Opinia, septembrie 1950 (Anul 42, nr. 1201-1226)

1950-09-01 / nr. 1201

UHUI - ATON­A­MENTE Lei 360 ............................ 3 luni­ ­Sa sm­o Intreprir­deri, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN % 1201 Crime împotriva întregii omeniri Din întreaga lume con­tinuă să fie trimise moţiun­ai Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care oamenii muncii înfierează actele banditeşti comise de ame­ricani în Coreea. Prin mi­lioane de glasuri omenirea muncitoare îşi exprimă in­dignarea împotriva gangs­terilor americani care î­n nebunia lor sălbatică dis­trug spitale, şcoli, locuinţe omorînd mii şi mii de vieţi omeneşti. Bombardând o­­raşele şi satele Coreei, ni­micind în massă populaţia civilă, canibalii americani ai lui Mac Arthur imită metodele hitleriste aplicate de nazişti şi japonezi în scopul subjugării popoare­lor din Europa şi Asia. Armata invadatoare ame­ricană din Coreea calcă cu tinism şi brutalitate drep­­tul popoarelor şi legile războiului, săvârşind ade­vărate crime de război. Nota Guvernului R.P.R. transmisă Consiliului de Securitate al Organiza­ţiei Naţiunilor Unite pro­testează împotriva barba­riilor comise de interven­­ţioniştii americani, arătând ca „agresiunea americană împotriva poporului cores­ian este folosită de cercu­rile conducătoare din Sta­­ţie Unite pentru intensi­ficarea istoriei războinice, pentru pregătiri de noi acte de agresiune şi te­roare împotriva popoarelor libere şi pentru a trece la trăsuri şi mai sălbatice împotriva poporului co­reean“. Conducătorii trusturilor, gangsteri de mâna întâia, finanţează întreţinerea u­­nei puternice psihoze de război, prin presa contro­­lată de ei, prin declara­­raţiile oamenilor politici de tipul lui Truman sau A­­rheson. Presa trusturilor cere lansarea bombelor a­tomice, oamenii politici ai trusturilor sugerează folo­sirea de metode cât mai barbare pentru subjugarea popoarelor, metode „cu spopul de a se răspândi moartea, teroarea şi dis­trugerea*. Şi acest lucru se poate vedea din plin în Coreea unde intervenţio­niştii americani săvârşesc­­acţiuni teroriste, întrecând chiar pe predecesorii lor niponi sau hitlerişti. Nota Guvernului R.F.R. adresată Consiliului de Securitate arată că armata intervenţionistă americană din Coreea violează regu­lile războiului stabilite prin Convenţiile de la Flaga din 18 octombrie 1907, că „prin metodele canibalice folo­­site în Coreea faţă de populaţia paşnică, arma­tele invadatoare americane calcă dispoziţiile conven­ţiilor de la Geneva pentru protecţia victimelor de război din 12 August 1949“. Ceea ce comit astăzi merce­­narii americani in Coreea constituie crime împotriva întregii omeniri, crime dic­tate de guvernul Statelor Unite. Exprimând protestul po­porului român, nota Gu­vernului R. P. R. cere ca Organizaţia Naţiunilor U­­nite să ia măsuri imediate pentru a pune capăt atro­cităţilor comise de­ agre­sorii americani, pentru re­tragerea trupelor invada­toare şi rezolvarea paşnică a conflictului coreean­ Din toate colţurile lu­­mii, tot mai puternice sunt glasurile milioanelor de oameni care cer încetarea barbariilor săvârşite de americani în Coreea, tot mai puternică e dorinţa de pace a popoarelor şi tot mai dârză e lupta împo­triva acelora care provoacă crime împotriva întregii omeniri. In cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru Pace Muncitorii mineri depășesc angajamentele noul angajamente In mun­ă. In primul schimb după subscriere, schimb efectuat In cinstea Congresului Co­mitetelor de luptă pentru pace, întrecerile Intre e­­chipe nu dat rezultate deo­sebit de frumoase. Astfel, echipa lui Hoţea Alexandru și-a depășit pro­priile angajamente cu 30 la sută, echipa lui Decsei A­­lexandru cu 51 la sută și echipa lui Nemeş Petru cu 20 la sută. In toate exploatările min­iere şi la uzina Combinatului Bria Mare, au început sub­scrierile pentru Fondul Mon­dial al Păcii. Muncitorii şi minerii subscriu cu drag la acest fond, convinşi că prin aceasta aduc încă o contri­buţie la lupta pentru apă­rarea păcii şi a viitorului fericit pe care şi-l constru­ise. In cinstea Congresului