1 August 1959 Redacţia IAŞI, St­r. Cuza Vodă 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă. I TELEFOANE REDACTIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Să găsim noi mijloace da valorificare a resurselor locale Despre problema valorif­iscării resurselor locale s’a i mai scris în coloanele zia­rului nostru, arătându-se vastul câmp de activitate care stă în faţa Comitetu­lui Provizoriu. Am subli­niat deasemeni importanţa acestei acţiuni, ca izvor de creştere a patrimoniu­lui obştesc şi a bunei stări a oamenilor muncii. Revenim din nou, astăzi, deoarece problema aceasta prezintă numeroase şi va­riate aspecte, care com­portă discuţii largi, veşnic noi. Problema valorificării resurselor locale la noi, la Iaşi, are variate aspecte. De pildă, iazul dela Ciric. Ghidându-se după obser­vaţiile făcute de ziarul nostru, cu alt prilej, ţi­nând seama de rolul im­portant pe care-l joacă valorificarea iazului de la Ciric, Comitetul Provizo­riu Orăşenesc a pornit la treabă. Pentru început s-au pescuit 416.400 kg. peşte, care a fost distri­buit salariaţilor, după ta­bel. Pentru viitor se va acorda o mai mare atenţie acestei acţiuni. Se ştie că unul din p­­r­iectivele de seamă care stă la baza valorificării resurselor locale este ren­tabilitatea, adică produce­rea celor mai indicate bu­nuri, la preţul de cost cel mai scăzut. In această direcţie, Co­mitetul Provizoriu a obţi­nut unele succese promi­ţătoare. Secţiunea Agricolă a va­loi­ficat aproape 1000 kg. produse lactate, 4000 kg. produse cultivate şi 1000 kg. carne de miel, proven­uite din stâna Comitetului Provizoriu. Toate aceste produse au fost puse la dispoziţia cantinelor din localitate. Deasemeni, stâna a pre­dat D.A.C.-ului piei şi lână în valoare de peste loo,ooo lei. Desigur că acest lucru nu poate fi decât promiţă­tor, el contribuind la asi­gurarea condiţiilor optime de trai al oamenilor mun­­cii. Realizările nu se opresc, însă, aici. La parcul de grădini s’au făcut lucrări de întreţinere, realizându­­se complectări de plantaţii de flori care au fost stri­cate. In acelaş timp s’au făcut însămânţări de pan­sele pentru plantaţiile de toamnă. La pepiniera Sec­ţiunii s’au altoit 970 bu­căţi de trandafiri de dife­rite specii. Simţul gospodăresc, gri­ja pentru spaţiile verzi, pentru grădini şi parcuri. La 30 Iulie 1935 condu­cătorii Comitetului Central al P. C. (b) al U. S. şi ai Guvernului URSS au pri­mit în marele Palat al Kre­mlinului pe participanţii la conferinţa unională consa­crată transportului feroviar. La această conferinţă s’au discutat principalele pro­bleme în vederea îmbunătă­ţirii funcţionării căilor fe­rate. Recepţia data în cinstea participanţilor la conferinţa a constituit o dovadă a marii importanţe pe care Partidul şi Guvernul­ joi o-a­cordă funcţionării transpor­­tului feroviar. La recepţie au asistat ap­proximativ­­­400­ muncitori prin folosirea raţională şi în condiţii obiective a po­sibilităţilor specifice nouă, arată clar că acţiunea va­lorificării resurselor locale se leagă, îmbinându-se în chip armonios cu marea acţiune de înfrumuseţare a oraşului nostru.­­Venind vorba­­despre a­­ceasta, trebue să insistăm şi asupra ajutorului pre­ţios pe care trebue să-l dea massele muncitoare pentru reuşita valorificării. Sarcinile ce revin Comi­tetului Provizoriu sunt de aceea extrem de impor­tante : de a mobiliza şi antrena massele de a le insufla dorinţa şi vo­inţa hotărîtă de mun­că pentru transformarea înfrumuseţarea şi întări­rea economicoredilitară a oraşului lor. Am putea cita şi alte exemple din care rezultă realizările Comitetului Pro­­vizoriu. Din Parcul Expo­­ziţiei şi grădina Copou s-a cosit iarba, strângându-se circa 3 vagoane fân. S-a înfiinţat o întreprin­dere locală de demolări care va valorifica toate materialele rezultate din dărâmarea imobilelor dis­truse. Resurse de valorifi­care sunt, aşadar, destule. Trebue însă mai mult spi­rit de iniţiativă din partea secţiunilor. Fiindcă cu ce­­ea ce s’a ,realizat până a­­cum nu se pot satisface toate cerinţele