Opinia, august 1950 (Anul 42, nr. 1175-1200)
1950-08-01 / nr. 1175
tmJSL Nr. 1175 Abonamente 360 ................. 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorităţi pe un an Atelierele tipografice IAŞI Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 « PACIM « LEI ZIAR POPULAR COTIDIAN A Marţi 1 August 1959 Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodă 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă. I TELEFOANE REDACTIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Să găsim noi mijloace da valorificare a resurselor locale Despre problema valorifiscării resurselor locale s’a i mai scris în coloanele ziarului nostru, arătându-se vastul câmp de activitate care stă în faţa Comitetului Provizoriu. Am subliniat deasemeni importanţa acestei acţiuni, ca izvor de creştere a patrimoniului obştesc şi a bunei stări a oamenilor muncii. Revenim din nou, astăzi, deoarece problema aceasta prezintă numeroase şi variate aspecte, care comportă discuţii largi, veşnic noi. Problema valorificării resurselor locale la noi, la Iaşi, are variate aspecte. De pildă, iazul dela Ciric. Ghidându-se după observaţiile făcute de ziarul nostru, cu alt prilej, ţinând seama de rolul important pe care-l joacă valorificarea iazului de la Ciric, Comitetul Provizoriu Orăşenesc a pornit la treabă. Pentru început s-au pescuit 416.400 kg. peşte, care a fost distribuit salariaţilor, după tabel. Pentru viitor se va acorda o mai mare atenţie acestei acţiuni. Se ştie că unul din priectivele de seamă care stă la baza valorificării resurselor locale este rentabilitatea, adică producerea celor mai indicate bunuri, la preţul de cost cel mai scăzut. In această direcţie, Comitetul Provizoriu a obţinut unele succese promiţătoare. Secţiunea Agricolă a valoificat aproape 1000 kg. produse lactate, 4000 kg. produse cultivate şi 1000 kg. carne de miel, provenuite din stâna Comitetului Provizoriu. Toate aceste produse au fost puse la dispoziţia cantinelor din localitate. Deasemeni, stâna a predat D.A.C.-ului piei şi lână în valoare de peste loo,ooo lei. Desigur că acest lucru nu poate fi decât promiţător, el contribuind la asigurarea condiţiilor optime de trai al oamenilor muncii. Realizările nu se opresc, însă, aici. La parcul de grădini s’au făcut lucrări de întreţinere, realizânduse complectări de plantaţii de flori care au fost stricate. In acelaş timp s’au făcut însămânţări de pansele pentru plantaţiile de toamnă. La pepiniera Secţiunii s’au altoit 970 bucăţi de trandafiri de diferite specii. Simţul gospodăresc, grija pentru spaţiile verzi, pentru grădini şi parcuri. La 30 Iulie 1935 conducătorii Comitetului Central al P. C. (b) al U. S. şi ai Guvernului URSS au primit în marele Palat al Kremlinului pe participanţii la conferinţa unională consacrată transportului feroviar. La această conferinţă s’au discutat principalele probleme în vederea îmbunătăţirii funcţionării căilor ferate. Recepţia data în cinstea participanţilor la conferinţa a constituit o dovadă a marii importanţe pe care Partidul şi Guvernul joi o-acordă funcţionării transportului feroviar. La recepţie au asistat approximativ400 muncitori prin folosirea raţională şi în condiţii obiective a posibilităţilor specifice nouă, arată clar că acţiunea valorificării resurselor locale se leagă, îmbinându-se în chip armonios cu marea acţiune de înfrumuseţare a oraşului nostru.Venind vorbadespre aceasta, trebue să insistăm şi asupra ajutorului preţios pe care trebue să-l dea massele muncitoare pentru reuşita valorificării. Sarcinile ce revin Comitetului Provizoriu sunt de aceea extrem de importante : de a mobiliza şi antrena massele de a le insufla dorinţa şi voinţa hotărîtă de muncă pentru transformarea înfrumuseţarea şi întărirea economicoredilitară a oraşului lor. Am putea cita şi alte exemple din care rezultă realizările Comitetului Provizoriu. Din Parcul Expoziţiei şi grădina Copou s-a cosit iarba, strângându-se circa 3 vagoane fân. S-a înfiinţat o întreprindere locală de demolări care va valorifica toate