Opinia, aprilie 1951 (Anul 43, nr. 1387-1404)
1951-04-10 / nr. 1387
ANUL 41» Nr. 1387 ABONAMENTE ta 360 ..*»»»•••• 5 luni Lei 1200 întreprinderi, « Autorităţi pe trn ari 'Atelierele tipografic« 1 IAȘI Str. ȘTEFAN CEI, MARE 50-52 Duşmanii din totdeauna ai poporului nostru ? Wilson, preşedintele America — în timpul primuluirăzboi mondial a fost numit de presa burgheză „îngerul păzitor al păcii”. Cu prilejul tratativelor de pace de la Versailles, din 1919, Baruch'* unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Wilson.. .a executat Un şantaj neruşinat asupra României, ameninţând că Statele Unite nu le vor trimite alimente, dacă nu se acordă lui „Standard Oii” concesii petrolifere. Şantajul acesta se executa conştient, fiindcă imperialiştii cunoşteau prea bine situaţia dezorganizată şi haosul dirt economia noastră, ca şi foametea care bântuia oraşele şi satele ţării noastre. Ce cereau imperialiştii americani ? — Vânzarea stoculuide petrol, — recunoaşterea dreptului de prioritate a Americii asupra creanţelor României... asupra tuturor creditelor consimţite sau ce vor fi consimţite pentru refacerea şi aprovizionarea Sirii. Aceasta cereau oamenii Iri Wilson, — „îngerul păzitor al păcii”, pe care Lenin l-a caracterizat foarte bine drept „căpetenia miliardarilor americani, sluga rechinilor capitalişti”. ^ . Wilson era reprezentantul tipic al imperialismului hrăpăreţ american. Wilson întruchipa fidel politica de jaf, cotropire şi înfeudare, pe care a exercitat-o imperalismul american şi englez asupra poporului nostru, din totdeauna. Intr’adevăr, imperialismul americano-englez, duşman de moarte al poporului nostru, a dus din totdeauna o politică murdară, meschină, perfidă, înrobitoare, asupra poporului român. Şacalii drapelului înstelat şi a cârpei arborată de politicienii veroşi din ţara Leului britanic, sau aciuiat pe meleagurile noastre tocmai din timpul secolului al XVIII-lea. Prin racordări de aşa zise „împrumuturi”, englezii căpătau controlul asupra întregului comerţ exterior al României. Mai mult decât atâta Agenţiei engleze ridicată la rangul de bancă şi stabilită la Bucureşti, i se acorda dreptul de către guvernul burghezo-moşieresc de a emite chiar şi monedă în România ! Jefuirea economiei noastre naţionale deabia începuse însă. In 1904 se înfiinţează „Societatea Românno-Americană”, la ordinele şi cheremul marelui concern american „Standard pil”. Neînvestind niciun dolar concernul american reuşeşte to-' tuşi următoarele: In ”1904, „Societatea Româno-Americană” avea un capital de 2.5°°.ooo lei; după primul război mondial, ea avea 500.000.000 lei. La fel s’a Întâmplat şi cu trustul englez „Loyal Dutch care avea în ţara noastră societatea petrolifera „Astra Română”. Cine a aruncat România în primul război mondial? Răspunsul nu e greu de găsit: imperialiştii anglofranco-americani şi slugile lor burghezo-moşiereşti din ţară. S’a promis atunci de către englezi ajutor în armament. Ostaşii români au murit pentru interese străine la Turtucaia şi Carpaţi, iar ajutorul englez nici nu s-a arătat. La ordinul imperialiştilor, guvernul român a distrus instalaţiile exploatărilor petrolifere din Muntenia şi depozitul de petrol şi derivate. Guvernul român a trebuit să plătească chiar daune pentru pagubele suferitei de ,,Royal Dutch”, în urma ’distrugerilor impuse tot de imperialiştii englezi. Guvernul englez nu s’a mulţumit numai cu atâta. Pentru „ajutorul” acordat el a cerut nu numai mari dobânzi şi grele concesii, ci şi condiţii care loveau direct în economia şi independenţa naţională a ţării. România nu mai avea voie să cumpere valută străină decât la tezaurul britanic sau prin Banca Angliei cu aprobarea tezaurului britanic