locale. Fi­indcă numai lucrând cu mai multă hotărîre, mai energic, vom putea realiza lucruri bune, vom crea re­zerve folositoare pe care trebue să le punem la dis­poziţia oamenilor muncii, la preţuri accesibile şi la timpul potrivit. Trebue să se înceteze cu formalismul şi cu rutina în muncă. Sa exemplificăm: la Valea Adâncă, pe str. Ilie Pintilie se lucrează la înfiinţarea unei crescătorii de porci, cu 50 boxe. Se ştie că acum, în timpul verii, căldura favorizează creşterea şi înmulţirea porcinelor. De acest lucru ar trebui să ţină seamă cei care se ocupă cu lucră­­rile de zidărie a crescăto­riei, unde treburile merg mult prea încet, sub pre­textul unor motive oare­care. Sau alt exemplu, care arată că munca de lămurire şi de antrenare a cetăţenilor a fost dusă cu superficialitate. Este vorba de colectarea lapte­lui şi a lânei. Este drept că s-au colectat 108.778 litri lapte, în ultimul timp, au fost înscrise pentru co-I. ȘTIRU (­­Continuare în pag. 3-a) Grija faţă de oamenii muncii Asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune pentru oa­­menii muncii este o preocupare permanentă a Partidului şi Gu­vernului nostru. Astfel, odată cu problema protecţiei muncii, cu luarea de măsuri higienice la locul de producţie, o atenţie deosebită este dată deasemeni îngrijirii sănătăţii oamenilor muncii. In acest sens, au luat naştere in multe centre din ţară— prin­­tre care se numără şi oraşul nostru—sanatorii de noapte. In clişeu, muncitoare de la C. A. M.—Belvedere (Bucureşti) pe terasa sanatoriului de noapte Adunările sindicale, mijloc de învăţătură pentru conducători şi pentru massă Pe marginea adunării generale a Sindicatului Salariaţilor din învăţământ In majoritatea întreprin­derilor şi instituţiilor ieşene s’au ţinut adunări generale sindicale, în cadrul cărora s’a analizat critic şi auto­critic felul în care a fost îndeplinit Planul de Stat, în primul semestru, trasându-se totodată sarcini pentru vii­­tor. Adunările generale sindi­cale au un rol deosebit de important, întrucât ele dau posibilitate maselor de mun­citori şi funcţionari de a controla activitatea repre­­zemanţilor aleşi în comi­tetele sindicale, ajutându-i să se ridici po­iticeşte şi întărindude totodată simţul de răspundere. Despre rolul important al consfătuirilor de masă, to­varăşul Stalin spune : „Ma­sele fără de partid verifică pe conducătorii lor admi­­nistrativi, profesionali, etc­­în şedinţele activului fără de partid, în consfătuirile de masă de orice fel, unde ele ascultă dările de seamă ale conducătorilor lor, cri­tică lipsurile şi schiţează măsurile pentru îndrepta­rea lor". De aceea, pe drept cuvânt, „adunările generale — aşa cum scrie în articolul de fond al „Vieţii Sindicale“ din 28 iulie 1950—sunt ast­­fel o şcoală de educare a membrilor sindicatelor, un mijloc de învăţătură pre­­ţioasă atât pentru conducă­tori cât şi pentru mase­*. Pentru a ilustra aceasta vom arunca o scurtă pri­vire critică asupra felului în care s’a desfăşurat adu­narea generală a Sindicatu­­lui Salariaţilor din învăţă­mânt, care s’a ţinut zilele acestea In Aula Bibliotecii Centrale. Cu toată importanţa mare pe care o au adunările ge­­nerale sindicale — fapt de care desigur că e conştient şi comitetul de conducere al sindicatului,populariza­rea acestei şedinţe a fost făcută insuficient. Totuşi nu­­mărul membrilor din sindi­cat care au participat la şedinţă a fost destul de mare. Deschizând adunarea ge­nerală, preşedintele sindi­catului, prof. univ. N. Cali­­nicenco, a prezentat rapor­tul de activitate asupra muncii sindicale dusă în primul semestru al anului, de la 1 Ianuarie la 30 Iunie 81* C» Raportul, întocmit în spirit critic şi autocritic, a arătat că întreaga activitate desfă­­şurată a fost centrată îrt lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat şi în lupta pentru apărarea păcii. Ana­­lizând apoi în amănunt munca dusă de sindicat, ra­­portorul a subliniat iniţia­tiva sindicatului de a ţine cursuri pentru ridicarea ni­velului profesional al labo­ranţilor care fac parte din