Patria, martie 1921 (Anul 3, nr. 44-68)
1921-03-03 / nr. 44
José Maitiö 1921 Reforma agrară Cea mai mare problemă socială care a preocupat aproape timp de șasezeci de ani guvernele și pe toți oamenii de bine ai țârii noastre a fost problema agrară. In afară de marele act al împroprietărirei de la 1864, când Vodă 3oza și Mihail Cogălniceanu au redat țtrânimei „un drept care era el“ toate celelalte încercări de rezolvare a chestiei agrare nu au fost decât slaba manifestări făcute sub msiunea evenimentelor și prin prizma itereselor personale și de clasă. Dar, odată cu marile mișcări democratice și de dreptate socială aduse de războiul mondial, s’a impus și la loi în mod imperios și inevitabil resolvarea celor două mari reforme: votul universal și exproprierea. Promise în 191T prin cuvântul Regal, votul universal a fost înfăptuit și prin aceasta, imensa masă muncitoare are dreptul a-și spune cuvântul în conducerea țarei, Râmâne, deci, pentru conservarea Însăși a românismului în nouile lui granițe, ca și a doua mare reformă, cea agrară, să ia fiica. Intrate pentru prima oară în viața publică, atunci când prin votul universal i-s au dezlegat lanțurile unei robii politice de deceniu țărănimea români, alături de toți ceilalți buni patrioți din alte clase sociale, a adus la cârmă guvernul dlui Al. Vaida, printr’o liberă manifestare de voințî. Având înscrisa în program, ca cea dintâi și mai de cinste datorie, reforma agrară, guvernul dlui Al. Vaida a început înfăptuirea ei,votând și punând în aplicare această reforma, în cel mai larg spirit democratic, în Basarabia. Și, când după o muncă de patru luni, învățătorul Miha'ache, ministrul domeniilor în acest guvern, a adus în parlament reforma agrară pentru vechiul Regat, ei apoi să o aducă și pentru celelalte provincii, în acelaș larg spirit democratic, oligarhia coalizată a reușit ca, printr-un complo incalificabil, să răstoarne de la putere guvernul dlui Vaida crezând că astfel vor putea împiedica înfăptuirea marei reforme. A trecut aproape un an de atunci și dacă până acum țăranul nu a avut brazda Iui de pământ, cauza nu este alta decât izgonirea singurului guvern care ar fi putut rezolva în mod radcal și cu adevărat democratic reforma agrară. După aproape un an legea aceasta este adusă în discuția parlamentului, de un guvern mai mult decât reacționar, fiind întocmită de un mare proprietar care încearcă să mai salveze tot ca se poate din vechea situație a celor cai trebuesc si se supue marilor nevoi sociale și naționale. Astfel proectul guvernului prevede o întindere de pământ pentru expropriat mai mici decât Cea cerută prin proectul Mihalache care, avea ca principiu al exproprierii nu moșia, ci persoana, pentru a avea, întotdeauna când ar fi nevoe, pământ disponibil pentru o nouă împroprietărire. Apoi, în privința plăței pământului este o deosebire destul de mare, dar a avea proectul M batache prevedea, conform legei care spune că prețul se dorește la vânzare chiar când ni s’a făcut plata atunci, fixarea prețuui la de 20 ori prețul arendei. Proectul guvernuui prevede map rarea acestui preț de trei ori, ceea ce ar însemna un plus de șase miliarde, fără a mai aminti că în expunerea de motive dlajroflid, autouil lege, cire si discută, spune categoric că marea proprietate trebue minuată. Deosebindu-se de legea agrară a guvernului care se discută scun, legea agrară a dlui Miha’arhs însuș tă și susținută de întreaga opoziție națională, este superioară prin principiul exropierei persoanei și nu al moșiei, pin preț ;ria pământului care este de trei ori mai mică și prin întinderea suprafței expropriabile care este mai mare decât în proectul Garoflid. Democratizar! partidului național Consecvent marilor principii democratice cari au fost însăși baza actului de la Alba-lulia, partidul național român nu pierde nici o ocazie de a se afirma ca un aprig susținător al înfăptuirei lor. Alături de reforma agrară, partidul național a înscris în programul său și reforma electorală, cea mai lurgă, prevăzând votul universal, atât pentru bărbați cât și pentru femei, reformă care ar aduce după sine o emancipare deplină a femeei și o intensificare a vietei politice. In discuțiile urmate în ședințele consiei electorale a Camerei, dl luliu Maniu, președintele partidului național, și-a spus cuvântul pledând pentru acordarea dreptului de vot la femei. Acest cuvânt al dlui Iuliu Maniu, care