Cu ajutorul burgheziei şi moşierimii, imperialiştii americani şi englezi transformă mai apoi România într’un post înaintat împotriva Uniunii Sovietice. Paralel cu aceasta, întreaga noastră industrie este înfeudată imperialiştilor. Ni se „trimit” mărfuri şi vapoare, dar ni se pune condiţia ca în fruntea marinei să fie un amiral englez, iar în administraţie, tot funcţionari englezi. Americanii şienglezii obţin concesiuni în petrol, în industria metalurgică,în transporturi, la telefoane, CAM, etc. Un exemplu edificator, care arată până unde a mers politica de jaf condusă de imperialiştii americani, ni-l serveşte Douglas Mac Arthur, pe atunci şeful marelui stat major american, care a sosit în ţara noastră, spre a pregăti terenul în vederea fascizării ţării şi pregătirii războiu’ui anti-sovietic. , El s’a întâlnit cu o escadră navală engleză, ri dirijat toate mişcările paramilitare, îndeplinind sarcinile ce i s’au trasat de către cei care au trimis pe acest călău. • , îi ! ! ! Generalii americani inspectau armata română ca pe orice armată colonială. Imperialiştii americani şi englezi au colaborat mănă’n mână cu hitleriştii germani împingând imperialismul hitlerist şi România împotriva Uniunii Sovietice, „Standard I. ȘTIRU: BIu'UNIVERSITATII 1 -1 * 4 PAGINI 4 LEI ZIAR POPULAR COTIDIAN (Continuare în pag. 3-a) Maşini-unelte din U.R.S.S. Pentru atelierele centrale Gura- Barza şi minele de la Barza din Combinatul metalelor neferoase Brad, au sosit de curând mai multe maşini şi maşini-unelte din U.R.S.S. cu ajutorul cărora au fost mecanizate noi faze de lucru. La atelierele centrale Gura-Barza au fost instalate şi puse în funcţiune un polizor de construcţie uriaşă cu pietre şi dispozitive automate pentru ascuţirea sfredelelor cu profile speciale utilizate în mina şi o morteză. In curs de instalare se găsesc: o maşină de frezat, două pompe pentru evacuarea apei şi două perforatoare mari cu mecanisme speciale pentru avans şi reglare automată. Folosind aceste maşini, muncitorii de la atelierele centrale Gura- Bârza şi minerii de la Barza vor obţine noi succese în producţie în cinnstea aniversării Partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 1951. Premiile internaţionale Stalin „Pentru intârirea păcii între popoare" preşedintele Comitetului, academicianul Skobelţîn, vicepreşedinţii, preşedintele Academiei de Ştiinţe a R. P. Chineze, Kuo Mo Jo, şi scriitorul Louis Aragon (Franţa), şi membrii Comitetului: John Bernal, profesor la universitatea din Londra (Marea Britanie), poetul Pablo Neruda (Chili), Jan Dembowski, profesor la universitatea din Lodz (R. Polonă), scriitorul Bernhardt Kellermann (Germania), academicianul Mihail Sadoveanu (RPR), scriitorii sovietici Alexandr Fadeev și Ilya Ehrenburg. In cadrul şedinţelor sale, Comitetul a examinat propunerile prezentate pentru acodarea premiilor internaţionale Stalin pe 1950 şi a adoptat o hotărîre în legătură cu aceasta. Urmează textul Hotărîrii Comitetului pentru decernarea premiilor internaţionale Stir „Pentru întărirea păcii între popoare", din 6 Aprilie 1951. Premiile internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare’’ sunt decernate următorilor reprezentanţi ai forţelor democratice din diferite ţări ale lumii pentru merite excepţionale în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii: 1. Frederic Joliot-Curie, profesor la Collège de France, membru al Acad. de Ştiinţe a Franţei 2. Sun Cin Lin, perşedinta Asociaţiei de ajutor popular chinez. 3. Hewlett Johnson, decan de Canterbury (Marea Britanie). 4. Eugenie Cotton, director de onoare al Şcolii Normale Superioare din Sevres (Franța)' 5. Arthur Moulton, fost episcop protestant (Statele Unite). — 6. Pak Den Al, președinta Uniunii Democrate a Femeilor din Coreea .