sindicat, activitatea cercu­rilor de studii şi a cercu­­rilor de broşuri, precum şi rodnica muncă desfăşurată de către membrii sindica­­tului în cadrul „Societăţii pentru răspândirea culturii şi ştiinţei“. Prin discuţii ample s-a scos deasemeni un relief activitatea Casei de ajutor reciproc şi munca susţinută a membrilor s­edicatului în privinţa alfabetizării neştiu­torilor de carte. Totodată,in discuţiile care au urmat raportului, sindi­caliştii au scos in evidenţă şi lipsurile din activitatea desfăşurată în primul se­­mestru al anului, atrăgând conducerii atenţia asupra numărului restrâns de mem­­bri care au luat parte la şedinţă, fapt care se dato­­reşte unei slabe popularizai a adunării generale,—asu­pra insuficientului control exercitat de către condu­­cere în vederea îmbunată« (continuare în pag. 3-a) . Lucrează în contul lunii octombrie luăndu-şi angajamentul de a îndeplini înainte de termen partea din pl­­n ce le revine, tovarăşa Trofi­­niză Iana muncitoare la secţia filatură a fabricei „Textila Roşie“ şi tovară­şul Moisiu Emilian UIM- ist muncitor la secţia frângherie, au realizat importante depăşiri de norme. înde­plinind­u-şi cu pri­sosinţă aceste angajamen­te, în prezent top­­hofi­nică lucrează în contul lunii Octombrie, iar Moi­­siu Emilian în contul lu­nii Septembrie. In întâmpinarea Con­gresului Partizanilor Pă­cii din RPtf aceşti munci­tori s’au angajat fă dev­pue și mai mari eforturi, in ve­der­ea realizării de noi depășiri de norme, puse în slujba construirii socialismului în Patria noastră, pentru Pace. U. R. S. S. - mare putere feroviară (cu prilejul aniversării a 15 ani dela discursul lui I. V . Stalin ţinut la recepţia dela Kremlin dată în cinstea muncitorilo de N. ELIZARE, feroviarii-şefi­i de căi ferate,­­de sectoare, de staţii, de de­­spouri, mecanici, conductori, muncitorii , dela atelierele­­de reparaţii etc. * La această recepţie a luat cuvântul I. V. Stalin, con­ducătorul poporului, tra­sând­­ sarcini principale muncitorilor feroviari, sar­cini care au determinat des­­votarea şi mai mare a tram­­sporturilor. ( j i \ [ j El a vorbit despre impor­tanţa hotărâtoare a tran­­­sportului, feroviar pentru existenţa şi desvoltarea u­­nui stat atât de uriaş cum este Uniunea Sovietică. „Nu ne-am putea închipui Anglia ca stat, a spus I. V. Stalin, fără un transport maritim de cea mai bună ca­litate, care să lege numeroa­­sele ei teritorii într’un tot unitar. La fel nil ne-am pu­tea închipui URSS ca stat fără un transport feroviar de cea mai bună calitate,­­care să lege numeroasele ei regiuni de raioane într’un­­tot unitar. In aceasta corn stă mare importanţă pentru stat a transportului fero­viar al U.R.S.S.”. . Căile ferat sunt arterele ţării. Ele cimentează toate fr­a­ui u­r­i­­­ie economiei naţionale, transformându-le într-un singur organism şi contribue la desvoltarea forţelor de producţie. De aceea a spus I. V. Stalin, a lucra la transpor­tul feroviar este o mare o­­noare pentru fiecare. Exista în transporturi muncitori, care ocupă posturi mari şi mici, însă nu există în tran­sporturi oameni inutili s­au neînsemnaţi, începând de la cei care ocupă cele mai mari posturi de conducere şi terminând cu „micii” muncitorii până acum­, până la ungător, până la fe­meia de serviciu —­ toţi sunt mari toţi sunt impor­tanţi. Acest lucru decurge din faptul că transportul repre­­­santă o singură bandă rulan­tă, la care este importantă munca fiecărui muncitor, fiecărui şurub mic. Sarcina de luptă a munci­torilor din transporturi con­stă în aceea de a îmbunătăţi­­. ; vV.. • sár-- *■&&&* V _ '(continuare în pag. 2-a) feroviari). U. T. M-iştii şi pionerii ieşeni ajută la strângerea recoltei Zilele acestea un grup de 80 tineri U.T.M-işti din Io» calitate, muncitori, elevi şi studenţi, s-au deplasat in Plasa Podul Iloaei, pentru a sprijini campania de re­­coltări a cerealelor­­Tinerii au strâns spicele pe o suprafaţă de 12 ha. Totodată un număr de 167 pioneri toi din Iaşi au plecat la Războeni unde deasemeni au ajutat ţără­nimea muncitoare la