Co­mitetelor de luptă pentru pace, toţi minerii de la ex­­ploatarea Saar şi-au luat De la douăzeci şi cinci iu­nie 1950, omenirea este mar­tora unei noi crime sânge­roase a aţâţătorilor la război imperialişti. In această zi josnica marionetă, trădăto­rul Li Sîn Man, a între­­prins, din ordinul stăpâni­lor săi de­ peste Ocean, o pro­vocatre sângeroasă dincolo­ de paralela 38, care despar­te în două teritoriul co­reean. ' v m " r-'-jr-r­h HHf Neisprăviţii- „războinici” ai lui Li Sîn Man — a căror obrăznicie are pereche nu­mai în laşitatea lor —* au primit o ripostă zdrobitoare din partea ostaşilor armatei populare coreene. Stricând­ toate socotelile patronilor lor americani, oamenii lui Li Sîn Man, cuprinşi de spaimă au dat bir cu fugiţii în faţa iureşului patrioţilor coreeni. Victorioasele uni­tăţi ale armatei populare,­­pri­­­mite cu entuziasm de către populaţia oraşelor şi satelor din Coreea de Sud, au îna­intat înspre Sud, alun­gând şi împrăştiind bandele lui Li Sîn Man.­­ In această situaţie, arun­când falsa mască de „paci­­ficator”, Truman a ordonat trupelor americane să săvâr­şească intervenţia armată ■împotriva poporului coree­an. Deasupra oraşelor şi sa­telor paşnice ale Coreei au început să dudue motoarele „fortăreţelor­­ sburătoare’' care aruncă sute de bombe. „Aşii’’ aviaţiei de dincolo de Ocean au prins să sboare ,razant desupra străzilor, şcolilor, spitalelor, mitra­­liind şi trăgând cu tunurile în populaţia paşnică, uci­gând femei, bătrâni. copii. De pe ţărmurile Mării Gal­bene şi Mării Japoniei să za­reau escadrele de război ale intervenţioniştilor ameri­cani. In porturile din Su­dul Coreei au început să de­barce unităţile terestre ale lui Mac Arthur. . /Jeffer!­­ Pentru a da aventurii lor aparenţa unei „acţiuni in­­ternaţionale”, intervenţio­­niştii americani, — violând Charta O.N.U.,­­— au po­runcit acoliţilor lor şi la­cheului lor şef Try­gge Lie, să binecuvînteze faptele lor neruşinate şi tâlhăreşti încă înainte ca ele să se fi pro­dus. Batjocorind toate prin­cipiile Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, ca instrument al păcii între popoare, slu­gile­­Wall-Str­eet-ului din Consiliul de Securitate şi seretariatul genera al ONU, joacă în faţa lumii întregi o farsă nedemnă, acoperind cu steagul albastru al ONU- ului cel împodobit cu ramu­ra de măslin, agresiunea de­­slănţuită­­de americanii în­călcători ai păcii. Evenimentele de pe fron­tul coreean s’au desfăşurat însă în aşa fel, încât inter­venţio­niştii americani şi a­­coliţii lor dela O.N.U., du­pă ce au semănat vânt au cu­les furtună. Ei se retrag sub loviturile eroicilor ostaşi coreeni, care apără cu abne­gaţie dreptul sfânt al popo­rului de a fi stăpân pe ţara sa şi pe viitorul sau.­­ Războiul provocat de im­perialişti în Coreea, conti­nuă. Sângele omenesc curge. Suferinţele populaţiei paşni­­' (continuare în pag. IIa)] Ma mon­ală a aurhiar­răcii de AI. Surocov Copiii în vacanţă O serbare în aer liber dată de pionierii ieşeni aflaţi la odihnă în staţiunea Solca ■ Ieri au început în oraşul nostru examenele de admi­tere pentru învăţământul su­perior. Cu mult înainte de ora anunţată, pe sălile facultă­ţilor, domnea o zarvă ne­obişnuită. Candidaţii din toate col­ţurile marii, pe feţele cărora puteai ceti încrederea cu care păşesc spre universi­tate, se îndreptau în gru­puri vesele spre sălile in care erau programaţi dina­inte, pentru a da primele probe scrise. Frica de examene a dis­părut cu totul. In locul ei, pregătirea temeinică a ma­terii, constitue garanţia se­rioasă a unui cât mai bun rezultat la examen. Noii candidaţi, fii ai oa­menilor muncii, nu se mai pot teme de subiecte şi în­trebări puse anapoda de că­tre profesori, cu scopuri vă­dite de­ a „trânti“ pe unii şi proteja pe alţii. Ei ştiu câ astăzi în regi­mul nostru de democrate populară şi învăţământul de toate gradele a căpătat un nou aspect. In urma reformei de acum doi ani, porţile Universită­ţilor şi Institutelor superi­oare au fost larg deschise pentru fiii oamenilor mun­cii, materiile de studii res­tructurate, iar perspectivele de învăţătură şi progres sunt