reprezintă și punctul de vedere al partidului și unul din dezideratele actului de la AlbaIulia, a arătat îndeajuns adevăratul democratizm de care este animat partidul național. Și, ca o recunoștință pentru susținerea unei cauze atât de drepte societățile femeniste din țară au adresat dlui Iuliu Maniu adrese de mulțumire. Atitudinea președintelui partidului național într'o chestie atât de importantă, atât pentru emanciparea femeei, cât și pentru viitorul societăței românești, a întâmpinat în toate straturile socetăței, pe lângă mulțumirile adresate și aprobarea unanimă a tuturor acelor cari consideră această reformă drept un proges pentru noi, în concertul Urnei civilizate. Dl Stere în partidul țărănesc basarabean Oganul partidului țărănesc din vechiul Regat „Țara Nouă" aduce știrea că între dl Stere, ales deputat la Soroca în Basarabia și între deputații țărăniști basarabeni a avut loc o lungă consfătuire. Dl Stere are declarat că va întră în partidul țărănesc basarabean, deodată cu mai mulți aderenți ai d-sale. „Țara Nouă“ scrie că dl Stere a făcut o largă expunere asupra acuzelor ce i se aduc, ca germanofil, educând argumente și dovezi pentru respingerea lor. Dl Stere ar mai fi declarat că e dușmănit de oligarhia română pentru convingerile sale democratice și că, luând cuvântul la Cameră, va produce documente care „să potolească nervositatea acuzatorilor săi oligarhiei“.. Din consfătuirea avută nu se știe ce atitudine au luat deputații țărăniști basarabeni față de duptere. Căsătoria A. S. R. Principesa Elisabeta București —• Capitala este în plină bucurie; străzile și cazele sunt împodobite ca steaguri; animația este te nedescris; zeci de mii de oameni aștesptă pe căsătoriți. La ora 11 tânăra pereche întră în naatul regal; mulțumea striga ura! Căsătoria civilă s’a oficiat în prezența familiei regle, a guvernului, a Csei regale, civile și militare Ofițer strei civila a fost di ministru Anto al nesei, martori primministrul cu doamna. In momentul acela s’au tras clopotele tuturor bisericii din Cptală. La ora 1130 ecrterul regal însoțit de gizda regală a plecat; la miropolie, muzicola cântau imnul românesc grecesc Pe strada, micțimea a aruncat flori in strigăte de urai La mitropolit așteaptă corpul diplomatic, atașații militari, deputații, senatorii și înaltele autorități militare și civila. La ora 12.30 s’a celeabrat căsitoria relgioasă de către mitropolitul primit ajutat de toți mitropolții și înalții prelați bisericești. In tot impus in diferite stăzi muzicile cântau, bucuria și înseț reat fost de nedescris La ore 130 s’a dat un djm la palatul r gales care au luat parL membrii guvernului, foștii primin’s'ri, orpul diplomați j și atașații militari. S'au ro3sit discursuri de către primul ministru la numele guvernului tri I LI Teke Ionescu a vobit pentr j comentarea intereselor de acum veșnic lzotate între Grecia și Romînia. M. S. Regale a ma1 furit atâi a mișcat, de asemenea și Dictohul Greciai care Imarcună cu principesa Elisabeta a fost foarte emoționați. La ora 4 s’a terminat djunul. Diplomația bolșevică Varșovia — Cu începere din Aprilie și până la sfârșitul lunei Decemvrie 1920, au trecut prin Estonia înspre Occident 1620 de curieri diplomatici ai guvernului lui Lenin și Trotzk. Din aceștia numai 589 s’au înapoiat în Rusia, de unde se poate deduce că restul curierilor a rămas în streinătate pentru a face propagandă bolșevică. PIERI LA PICT Ziarul „Viitorul“ laudă pe dl A. C Cuza ca o urmare a faptului că a luat apărarea dlui Ionel Brătianu cu ocazia excluderei sale din Cameră. Dl. A. C. Cuza este acelaș care a făcut în Cameră cel mai aspru rechizitoriu al partidului liberal și al oligarhiei pe care o reprezintă atât înainte de război, cât și în timpul războiului la Iași. Presa liberală, spunând că bugetul dlui Titulescu este eroic, cere ca eroizmul să înceapă cu tăierea sinecurelor. Da. Dar, să nu facă cum au făcut liberalii în 1913, când dl. Al. Constantinescu a dat afară câteva zeci de funcționare de la ministerul de domenii, ca inutile și. . . în mai puțin de două luni a numit cu câteva zeci mai multe.. . partizane politice. Reluarea transportului pe Dunăre Viena. — „Donaupost“ anunță că cu ziua de 15 Februarie s’a reluat srviciul transportului de mărfuri pe Dunăre. In luna viitoare se va începe și transportul de persoane. EFEMERIDE Un cetitor ideal Publicul nostru cetitor de zare, care da multe ori,caută