strân­gerea recoltei, culegând spice pe o suprafaţă de 8 hectare. Agresorii americani In cântare de carne de ton Ziarul „Crasna la Zvezda* publică sub titlul „Agreso­rii americani în căutare de carne de tun* un articol In care arată că aţâţătorii la război americani, care au păşit la Intervenţia armată In Coreea, intensifică pre­gătirile de război şi în Eu­­ropa Occidentală. Cu două sau trei săptămâni Inante de agresiunea americană în Coreea s’au putut citi în presa străină şi s’au putut auzi la diferite posturi de radio ştiri anunţând creşte­rea considerabilă a livrări­­lor de arme ale Statelor U­­nite către ţările Europei Oc­cidentale. Este de asemeni semnifi­cativ faptul că pe lângă sporirea livrărilor de arme, cercurile guvernamentale din Statele Unite intensifica presiunea lor asupra țărilor participante la blocul agre­­siv al Atlanticului de Nord, cerându-le sporirea produc­­ției militare, militarizarea în cel mai scurt timp posi­­bil a întregei lor economii. Atâţătorii la război, care au pierdut orice măsură, se pregătesc să folosească ţă­rile Europei Occidentale pentru realizarea planurilor lor aventuroase şi cred că nu mai este nevoe de niciun formalism faţă de vasalii lor. Ei declară fără jena că au nevoe de carne de tun pentru continuarea inter­­venţiei lor criminale în Co­reea şi cer guvernelor ţări­lor marshalizate, care Ie sunt aservite, să le pună la dis­poziţie trupe terestre. Vizita în Statele Unite a unei delegaţii militare fran­ceze speciale, condusă de generalul Lechere, precum şi conversaţiile începute la Paris între miniştrii de răz­­boi ai ţărilor participante la blocul Atlanticului de Nord, în cadrul cărora se discută despre urgenţa no­­ului program de înarmare propus de Statele Unite, do­vedesc cum nu se poate mai bine intensificarea activi­­tăţii imperialiştilor ameri*­cani în Europa Occidentală. Membrii Congresu­ui ameri*­can cutreeră ţăiile Europei Occidentale pentru a ins­pecta de urgenţă întreprin­derile industriale, care tre­­bue să fie puse în termenul cel mai scurt în serviciul a­­gresorilor de peste Ocean. Imperialiştii din State­le Unite, care au declanşat un război criminal împotriva poporului coreean, caută să folosească cu or­ce preţ, în propriile lor interese Euro­pa marshalizată şi să cons­trângă la noi sacrificii ţăriie din blocul Atlanticului de Nord, cu toate că aceste ţări se lovesc­ de pe acum de greutăţi uriaşe şi lipsuri de pe urma grelei poveri a faimosului „ajutor, ameri­­can. Folosind pactul Atlan­ticului de Nord ca instru­­ment care le permite să ac­­ţioneze după bunul ior plac, imperialiştii americani vor să constrângă tineretul din Franţa, Italia şi Germania Occidentală, din Belgia şi din alte ţări ale Europei Occidentale să servească drept carne de tun în răz­­boaiele de jaf din Extremul Orient, să-şi dea viaţa pen­tru Interesele monopoliştilor din Wall Street. Mac Arthur şi anturajul său realizează afaceri fabuloase în Japonia Ocuparea Japoniei de că­tre americani a dat prilej generalului MacArtur şi anturajului său să realizeze uriaşe câştiguri de pe ur­ma a tot felul de afaceri. Cea mai bună afacere pen­tru general şi anturajul său, a fost manipularea spre folo­­sul actualilor stăpâni ai Japo­niei a majorităţii stocului de acţiuni aparţinând celor trei mari firme japoneze care se ocupă cu comerţul bumbacului. Aceste firme au căpătat drepturi monopoliste pentru importul bumbacului, iar patronii lor au răsplătit cu acţiuni pe funcţionarii su­periori care le-au înlesnit această afacere grasă. Dar statul major american din Japonia mai are veni­­turi tot atât de mari şi de pe urma faptului că el sta­bileşte cu de la sine putere preţurile de import şi ex­port ale mărfurilor. Un alt izvor al câştiguri­­lor afaceriştilor americani îmbrăcaţi in uniformă mili­tară îl constitue şi situaţia lor de acţionari ai celor mai ma­r întreprinderi ja­­poneze de navigaţie, petrol şi aluminiu. Intre „diploma­ții1“ americani — Dar înainte de a intra tn diploma­ţie cu ce te-ai ocupat ? — Tot cu spionaju II...

Next