nemaiîntâlnite până as­tăzi. Asistenţa studenţească a fost şi ea mult îmbunătăţi­tă în comparaţie cu anul universitar trecut, numărul burselor c şi anumite făcul­­tăţi şi şcoli superioare din oraşul nostru fiind majorat. In acest sens au fost asigu­rate pentru viitorii studenţi toate condiţiile de cazare şi de hrană, în urma descen­tralizării Centrului de Asis­tenţă, această muncă fiind dusă la bun sfârşit de In­­stitutele Superioare respec­tive» . La Iaşi, numărul de can­didaţi din acest an este destul de ridicat. In majori­tatea cazurilor, locurile re­partizate pentru fiecare fa­cultate a fost acoperit şi depăşit. Astfel, la Institutul Poli­tehnic, pentru toate facultă­ţile, au fost admişi pentru a da examenul de admitere 544 candidaţi, numărul de locuri fiind de 265. Aceiaşi situaţie se prezintă şi la Institutul de Agronomia şi Măsurători terestre, unde sunt 364 cadidaţi pe 366 de locuri, precum şi la In­stitutul Medico-Farmaceutic, unde s-au prezentat 341 de candidaţi pe 216 locuri. Acest procent va asigura ocuparea locurilor reparti­zate Institutelor de mai sus Institute superioare care pregătesc cadre tehnice pre­­ţioase necesare construirii socialismului. Universitatea, cu cele no­uă facultăţi, are 595 de lo­curi, până în prezent fiind 456 de candidaţi, iar la In­stitutul de Planificare s-au prezentat 221 absolvenţi pentru 26o de locuri. In vederea examenelor de admitere, Decanatele fa­cultăţilor în colaborare cu organizaţiile de Partid şi UTM au organizat de la în­ceputul lunei August cursuri pregătitoare, în cadrul că­rora profesori, asistenţi sau preparatori universitari, îm­preună cu absolvenţii au repetat materia respecti­vă. I­a aceste cursuri au par­ticipat un mare număr de candidaţi, acest lucru con­stituind o garanţie serioasă că rezultatele examenelor vor fi dintre cele mai sa­tisfăcătoare. Noul an universitar, care va începe în curând, cu fa­cultăţi şi studenţi noi, va fi un pas înainte spre desvol­­tarea învăţământului supe­­rior din ţara noastră. C. ILIE La Iaşi Au început examenele de admitere în învăţământul Superior « PAGINI 4 LEI Vineri 1 Septembrie 1950 Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodă 1 (etaj). ,A­dm­i­n­i­s­t­r­a­ţ­i­a IAŞI, Str. Cuza Vodă.. 1 TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Discriminări rasiale în învăţământul american Ziarul „Le Drapeau Rouge” extrage următorul pasaj din­­tr’un­ buletin editat de o or­ganizaţie sindicală a corpu­lui didactic din Statele U­­nite ale Americii: „In statul Columbia şi in alte state care au şcoli separate pen­tru copii negri şi pentru copii a­bi, în cursul anului 1945—1946 — s’a cheltuit 57,57 dolari pentru un copil negru și 104,66 pentru un copil alb. Profesorii albi au primit un salariu med­i de 1.512 dolari iar profesorii negri, de 825 dolari*. In legătură cu noua raionare a teritoriului , donarea administrativă a teritoriului ţării deschide posibilităţi­­largi de bună gospodărire a satelor noas­tre, rezolvând o serie de probleme deosebit de acute in acest sens, unul dintre dezavantajele cele mai grave ale vechii împărţiri administrative este şi acela al lipsei de justeţe în alegerea sediilor de co­mune, plăşi sau oraşe reşe­dinţă. Disproporţia teritoria­lă, faptul că existau plăşi cu 7-8 comune şi altele cu 25-30 f­­aptul că mai tot­deauna circumscripţiile ad­ministrative nu corespun­deau şi cu circumscripţiile judecătoreşti, fiscale, sani­tare, dovedeşte aceasta. Exemple tipice de ciudăţeniile şi arbitrarul vechii împărţiri administra­tive, ne dă Însăşi Mihai Eminescu, poetul a cărui at­tudine de revoltă faţă de tristele stări de lucruri ale epocii burghezo-moşiereşti, se manifesta adesea cu multă vigoare. Mihai Emi­nescu a fost revizor şcolar pentru două judeţe: Iaşi şi Vaslui. Deci o singură cir­­cumscripţie de control şco­lar pentru două judeţe. In rapoartele sale de revizor şcolar, Eminescu demască adesea interesele personale ale moşierilor şi ale vâr­­furilor politice, care aveau interes să menţină o îm­părţire administrativă moş­­tenită de pe vremea când predominau relaţiile sociale şi instituţiile