^ f 7. Heriberto Jara, fost ministru (Mexic). IB.C.U. ,,M. EmWesCU" Hotărîrea es^a Senmâîă de preşedintele Comitetului, Skobelţîn, vtcemes^nţn ~ tuîuî, Kuo Mo Jo (China) Louis Aragon (Franţa), şi membrii Comiqtii^tnBoh^^BernafMparea Britanie), Pablo Neruda (Chili), Jan Dembowski (R. Polonă) Bernhart Reilenmann (Germania), Mihail Sadoveanu (RPR), Alexandr Fadeev (Uniunea Sovietică), Hya Ehrenburg (Uniunea Sovietică. —- — --. , M -1 TASS transmite: La 2, 5 şi 6 Aprilie au avut loc la Moscova şedinţele Comitetului pentru decernarea premiilor internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare". Şedinţele au fost prezidate de academicianul Skobelţîn. Premiiile internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare’’, instituite prin decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS la 20 Decembrie 1949 în legătură cu cea de a 70-a aniversare a zilei de naştere a lui Iosif Vissarionovici Stalin, sunt acordate în fiecare an de Comitetul pentru decernarea premiilor internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare”, unui număr de 5 până la 10 cetăţeni ai oricărei ţări, indiferent de convingerile lor politice, credinţe religioase sau rasă, pentru merite excepţionale în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Persoanele distinse cu premiul internaţional Stalin primesc diploma de laureat al premiului internaţional Stalin, o medalie de aur cu portretul lui I. V. Stalin, şi un premiu de 100.000 ruble. La şedinţele Comitetului pentru decernarea premiilor internaţionale Stalin au participat Pentru un Pact al Pelrii Pentru viaţa nouă, fericită ! Tovarăşe redactor, :[ Urmăresc cu deosebită-atenţie în fiecare seară când vin acasă de la lucru, programul postului nostru de radioficare şi în special emisiunile prin care se arată uriaşa mişcare a partizanilor păcii din lumea întreagă. Eu sunt muncitor la Atelierele CER Nicolina încă din anul 1923. ' ‘ Am cunoscut din plin ce înseamnă regimul de exploatare şi teroare, burghezomoşieresc. In anii războiului, greul l-am dus numai noi oamenii muncii, în timp ce burghezia îşi umplea buzunările cu bani de pe urma cruntei exploatări la care eram sus, puşi- lM Dl . : ! După’ 23 August 1944, datorită glorioasei Armate Sovietice, am fost eliberaţi de subt jugul exploatării capitaliste şi conduşi de Partidul nostru, am pornit pe drumul marilor reforme sociale, îndreptându-ne cu paşi repezi spre făurirea unui trai fericit pentru toţi oamenii muncii. ţ Viaţa nouă pe care o trăesc astăzi îmi dă un nou avânt pentru a munci şi a lupta cu mai mult elan, pentru înflorirea Patriei noastre scumpe. ! » ! Regimul nostru de democraţie populară mi-a dat posibilitatea să-mi îmbunătăţesc mereu condiţiile de trai. Dar imperialiştii americani vor din nou să arunce omenirea într’un război pustiitor, vor să dărâme ceea ce noi clădim cu atât avânt. Le este necaz acestor ticăloşi că au scăpat din mână însemnatele bogăţii ale ţării noastre şi ale tuturor celorlalte ţări care s’au rupt din lanţurile robiei capitaliste şi de aceia ei vor să ameninţe omenirea cu un nou război. Manevrele lor mârşave, vor fi dejucate de Voinţa dârză a popoarelor care sunt hotărîte să apere Pacea. Pentru viaţa nouă fericită ce stă în faţa noastră, pentru bunăstarea şi fericirea întregului popor imuncitor, pentru a apăra cuceririle clasei muncitoare, îmi voi pune cu hotărîre semnătura pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, pentru un Pact al Păcii. Ştiu că şi semnătura mea, alături de sutele de milioane de semnături ale popoarelor din întreaga lume, va face să se cutremure clica imperialistă, văzând