materialele rezultate din dărâmarea imobilelor distruse. Resurse de valorificare sunt, aşadar, destule. Trebue însă mai mult spirit de iniţiativă din partea secţiunilor. Fiindcă cu ceea ce s’a ,realizat până acum nu se pot satisface toate cerinţele locale. Fiindcă numai lucrând cu mai multă hotărîre, mai energic, vom putea realiza lucruri bune, vom crea rezerve folositoare pe care trebue să le punem la dispoziţia oamenilor muncii, la preţuri accesibile şi la timpul potrivit. Trebue să se înceteze cu formalismul şi cu rutina în muncă. Sa exemplificăm: la Valea Adâncă, pe str. Ilie Pintilie se lucrează la înfiinţarea unei crescătorii de porci, cu 50 boxe. Se ştie că acum, în timpul verii, căldura favorizează creşterea şi înmulţirea porcinelor. De acest lucru ar trebui să ţină seamă cei care se ocupă cu lucrările de zidărie a crescătoriei, unde treburile merg mult prea încet, sub pretextul unor motive oarecare. Sau alt exemplu, care arată că munca de lămurire şi de antrenare a cetăţenilor a fost dusă cu superficialitate. Este vorba de colectarea laptelui şi a lânei. Este drept că s-au colectat 108.778 litri lapte, în ultimul timp, au fost înscrise pentru co-I. ȘTIRU (Continuare în pag. 3-a) Grija faţă de oamenii muncii Asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune pentru oamenii muncii este o preocupare permanentă a Partidului şi Guvernului nostru. Astfel, odată cu problema protecţiei muncii, cu luarea de măsuri higienice la locul de producţie, o atenţie deosebită este dată deasemeni îngrijirii sănătăţii oamenilor muncii. In acest sens, au luat naştere in multe centre din ţară— printre care se numără şi oraşul nostru—sanatorii de noapte. In clişeu, muncitoare de la C. A. M.—Belvedere (Bucureşti) pe terasa sanatoriului de noapte Adunările sindicale, mijloc de învăţătură pentru conducători şi pentru massă Pe marginea adunării generale a Sindicatului Salariaţilor din învăţământ In majoritatea întreprinderilor şi instituţiilor ieşene s’au ţinut adunări generale sindicale, în cadrul cărora s’a analizat critic şi autocritic felul în care a fost îndeplinit Planul de Stat, în primul semestru, trasându-se totodată sarcini pentru viitor. Adunările generale sindicale au un rol deosebit de important, întrucât ele dau posibilitate maselor de muncitori şi funcţionari de a controla activitatea reprezemanţilor aleşi în comitetele sindicale, ajutându-i să se ridici poiticeşte şi întărindude totodată simţul de răspundere. Despre rolul important al consfătuirilor de masă, tovarăşul Stalin spune : „Masele fără de partid verifică pe conducătorii lor administrativi, profesionali, etcîn şedinţele activului fără de partid, în consfătuirile de masă de orice fel, unde ele ascultă dările de seamă ale conducătorilor lor, critică lipsurile şi schiţează măsurile pentru îndreptarea lor". De aceea, pe drept cuvânt, „adunările generale — aşa cum scrie în articolul de fond al „Vieţii Sindicale“ din 28 iulie 1950—sunt astfel o şcoală de educare a membrilor sindicatelor, un mijloc de învăţătură preţioasă atât pentru conducători cât şi pentru mase*. Pentru a ilustra aceasta vom arunca o scurtă privire critică asupra felului în care s’a desfăşurat adunarea generală a Sindicatului Salariaţilor din învăţământ, care s’a ţinut zilele acestea In Aula Bibliotecii Centrale. Cu toată importanţa mare pe care o au adunările generale sindicale — fapt de care desigur că e conştient şi comitetul de conducere al sindicatului,popularizarea acestei şedinţe a fost făcută insuficient. Totuşi numărul membrilor din sindicat care au participat la şedinţă a fost destul de mare. Deschizând adunarea generală, preşedintele sindicatului, prof. univ. N. Calinicenco, a prezentat raportul de activitate asupra muncii sindicale dusă în primul semestru al anului, de la 1 Ianuarie la 30 Iunie 81* C» Raportul, întocmit în spirit critic şi autocritic, a arătat că întreaga activitate desfăşurată a fost centrată îrt lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat şi în lupta pentru apărarea păcii. Analizând