Opinia, octombrie 1950 (Anul 42, nr. 1227-1252)

1950-10-01 / nr. 1227

IVUL 18 nr. 12274 PAGINI 4 LEI Abonamente Leî 360 ............................ 3 luni Lei 5000 întreprinderi. Autorități pe mn an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARF. 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 12 ani de la apariţia „Istoriei Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice" Sărbătorim mâine un e­­veniment d­e­ o covârşitoare i­eiportanţă pentru oame­­nii muncii din întreaga lume. Acum 12 ani a văzut pentru prima oară lumina tiparului cartea pe ale cărei file este înscrisă lupt­­a glorioasă a Partidului Comunist bolşevic pentru «desrobirea omului de ex­­ploatare, pentru o viaţă mai bună, luptă încununa­­tă cu victoria construirii socialismului în Marea U­­niune Sovietică, geniala lucrare a tovarăşului Sta­lin, Istoria Partidului Co­munist (b) al U. S. O enciclopedie a marxis­mului, unde adâncimea de vnei se îmbină cu limpezi­mea şi precizia expunerii. Această lucrare, într’o for­­m­a scurtă şi concisă, sin­­tetizeaza preţioasa şi imen­sa experienţă de luptă a marelui Partid al lui Le­­nin şi Stalin, experienţă care constitue pentru oa­menii muncii de pretutin­­deni un neasemuit tezaur -1- s----iv .CVNULIO­nare. Cursul scurt de „Istorie a P. C. (b) al U. S. des. voltă într’un sistem unitar, care leagă indisolubil teo­­ria cu Practica, concepţia filosofică despre lume şi societate a Partidului m­arxistileninist, este cea mai strălucită expresie a acestei concepţii in acţi­­une, arătând oamenilor de pe întreg globul cum au condus bolşevicii clasa muncitoare spre victorii, cum a fost doborît capita­lismul şi instaurată dicta­tura proletară, cum a fost construită pentru prima dată în lume noua orân­duire socială, socialismul. Invăţându-ne că Parti­dul Comunist (b), nu este un oarecare Partid, ci este prototipul Partidului re­­voluţionar al clasei mun­citoare, Istoria Partidului Comunist (b) ne arată că drumul ce duce spre so­cialism, spre o viaţă liberă şi fericită pentru întreaga omenire muncitoare, este numai acel urmat de Par­tidul bolşevic, drum con­­firmat de faptele istorice. Din experienţa Partidu­lui bolşevic, din marea lucrare a tov. Stalin au învăţat şi învaţă comuniş­tii şi proletariatul de toate ţările şi din ţara noastră cum trebue dusă lupta neîmpăcată împotri­va oportunismului, împo­triva agenţilor şi trădăto­rilor p­­are imperialiştii încearcă să-i strecoare în «uuiirii­­uuiiieniiui cins­­lţ», ci­ scopul de a­­ abate f le la drumul lor firesc. Acest exemplu de vigi­lenţă de clasă, politică şi ideologică a ajutat Parti-­dul nostru să-şi întărească puterea, să demaşte şi să lichideze la timp pe duş­manii poporului din inte­rior şi din afară. Tot de la Marele Partid al lui Lenin şi Stalin am­­ invaţat că pentru a ieşi învingători în lupta împo­triva exploatării, clasa muncitoare din ţara noas­­tră trebue să fie strâns unită cu ţărănimea mun­citoare, con­du­cându­-le în această luptă, spre noi şi noi victorii. In acelaş timp, Istoria Partidului Comunist (b) ne călăuzeşte spre o nouă morală, spre o educaţie sănătoasă într’un spirit nou, spre o concepţie de viaţă lipsită de rămăşiţele năravurilor şi ideilor pu­treda a­­­e burgheziei. Eforturile uriaşe pe care le duc ţările de democra­ţie populara pentru con­­struirea socialismului, e­­forturile oamenilor muncii din ţara noastră pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, pentru crearea pre­­mizelor primului nostru Plan Cincinal, pentru apă­rarea păcii, pe cât sunt de uitaşe, pe atât de mult ne apar astăzi mai uşurate, când datorită ajutorului teoretic şi practic pe care ni-l dă experienţa Parti­dului Comunist (b) şi opera genială a tov. Stalin, dru­mul spre socialism este trasat cu claritate înaintea noastră. Iată de ce sărbătoarea monumentalei cărţi mar­xiste este atât de iubită de oamenii muncii din ţara noastră, dece Istoria Partidului a devenit o carte de căpătâi pentru muncitorii, ţăranii munci­tori şi pentru intelectualii legaţi de popor, care deo­potrivă caută lumină în această carte a Partidului. De aceia, la cel de-al 12-lea an deja apariţia Istoriei P­artidului, poporul nostru muncitor, condus de Par­tidul Muncitoresc Român, îşi exprimă din nou recu­noştinţa lui pentru genia­lul învăţător şi conducător al lumii muncitoare, Marele Stalin, îşi întăreşte şi mai mult hotărîrea de­ a lupta pentru viitorul lui fericit, pentru construirea socia­lismului, pentru apărarea Păcii. ________________OPINIA ............ Ritmul lucrărilor pe şantierul Canalului Dun­ărea.Marea Neagră este într-o continuă creștere. In clișeu : Un aspect din munca tehnicienilor și lucrătorilor pentru tur­­------- Ho­rni terasamente. i ansamblurile art­stici maghiare în vizită la Iaş­­ m cadrul mana esiami­lor din Săptămâna Priete­­niei Româno-Ungară, so­sesc astăzi în localitate ansamblurile artistice din R. P. Ungară. Echipele artistice care vor vizita oraşul nostru vor prezenta un program de dansuri şi cântece la Teatrul de Stat. Sosirea oaspeților cu un tren special este așteptată la orele 16.41. Sfaturile populare to&jfâggM — traducere în viaţă a principliului­ centralismului democratic^ —11 Raionarea administrativ- economică a teritoriului în­seamnă un sistem de con­ducere nou. Regiunea, ra­ionul, oraşul, comuna vor fi conduse de organe alese şi controlate în a­tivitatea lor de către massele populare. Aceste organe sunt Sfatu­­rile Populare de regiuni, ra­­ion, oraş, comună. Cum se Încadrează noua organizare ad-tivă în isto­­ria sistemelor ad-tive?Fără îndoială este o întocmire ce oglindeşte transformer­ile ra­dicale petrecute la noi în ţară. In cursul înaintării spre socialism. In materie de organizare aditivă a statului, s’au apli­­cat în trecut, în ordine cro­nologică, principiile: cen­tralismului a desconcentrării şi a descentralismului. Cen­tralismului burghez este un centralism birocratic. Admi­­nistrarea locală se făcea prin organe, prin funcţio­nari numiţi de centru. Des­­concentarea (lărgirea atri­buţiilor organelor locale) şi descentralizarea (centrul îşi păstrează numai un drept de control asupra organelor locale, care se bucură de iniţiativă) au apărut odată cu mişcările revoluţionare burgheze, pen­tru ca pe mă­sură ce burghezia şi-a în­cheiat ciclul acţiunilor pro­gresiste, consolidându-şi pu­terea şi cău­ând să-şi ape­re poziţia de clas­ă domi­nantă, exploatare a prole­tariatului, desconcentrarea sau descentralizarea, după c­az, să fie totdeauna înăbu­şite sub perdeaua unui cen­tralism birocratic greoiu. Centralismul democratic, principiu din care izvorăşte şi noua organizare admi­nistrativă a ţării noastre, este cel mai nou principiu de organizare ad-tivă, apli­cat în U.R.S.S., şi recunos­cut şi ca bază organizato­rici a Partidului Comunist (b.) al Uniunii Sovietice. Centralismul sovietic nu are nimic comun cu cen­­tralismul burghez, birocra­tic. Pentru că doctrina sovi­etică a ştiut să lege un mo­dul cel mai desăvârşit ideea de centralism cu aceea de democraţie, stimulând astfel forţa creatoare şi iniţiativa maselor. Orice organ al pu­terii publice este ales de ce­tăţeni, nu numit. In U.R.S.S. 56 la sută din cetăţeni sunt alegători, iar din aceştia 14-15 la mie sunt deputaţi (unionali, republicani, lo­cali). Şi la noi, datorită struc­turii social-economice esen­ţial modificate, folosind ex­perienţa sovietică şi ţinând seama de specificul ţării noastre, de unităţile geogra­­fice şi economi­e de teri­toriu, fiecare unitate admi­nistrativă va fi condusă nu­mai de organe alese (sfatu-­ rile populare). Se vede decit ca centralismul democratic se deosebeşte radical de centralismul birocratic. Le­gătura dintre alegători şi a­­eşi este directă şi continuă, aleşii putând fi revocaţi de mase, în cazul când con­travin voinţei acestora. Ast­­f­e funcţionând, noul aparat de stat se va confunda cu RADU NAUMESCU (Continuare in pag. 3-a) ------------STM ”, J . . "i».n LA I A$ I Conferinţe despre opera lui I.P.Pavlov »Societatea Ştiinţelor Medi» Ciile— Filiala Iaşi şi Institu­tul Aledico-Farmaceutic or­ganizează pentru Duminică 1 Octombrie a. c. ora la di­mineaţa, în Aula Bibliotecii Centrale, două conferinţe. Prima conferinţă va fi ţi­nută de Acad. prof. dr. Şte­fan Nicolau din Bucureşti care va vorbi despre , ,Importanta concepţie lui Pavlov în medicină". A doua conferinţă va fi expusă de prof. dr. Ionescu Siseşti de la Institutul Medico Farmaceutic din Bucureşti, tratând despre : „Concepţia lui I. P. Pav­lov în fiziologie“. Construirea Chinei Noi, democratice Răsturnând regimul reac­ţionar al Kuomintangului şi luându-şi soarta în pro­priile sale mâini, poporul chinez, condus de Partidul Comunist, a constituit Re­­publica Populară Chineză şi a păşit cu avânt la con­­strucţia vieţii noi, princi­piile de bază ale acestei construcţii au fost fixate în programul General al Con­­siliului Politic Consultativ al poporului chinez, adop­tat in Septembrie 1949, Plenara a 3-a a Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez şi sesiu­nea a 2-a a Comitetului Naţional al Consiliului Po­litic Consultativ al poporu­lui chinez, care au avut loc în iunie 1950, au totalizat primele rezultate ale cons­truirii Chinei Noi, demo­cratice şi au trasat sarci­nile desvoltării viitoare a economiei naţionale şi a culturii R. P. Chineze. • —­HAI . --------- . ' I Din primele zile după e­­liberarea ţării, Partidul Co­munist şi Guvernul Popular al C­hinei au trasat sarcina refacerii cât mai grabnice a industriei, transporturi­lor, comerţului şi fiinţelor, păşind totodată la reorga­­nizarea întregii structuri a economiei­­chineze, care să asigure trecerea de la e­­conomia semicolonială şi semifeudală la o econo­mie­ ind­ependen­tă şi demo­­ral al Consiliului Politic Consultativ al poporului chinez se arată necesitatea transformării treptate a Chi­­nei dintr'o ţară agricolă în­t’o ţară industrială. Sectorul de stat din eco­­nomis este chemat să joace un rol important în reface­rea şi desvoltarea acesteia. Acest sector este format din întreprinderile indus­triale, băncile, căile ferate şi alte obiective economice naţionalizate, care aparţi­­neau înainte imperialiştilor japonezi, clicii con­ducător. Continu,axe în pag. H-T­­­ria A KIJZNETOV Duminică 1­­**9 19» Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodă 1­­«Mi Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă„ 1 * TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1203 1 ADMINISTRAŢIA Nr. 20*2 TIPOGRAFIA Nr. 1210 „Cu cât citim şi recitim tot mai mult istoria Partidului Comunist (b)­ al U.S. cu atât învăţam mai mult şi ne înar­­manea noastră i de zi de zi“ In urmă cu doi ani s-a introdus în facultăţi stu­­diul Istoriei Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice. Din această car­te, noi studenţii avem deosebit de multe de în­văţat. Studiem fiecare pa­ragraf cu cea mai mare atenţie, îl aprofundâm şi ne dăm seama de câtă bogăţie conţine Istoria Partidului Comunist (&’ al US. Orele de curs şi de seminar care tratează­­ despre această minunaţi­e carte sunt frecventate de­­ numeroşi studenţi, din ce­­­n ce mai mu­lţi,­­ învăţăm din Istoria Par­tidului Comunist (b) al U.S. că vigilenţa revolu­­ţionară este o armă din cele mai puternice în lupta clasei muncitoare, fiindcă pe măsură ce tor­ele noastre cresc, duşman­ul de clasă devenind tot mai slab, recurge la mij­loace tot mai disperate, învăţăm din Istoria PC (b) al US cum poporul so­vietic condus de Partidul lui Lenin si Stalin a por­­nit la luptă pentru in*­dustrializarea socialistă a ţării, transformând în­tr’un timp necrezut de scurt, vechea Rusie a ţa­ rilor, cu o agricultură înapoiată, într’o uriaşă putere industrială şi a­­gricolă socialistă. Având acest măreţ exemplu în faţă, am înţeles mult mai bine, care este calea pe JULIA MATEI studentă (continuare în pag. 5-a) ­a „Grâu înfrăţit romanul scriitorului ieşan Ion Istrali In Editura pentru Literatură şi Artă a U­­niunii Scriitorilor din R.P.R., a apărut „Grâu înfraţit“, romanul scriitorului ieşan Ion Istrali, preşedintele Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. In „Grâu înfrăţit“ autorul zugrăveşte istoria a două sate din nordul Moldovei în perioada dintre anii 1945—1948. Tema romanului­ este desvoltarea conştiinţei de clasă în masele de ţărani săraci din aceste două sate. Ei cunosc exploatarea chiaburească­­ boierească şi sunt loviţi de seceta din 1945. In lupta cu greutăţile, ei învaţă să vadă în clasa muncitoare şi în Partid forţa conducătoare care luptă cu h­otărîre pentru binele ţărănimii muncitoare. Simultan cu închegarea şi desvolta­­rea organizaţiei de Partid din aceste sate, ţă­ranii săraci şi mijlocaşi sunt din ce în ce mai lămuriţi. Ei îşi unesc ogoarele în „torlale“ şi le ară cu tractoarele închiriate de la S.M.T. In scena finală a romanului „Grâu înfrăţit“ se întrevede perspectiva unei viitoare gospodări agricole colective.+ •f. •­* In cursul lunii prieteniei româno­ sovietice U­niunea Scriitorilor din R. P. R. va organiza I. Iaşi o consfătuire cu cititorii romanului, dar va fi prezidată de feri­ticul Ion­­Vitner. Antrenaţi în lupta pentru pace Muncitorii de la fabrica C. A. M. obţin însemnate succese Lupte pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce revin din Planul de Stat pe anul 1950, este dusă cu mult avânt de către munci­torii dela fabrica CAM din localitate, care muncesc con­­şt­ent­ că îndeplinirea Pla­­nului va constitui o puter­nică bază pentru a putea intra cu forţe întărite în primul nostru Plan cincinal Datorită unei bu­ne organizări a muncii planul pe luna Septembrie a fost depăşit. Conducerea fabricii în co­­laborare cu organizaţia de bază şi comitetul sindical preocupându-se de aproape de buna organizare a mun­cii şi Îmbunătăţirea calită­­ţii produselor CAM, au tre­cut imediat la o cât ma bună organizare. Astfel au fost alcătuite două brigăzi de tineret, un­de tinerii din fabrică îndru­maţi de către organizaţia UTM muncesc cu avant spo­rit alături de vârstnici pen­tru a îndeplini sarcinile ce le stau in faţa. In afară de cele două brigăzi de tineret, au mai fost constituite încă patru brigăzi de calitate, care au ca scop o îmbunătăţire sim­ţitoare a calităţii. Rezultatele acestei bune organizări nu au întârziat să se arate. Muncitorii au îndeplinit cu succes sarcinile întrucât planul pe luna Septembrie a fost depăşit cu 8 la sută, până în ziua de 27 Septem­­brie. De asemeni faţă de tri­mestrul doi al anului cu­rent, calitatea produselor a fost îmbunătăţită cu 4 sută. Aceasta ne dovedeşte că pe lângă faptul că munci­torii sunt preocupaţi de o sporire a producţiei ei dau un interes deosebit şi ca­lităţii. O contribuţie însemnată la realizarea depăşirii obţi­nute au adus­ următorii muncitori: Socea Vasile, Parascovei loan, Grinea loan şi Drăgoi Alex, meca­­nici la maşinile de fabricat ţigări, care lucrează în pre­­zent la câte două maşini. Prin recuperarea unor piese degra­date au fost real­izate importante economii. La maşinile de fabrica ţigarete sunt două roţi din ţaţe, care din cauza unii atunci când maşina se înfundă, dinţii se rup. Odată stricate aceste roţi erau aruncate. Termin­ându-se stocul de re­zervă din depozit mecanicii de la maşini s’au trezit în faţa situaţiei de a nu avea piese. Mecanicii Socea Vasile,­ Drăghia Ion şi Drăgoi Alex încercând să recondiţioneze aceste roţi au reuşit prin micşorarea diametrului ro­ţilor să recondiţioneze un număr de 35 perechi roţi, realizând prin aceasta o e­­conomie de 68.400 lei. Tot la maşinile de fabri­­cat ţigări odată cu praful de tutun care se scoate se perdeau mari cantităţi de fire de tutun. Mecanicul Socea a adop­­tat la maşini o sită care separă tutunul de foraf sc »­tind în acest fel mi­nca a 9 muncitoare care pot fi în­ trebuințate la alte munci. Prin această adaptare se realizează lunar o impor­tantă economie. Astfel prin noul fel de a privi munca se realizează importante economii car® contribue la întărirea pa» t triei. A. R.

Next