Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1858-12-15 / nr. 6

| | | pree à - Fărvea wi oe a. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, TE A - - - rpuuii Euni 15 Dekemorie 1858. - (Această foae esă de două op septămănă, pe trei luni 28 lei. - Abonamen­­tul se face în Iași la Institutul Albinei-Romăne, și la libreriea!­­D. Dimitrie Haretu, ulița mare. No. 282 ținu .1 LS . - De s 2 țările căte uă y Goae Politikà si Literarà à No. 282; dans les districts, chez MM. les Commissionnaires. * „iumi; -uiraie Prix d'insegtion, 1 riastge par - V .E-. , Xl r Cette Gazette paraît deux fois, par semaine, Z « n di et Jeu­­de. Prix de l'abonnement par an, 3 ducats, y compris le port; rag trimestre, 28 piastres. On s'a­­} bonne, à Iassu, à l'administration de GADeile Roumaire et à la li­­brairie de D. Hharete., Grande Rue, li - À N G +; : a r a - Depeșe Telegrafice. Piatra 13 Dexemepie 1858. | Aide s'au adaos acte sară unsprezece alegători între Pro- G. - - mici din două ocoale, carii cu toți unsprezece la un loc n'au 100 No. 3 a albini 1115” Acta nici cum ni adsue za mirare! vadă-sa prognosticon postru din I Piatra 15 (27) Dexemspie 1858. „Eri am surprine în ocolul Bistriței ne A. Jora cu jandarmi și cu sub-administratorul, hoind ce silnicească ne Alegători à rota în favorul deputăției fratelui seu Ispravnicul, ceru de la Caimacamie o formală Vzac-­­SFo.rvroznuvanu. ni înșțiințăm încă: că mai mulți înalți foncționari gersoane particulare s'au delegat prin țănuturi, spre a privighea a­­tegerile, seau mai bine dzicănd, spre a fi aleșiei însuși deputați. Moldova, care de mult timp era lipsită de o reprezenteție pațională, re-întregindusă astădzi în driturile sale prin Tratatul de Paris; Convențiea deschide o întinsă carieră fie-căruea cetă­­țan care voește a lucra cu conștiință pentru binele patriei sale. Cănd o nație, care pășește cătră desvoltarea sa, părăsește bn sistem de Guvern, ka să adopteze regimul impus ei de progre­­sele secolului, de nevoile ce să manifestă în trănsa în toate zi­­lele, și de obiceiurile pe care o lungă și neîntreruptă ecser­­ciție le transformă în legi; astă nație este datoare ași părăsi vechile sale doctrine, a se indentifica cu acest regim; ea este în­­tocmai Ka individile: Ampregiurărileformează peoa­­meni, sistemele pe nații.” Pentru ca să împărtășim și noi contingentul nostru la educa­­țiea ce datorește presa publicului Moldovan, ne vom sili, pe căt ne va erta conștiințele noastre, ai desvolta rezoanele, care au determinat ne marele Puteri, a adonta pro prieta tea de bază pripcipală regimului electoral în Principate. Elementul pre-domnitoriu aa noi este proprietate-a, prin­­cipala bază à societăței noactpe. Pentru ca se reprezenteze cineva țara în fața prea marei de­­vordări a puterei ecsecutive, ca să apere interesele, ca să esprime dorinți legitime însuflate de nevoile 4e să ivesc: Ka să voteze o legislație, se controleze finansele, să sancționeze cheltuelile, să facă repartițiea birurilor Œ. Nu trebue oare să aivă drituri? Care sănt aceste drituri? Cui se cuvine a delibera și a hotără asupra tutulor acestor cvestii? Cu bună samă J... ca­­re înfățoșază elementul cel mai stabil * - importent țara poastră, care întroduce prin munca și sirguința ea, avuțiea m Patrie; care espuindusă asprimei sezoanelor, chemat ași sacrifica pănă și sănătatea, pentru creșterea ventturilor Statului; într'un cuvănt aceluea care aduce - produle. Iată re­­zonul pentru care proprietății i să cuvime întăimea dritului repre­­zentativ, într'o pară ca à noastră. | Ecte oare tot în acest panr și proprietatea capitatului .. îiitalului pus la dobăndă, à acelui care împrumută un tiilu Patriei. și alte z. - Dertenes télégraphiques. PIATRA, 13 (25) Décembre, 1858. „i on a ajouté ce soir anze électeurs, ragmi les petits propriétaires de deux arrondissements, qui a eux onze n'ont pas 190 dusats.” + & Cela ne nous étonne mullement!! Voir notre’ pronostique, dans le Numéro trois de la Patrie. ; PIATRA, 15 (27) Décembre, 1858. J'ai surpris hier à l'okol (arrondissement) de Bistritza, A. Jora, avec des gendarmes etle sous-préfet, voulant forcer les électeurs à voter en faveur de la députation de son frère FEspravnik. Je demande à la Sai­­masamie une commission formelle. ‘ - G. Rosnovano. Nous apprenons aussi que plusieurs hauts fonctionnaires et des per­­sonnes particulières ont été délégués, dans les districts, pour surveiller les élections ou plutôt pour se faire élire. Le La Moldavie, qui depuis long-temps était privée de toute représen­­tation nationale, vient d'être réintégrée dans ses droits par le Traité de Paris, et la Convention ouvre aujourd'hui une vaste carrière à tout citoyen qui veut travailler consciencieusement pour le bien de son Pays. Quand une nation, qui marche vers son développement, quitte tel système Gouvernemental, pour adopter tel autre régime, que le pro­­grès du siècle lui impose, par des besoins journellement manifestés en elle, et par des habitudes qu'un exercice long et continuel tgans­­fogme en loi, cette nation doit abandonner aussi ses anciennes doc­­trines, s'identifier avec ce nouveau régime; il en est d'elle comme des individus: — ,,Les circonstances formentles hommes, les systèmes forment les natious. “ Pour notre contingent dans l'éducation que la Presse doit au pub­­lie Moldave, le permettent, de lui développer les raisons qui ont décidé les Grandes Puissances la Propriété pour base du régime électoral dans les Principautés. L'élément prédominant chez nous c'est la propriété, nous tacherons, en tant que nos connaissances nous à adopter principale la principale base de notre société. Pour représenter son Pays, en face du trop grand débordement du Pouvoir Exécutif, défendre ses intérêts capitaux, pour exprimer des voeux légitimes suggérés par les besoins naissants, pour voter une législation, contrôler les Finances, sanstionneg des dépenses, faire la répartition des imrotu etc. ne faut-il pas avoir des droits? Quels et de Au propriétaire, qui forme la vraie majorité sont ces droits? A qui appartient-il de délibérer tout cela ? qui introduit, par son travail et par ses fatisues, dans sa ratghie, qui en s'ehrosant à toutes les rigueurs de Ja saison, est tenu à sacrifier, jusqu'à sa santé, pour l'accroissement des revenus de GEiat; en un mot, à celui qui rapporte du profit, qui produit. Voila la raison pour laquelle c'est la propriété qui doit osspreg le premier rang, dans la représentation d'un pays comme le nôtre décider sur du Pays, la richesse

Next