apoi în amănunt munca dusă de sindicat, raportorul a subliniat iniţiativa sindicatului de a ţine cursuri pentru ridicarea nivelului profesional al laboranţilor care fac parte din sindicat, activitatea cercurilor de studii şi a cercurilor de broşuri, precum şi rodnica muncă desfăşurată de către membrii sindicatului în cadrul „Societăţii pentru răspândirea culturii şi ştiinţei“. Prin discuţii ample s-a scos deasemeni un relief activitatea Casei de ajutor reciproc şi munca susţinută a membrilor sedicatului în privinţa alfabetizării neştiutorilor de carte. Totodată,in discuţiile care au urmat raportului, sindicaliştii au scos in evidenţă şi lipsurile din activitatea desfăşurată în primul semestru al anului, atrăgând conducerii atenţia asupra numărului restrâns de membri care au luat parte la şedinţă, fapt care se datoreşte unei slabe popularizai a adunării generale,—asupra insuficientului control exercitat de către conducere în vederea îmbunată« (continuare în pag. 3-a) . Lucrează în contul lunii octombrie luăndu-şi angajamentul de a îndeplini înainte de termen partea din pln ce le revine, tovarăşa Trofiniză Iana muncitoare la secţia filatură a fabricei „Textila Roşie“ şi tovarăşul Moisiu Emilian UIM- ist muncitor la secţia frângherie, au realizat importante depăşiri de norme. îndeplinindu-şi cu prisosinţă aceste angajamente, în prezent tophofinică lucrează în contul lunii Octombrie, iar Moisiu Emilian în contul lunii Septembrie. In întâmpinarea Congresului Partizanilor Păcii din RPtf aceşti muncitori s’au angajat fă devpue și mai mari eforturi, in vederea realizării de noi depășiri de norme, puse în slujba construirii socialismului în Patria noastră, pentru Pace. U. R. S. S. - mare putere feroviară (cu prilejul aniversării a 15 ani dela discursul lui I. V . Stalin ţinut la recepţia dela Kremlin dată în cinstea muncitorilo de N. ELIZARE, feroviarii-şefii de căi ferate,de sectoare, de staţii, de despouri, mecanici, conductori, muncitorii , dela atelierelede reparaţii etc. * La această recepţie a luat cuvântul I. V. Stalin, conducătorul poporului, trasând sarcini principale muncitorilor feroviari, sarcini care au determinat desvotarea şi mai mare a tramsporturilor. ( j i \ [ j El a vorbit despre importanţa hotărâtoare a transportului, feroviar pentru existenţa şi desvoltarea unui stat atât de uriaş cum este Uniunea Sovietică. „Nu ne-am putea închipui Anglia ca stat, a spus I. V. Stalin, fără un transport maritim de cea mai bună calitate, care să lege numeroasele ei teritorii într’un tot unitar. La fel nil ne-am putea închipui URSS ca stat fără un transport feroviar de cea mai bună calitate,care să lege numeroasele ei regiuni de raioane într’untot unitar. In aceasta corn stă mare importanţă pentru stat a transportului feroviar al U.R.S.S.”. . Căile ferat sunt arterele ţării. Ele cimentează toate fraui uriie economiei naţionale, transformându-le într-un singur organism şi contribue la desvoltarea forţelor de producţie. De aceea a spus I. V. Stalin, a lucra la transportul feroviar este o mare onoare pentru fiecare. Exista în transporturi muncitori, care ocupă posturi mari şi mici, însă nu există în transporturi oameni inutili sau neînsemnaţi, începând de la cei care ocupă cele mai mari posturi de conducere şi terminând cu „micii” muncitorii până acum, până la ungător, până la femeia de serviciu — toţi sunt mari toţi sunt importanţi. Acest lucru decurge din faptul că transportul represantă o singură bandă rulantă, la care este importantă munca fiecărui muncitor, fiecărui şurub mic. Sarcina de luptă a muncitorilor din transporturi constă în aceea de a îmbunătăţi. ; vV.. • sár-- *■&&&* V _ '(continuare în pag. 2-a) feroviari). U. T. M-iştii şi pionerii ieşeni ajută la strângerea recoltei Zilele acestea un grup de 80 tineri U.T.M-işti din Io» calitate, muncitori, elevi şi studenţi, s-au deplasat in Plasa Podul Iloaei, pentru a sprijini campania de recoltări a cerealelorTinerii au strâns spicele pe o suprafaţă de 12 ha. Totodată un număr de 167 pioneri toi