hotărîrea dârză a popoarelor de a apăra pacea, cel mai de preţ bun al omenirii muncitoare. GRADIC TEODOR montator, Atelierele CFR Nicolina : Glasul lumii întregi ! tovarăşe redactor. Destul au curs şiroaie de sânge, destulă carne de tun svârlită in focul nimicitor al războiului... Glasul lumii întregi strigă: PACE! Noi, oamenii muncii manuale şi intelectuale din RPR, trebue să susţinem cu tărie, cu hotărîre, lupta unită pentru pace. Şi ştim , aşa după cum ne învaţă tovarăşul Stalin, că „Pacea va fi menţinută şi consolidată, dacă popoarele vor lua in propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra până la capăt”. In lupta minunată pentru construirea edificiului socialist avem nevoie de pace. Pacea ne deschide un larg şi senin orizont în drum spre realizarea năzuinţelor noastre, încrezătoare în victoria luptei noastre pentru pace, încredere întărită de faptul că în fruntea lagărului păcii se află Uniunea Sovietică cu genialul ei conducător tovarăşul Stalin, sunt ferm hotărîtă să lupt pentru pace, să lupt împreună cu oamenii cinstiţi din lumea întreagă împotriva oricăror uneltiri ale aţâţătorilor la un nou război, să lupt pentru încheierea unui Pact al Păcii. împreună cu colegii mei de facultate voiu semna Apelul Păcii, cu convingerea că popoarele vor reuşi să impună pacea în lume. ZU GRAV U ACRI PIN A studentă în anul II. Medicină ■:•.. ,,.‘ Marți 10 Aprilie 1951 MSI, Str. Cuza Vodă, 1etaj 1 Administrația IAŞI, Str. Cusa Vodă 1 * TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 In cinstea aniversării Partidului Oamenii muncii din oraşul nostru luptă cu avânt pentru sporirea conturilor de economii Cu forţe înaite, însufleţiţi de dragostea lor nemărginită pentru Partid, oamenii muncii din oraşul nostru au pornit la traducerea în viaţă, a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai, ziua aniversării a 30 de ani de la constituirea Partidului clasei muncitoare în ţara noastră Partidul a condus clasa muncitoare în timpul celei mai crunte exploatări a burghezo-moşierimii, îndrumând-o pe drumul marilor victorii, pe drumul făuririi unui trai fericit. De aceea oamenii muncii din oraşul nostru, alături de toţi ceilalţi muncitori de pe cuprinsul ţării, sunt hotărîţi, pentru a-şi arăta dragostea lor nemărginită faţă de Partid, să nu precupeţească nici un efort, punând toată capacitatea şi puterea lor de muncă în slujba îndeplinirii înainte de termen a Planului pe anul 1951, contribuind prin munca lor la punerea bazelor socialismului în țara noastră. Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste în cinstea zilei de 8 Mai, este realizarea a câtor mai multe economii, printr’o justă întrebuinţare a resurselor interne. MUNCITORII DELA ATELIERELE CFR NICOLINA’ LUPTA PENTRU ECONOMII Sprijiniţi de către organizaţiide Partid şi de sindicat, muncitorii de la Atelierele CFR, Nicolina au pornit o intensă acţiune în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai. Astfel, muncitorii dau o atenţie deosebită unei cât mai justa întrebuinţări a materiilor prime,nelăsând să se risipească nimic Printre fruntaşii în lupta pentru economii, se află muncitorii Petrea Gh. şi Vosniuc Ştefan de la secţia IV, care întrebuinţând just materialele au realizat importante economii în cinstea zilei de 8 Mai. Deasemeni şi printr-o justă raţionalizare a procesului de producţie la secţia strungărie au fost deasemeni realizate importante economii. In total în cursul trimestrului I muncitorii și tehnicienii de la Atelierele CFR Nicolina, au realizat o economie în valoare de 9.537.242 lei. Economiile realizate de mun-AL. RADU (Continuare în pig. 3-a) O lecţie de eroism şi ţatristista „Apărarea Ţarîţmnului“ După primul război