feudale. Cu­tare moşier avea nevoie de „ordine“ pentru a stoarce şi mai mult, nestingherit, vlaga ţăranilor de pe în­­tinsul posesiunilor sale ? Imediat, prin influenţa sa politică, obţine ca alături de conac să se mute pri­măria da care ţineau mai multa sate, jandarmii sau, la nevoe, chiar plasa. Inte­resele populaţiei, situaţia geografică erau indife­rente. Din cauza relei împărţiri administrative, drumurile judeţene şi comunale erau cât se poate de rel­e sa­tele mai îndepărtate de centrele de plasă sau jude­ţene erau lăsate la voia în­­tâmplării, uitate de „gospo­­darii“ numiţi dela curţile boereşti. O simplă privire aruncată pe hartă îţi arată dintr’o dată ce forme ciu­date “au judeţele noastre, câte zigzaguri şi curbe fac hotarele între ele, parcă ar fi un desen bizar descris de apele domoale care di­vaghează pe un şes. Ora­şul Hârlău, este aşezat până în prezent la hotarul între judeţele Iaşi şi Boto­şani, în judeţul Botoşani. Pentru ca un cetăţean din Hârlău să ajungă însă cu trenul în capitala judeţului, trebuia vie până a­proape de oraşul Iaşi, la Podul Iloaei, de unde să pornească spre Botoşani prin Paşcani—Dolhasca—V­ereşti, străbătând deci peste 200 km. cu trenul, sau să trea­că prin Iaşi-Dorohoi. Prin noua raionare, Hârlăul va ţine de Iaşi, cu care are legătură directă. Nimic mai firesc. Tot aşa, oraşul Va­­slui era aşezat până acum aproape de extremitatea de sud a judeţului cu acelaşi nume. Nu-i mai simplu pen­tru un cetăţean din corn. Grajduri, sau din Pocreaca, Coropceni să vie la Iaşi de­cât să se ducă la Vaslui ? Prin noua raionare, toate aceste ciudăţenii pe care, dealtfel, ni le putem explica foarte bine, vor dispare. Dar nu s’a atras atenţia încă asupra felului cum a influenţat vechea împărţire administrativă şi interese­­ burghezo-moşiereşti, intro­­ducerea şi desvoltarea le­găturilor feroviare. Siste­matic, de câte ori se pro­­ecta o nouă legătură fero­viară, de câte ori se instala o nouă linie, începeau stă­ruinţele, ambiţi­le şi linia era astfel dusă să cotească pe moşia cutărui moşier sau om politic. Şi legăturile directe, cu economia de timp, materiale, personal, erau evitate. Prin noua raionare a te­ritoriului, interesele popu­laţiei, desvoltarea econo­mică şi socială a regiunilor, cât şi opera de industriali­zare,cu consecinţele ei in ceea ce priveşte ridicarea ni­velului de trai general, vor fi asigurate pe depl­i. Iată încă o operă ce se adaugă realizărilor regimului nos­tru de democraţie popu­lară, o operă menită să rupă definitiv cu trecutul ilogic şi arbitrar prin care se tin­dea la satisfacerea intere­selor celor mulţi. _ R. Nm. In ciuda celor ce­ se spune de obiceiu, căile Providenţei divine nu sunt de nepătruns ci, dim­potrivă foarte limpezi, iar D. William Colmer, de­putat de Missouri în Ca­­mera Reprezentanţilor U. S. A. ştie prea bine acest lucru. Să-l ascultăm : „Faptul că Statele Unite sunt astăzi ţara cea mai bogată şi mai puternică din lume, (1) spre care ea îndreaptă privirile po­poarelor crunt încercate, sfâşiate de război şi care iubete libertatea, (1!) în nădejdea unui ajutor e-e­conomic şi a unei condu­ceri mondiale, (1­­ 1) nu este întâmplător. Aceasta este rezultatul unui plan stabilit cu grijă, este un fapt care dovedeşte o pre­vedere divină*. Pe vremuri soldaţii din armata hitleriană erau a­­ceia care purtau pe catag­rama centironului inscrip­­„Cu noi este Dumnezeu“ Astăzi, neo - fas­ciştii americanI LU­C2C decât să imite pe hitle­rişti, să ia însă aminte că „preferinţele divine* sunt de scurtă durată. însemnări •„Gott mit uns“ La Arad a fost inaugurat un studio pe lângă staţ­i de radiodifuzare In urmă cu câteva luni de zile, în cartierul munci­toresc Grădişte din Arad a luat fiinţă o staţie de radio­­ficare. .­­Pentru a da posibilitatea de a se îmbogăţi cât mai mult programele educative­­culturate cu ştiri şi fapte lo­cale, acum câteva zile, a fost inaugurat un studio, a­­sigurându-se astfel o cât mai largă difuzare în massă a culturii. Pentru realizarea acestu studio de pe lângă staţia de radioficare din cartierul Gră­dişte şi-au dat contribuţia toţi abonaţii.

Next