din Iaşi au plecat la Războeni unde deasemeni au ajutat ţărănimea muncitoare la strângerea recoltei, culegând spice pe o suprafaţă de 8 hectare. Agresorii americani In cântare de carne de ton Ziarul „Crasna la Zvezda* publică sub titlul „Agresorii americani în căutare de carne de tun* un articol In care arată că aţâţătorii la război americani, care au păşit la Intervenţia armată In Coreea, intensifică pregătirile de război şi în Europa Occidentală. Cu două sau trei săptămâni Inante de agresiunea americană în Coreea s’au putut citi în presa străină şi s’au putut auzi la diferite posturi de radio ştiri anunţând creşterea considerabilă a livrărilor de arme ale Statelor Unite către ţările Europei Occidentale. Este de asemeni semnificativ faptul că pe lângă sporirea livrărilor de arme, cercurile guvernamentale din Statele Unite intensifica presiunea lor asupra țărilor participante la blocul agresiv al Atlanticului de Nord, cerându-le sporirea producției militare, militarizarea în cel mai scurt timp posibil a întregei lor economii. Atâţătorii la război, care au pierdut orice măsură, se pregătesc să folosească ţările Europei Occidentale pentru realizarea planurilor lor aventuroase şi cred că nu mai este nevoe de niciun formalism faţă de vasalii lor. Ei declară fără jena că au nevoe de carne de tun pentru continuarea intervenţiei lor criminale în Coreea şi cer guvernelor ţărilor marshalizate, care Ie sunt aservite, să le pună la dispoziţie trupe terestre. Vizita în Statele Unite a unei delegaţii militare franceze speciale, condusă de generalul Lechere, precum şi conversaţiile începute la Paris între miniştrii de război ai ţărilor participante la blocul Atlanticului de Nord, în cadrul cărora se discută despre urgenţa noului program de înarmare propus de Statele Unite, dovedesc cum nu se poate mai bine intensificarea activităţii imperialiştilor ameri*cani în Europa Occidentală. Membrii Congresuui ameri*can cutreeră ţăiile Europei Occidentale pentru a inspecta de urgenţă întreprinderile industriale, care trebue să fie puse în termenul cel mai scurt în serviciul agresorilor de peste Ocean. Imperialiştii din Statele Unite, care au declanşat un război criminal împotriva poporului coreean, caută să folosească cu orce preţ, în propriile lor interese Europa marshalizată şi să constrângă la noi sacrificii ţăriie din blocul Atlanticului de Nord, cu toate că aceste ţări se lovesc de pe acum de greutăţi uriaşe şi lipsuri de pe urma grelei poveri a faimosului „ajutor, american. Folosind pactul Atlanticului de Nord ca instrument care le permite să acţioneze după bunul ior plac, imperialiştii americani vor să constrângă tineretul din Franţa, Italia şi Germania Occidentală, din Belgia şi din alte ţări ale Europei Occidentale să servească drept carne de tun în războaiele de jaf din Extremul Orient, să-şi dea viaţa pentru Interesele monopoliştilor din Wall Street. Mac Arthur şi anturajul său realizează afaceri fabuloase în Japonia Ocuparea Japoniei de către americani a dat prilej generalului MacArtur şi anturajului său să realizeze uriaşe câştiguri de pe urma a tot felul de afaceri. Cea mai bună afacere pentru general şi anturajul său, a fost manipularea spre folosul actualilor stăpâni ai Japoniei a majorităţii stocului de acţiuni aparţinând celor trei mari firme japoneze care se ocupă cu comerţul bumbacului. Aceste firme au căpătat drepturi monopoliste pentru importul bumbacului, iar patronii lor au răsplătit cu acţiuni pe funcţionarii superiori care le-au înlesnit această afacere grasă. Dar statul major american din Japonia mai are venituri tot atât de mari şi de pe urma faptului că el stabileşte cu de la sine putere preţurile de import şi export ale mărfurilor. Un alt izvor al câştigurilor afaceriştilor americani îmbrăcaţi in uniformă militară îl constitue şi situaţia lor de acţionari ai celor mai mar întreprinderi japoneze de navigaţie, petrol şi aluminiu. Intre „diplomații1“ americani — Dar înainte de a intra tn diplomaţie cu ce te-ai ocupat ? — Tot cu spionaju II...