mondial consolidarea Puterii Sovietice în urma unor serii de măsuri economice revoluţionare provocă o foarte mare alarmă printre imperialiştii din Apus. Ei se temeau de existenţa Puterii Sovietice pe un teritoriu imens ca acel al Rusiei şi că succesele ei ar putea constitui un imbold şi un exemplu pentru muncitorii şi soldaţii din Apus. Ca urmare a acestor temeri, guverneleMarei Antante au hotărît să înceapă o intervenţie în Rusia, spre a readuce burghezia la putere. Succesele Puterii Sovietice şi ale Partidului Bolşevic provocară o şi mai mare panică în mijlocul capitaliştilor şi moşierilor, ca şi în rândurile partidelor politice aservite burgheziei — menşevicii, cadeţii, socialiştii revoluţionari, anarhiştii şi alţii. Acestea hotărîră să desfăşoare o activitate intensă de răzvrătire contrarevoluţionară, pentru concentrarea forţelor reacţionare, pentru strângerea cadrelor militare, pentru organizarea rebeliunilor, în special în regiunile de cazaci sau în cele unde elementele chiabureşti erau mai puternice. Astfel, încă din prima jumătate a anului 1918 s-au format două grupuri de forţe care au pornit împotriva Puterii Sovietice: imperialiştii străini şi contrarevoluţionarii din Rusia. In faţa acestei situaţii,forţele revoluţionare se opun intervenţiei militare imperialiste, începe războiul civil. In regiunea Donului, cazacii răsvrătiţi îşi găsesc conducători în persoana generalilor Krasnov şi Mamentov. Situaţia economică a Rusiei Sovietice era grea, căci i se tăiaseră legăturile cu Ucraina şi Transcaucazia. La Moscova şi Petrograd era foamete mare. Muncitorii nu primeau decât 50 gr. de pâine şi uneori de loc. Lipseau materiile prime şi combustibilul. Greutăţile de necrezut din această perioadă nu i-au descurajat însă pe bolşevici. Partidul Bolşevic, cu o energie inepuizabilă, a condus lupta arătând prin aceasta puterea clasei muncitoare. Aceste momente istorice sunt prezentate în filmul Apărarea Ţariţînului , cu o deosebită măestrie artistică. Conducerea Armatei Roşii o avea tov. Voroşilov care lupta cu succes împotriva duşmanilor numeroşi şi bine echipaţi. In acelaş timp, la Ţariţîn soseşte tovarăşul Stalin, în calitate de comisar al poporului. Aici el găseşte pe preşedintele sovietului de deputaţi, care nu era iubit de popor din cauza atitudine, lui prea puţin revoluţionară şi chiar uneori contrarevoluţionară. El era convins că apărarea Ţanţînului este imposibilă. Ţariţînul — actualul Stalingrad — constitue un punct strategic de o importanţă covârşitoare. Ocuparea lui de către armatele albe permitea joncţiunea armatei cazacilor din Uraţi, cui acea a cazacilor de pe Don. Această joncţiune ar fi însemnat izolarea Moscovei, care ar fi rămas fără alimente şi fără combustibil şi deci însăşi Puterea Sovietică era ameninţată. „Ţariţînul este cheia victoriei — spuse tovarăşul Stalin — deaceia trebue să-l apărăm”. — Susţinând lupte grei, armata tov. Voroşilov porneşte spre Ţariţîn. Contrarevoluţionarii îşi dau seama de pericol şi caută să-l împiedice, aruncând în aer podul de peste Don. Tov. Voroşilov şi oamenii săi nu s’au descurajat şi începură repararea podului. Dela Ţariţîn, le vina ajutorul trimis de tovarăşul Stalin. Podul a fost refăcut şi armata trece Donul nestingherită. Scena finală nu-i înfăţişează pe cei doi strategi, tovarăşul Stalin şi tov. Voroşilov, îmbrăţişându-se cu bucurie şi credinţă în victoria finală a Revoluţiei. Filmul este o minunată lecţia de eroism şi patriotism, el fiind totodată o armă puternică in lupta pentru pace prin demascarea politicii intervenţioniste a statelor capitaliste, politică pe care o practică şi astăzi în Coreea şi ţările marshallizate. Acest film rulează la cinema Sidok.