cusururi și e ostil muncii gazetărești, se poate convinge din poveștile ce urmează că de realaltă parte a globului sunt oameni cari înțeleg mai bine și proțitească inima asta și pe cei cari o sivârțesc. E drept și aceea, că n’era nici țarului Columb c eât un sngur exemplar ca Sun Rodgirs din Statul Oho și cred că de-ai căuta ziua’n amieza mare cu lumina aprinsă nu i-ai găsi pe rachi pe tot rotogolul pământului. Acant Sam Rodg»rs avea gazeta lui favorită și o cerea regulat de mai mulți ani de zile. La moartea sa a lăsat prin testament suma necesară pentru achitarea abonamentului pe timp de 20 ani cu designația de-ai fi dusă foaia zi de zi in cripta sa, care era aranjată anume pentru acest scop Americanu' Rodgers avea deci nădejde că ziarul său va apare încă 20 de ani. Ce perspectivă frumoasă și rară în tipurile de o zi când ziarele luptă cu atâtea lipsuri și greutăți și mai ales ce exemplu bun ar putea fi Rodgers acesta pentru iubiții noștri abonenți cari își mai uită uneori că au rămas în restanță cu plata abonamentului. ARÎ^TAHu « U'Jüá.V, 50 bani Liberalii și Concordatul Față de declarațiile dlui Tache Io tescu la Senat în chestiunea Concordaturw, ziarul „ Viitorul“ spune ca punctul de vedere al ministrului nostru de externe este greșit. „ Viitorul“ susține că nimeni este înpotrivi încheerii Concordatului care trebuie să regulezi situația bisericei catolice față de Stat, dar că Concordatul nu poate fi încheiat decât odată cu schimbarea Constiției. Dupa cât știm dl Tahi Ionescu nu s’a pronunțat cu privire la termenul când se va încheia Concordatul. Dar , Viitorul dacă e de bună credință, va trebui sa recunoască un lucru :l tratativriă dintre guvernul român și Vatican tribue să aibă ca rezultat un proect gata pentru momentul când va fi să se supună Corpurilor legiuitoare. De altfel Constituia cel veche, sau cea nouă care se va aduce, nu va putea cuprinde decât arlicit fundamntalimenta recunoaștere: culturilor neortodoxe Nimănui nu-i trece prin gând, desigur, că prin noua Constitute libertatea cuitului va fi redănsă în Rmânia. Ași că guvernul, dară pârerea noastră, poate urma de pe acum tratative cu Vaticanul, fiind dați sup opozița libertății cultului care va asigura și prin noua Consttuie, după cum a fost asigurată prin cea veche. Concordatul nu poate fi decât refularea raportului dinte biserică și Stat — de ordin mai mul administrativ — pornind din principiul libertății cultului. Așa că s ablindase de pe acum un proect de concordat nu se atinge Consttuția, nici cea veche, nici cea nouă, — iar însuși proectul de concorda, dar având aprobarea guvernului și a Vaticanului, știm că nu se va ridica la valoare de lege decât după ce vor fi urmate formele consiitiționale, adecă după ce va trece și prin Corpurile legiuitoare. Așa că vine dintre oamenii cu scaun la cap nu se poate gândi nici la vinderea Consttuției, răci la primejduire a ortodoxismului prin tratativele dintre guvern și Vatican urmate în vederea stabilirii unui tot pentru Concordat, Anii*1 !ll. Numărul 44 ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE V, AN .... 60 LEI PE Vi AN ... . 30 LEI TF1 FFOM /Redacția xa si lCL.crtflN /tipografia ti-u Politica noastră externă Pe când popoarele aliate fac acorduri între ele, România se mulțumește cu alcoolismul oratoric al dlui Tache Ionescu Să ne ierte cetitorul pentru cuvântul „alcoolism oratorie.“ Este o expresie franceză, pe care am văzut-o de curând în Lt. Figaro și cu care francezul caracterizează vorbăria fără fapte, a oamenilor politici sterpi și sterili. Dar pentru a ne scuza complet, amintim, că expresia franceză a fost mai de mult întrebuințată în limba noastră de Titu Maiorescu, pentru literatura greșită căreia i-a zis, „beția de cuvinte.“ Dl Tache Ionescu, de când este ministru de etterne în guvernul Averescu, face „alcoolism oratoric“ sau beție de cuvinte:" S să vedem, cum !* Da curând, săptămâna trecută, ziarele eu publicat acordul încheiat între Polonia și Franța, prn care ambele țări se obligă la un ajutor economic și militar reciproc. Ajutorul militar reciproc este stipulat în Art. 3 Dacă se ține seama de situați Poloniei, față cu bolșevismul și dacă se ia în considerare vecinătatea ei cu Germaniania, care se împotrivește la executarea tratatului de pace, acordul franco polonez cste de toată importanța și pentru Franța ca și pentru Polonia. Marele cor dan francez Le Temps î nregstrează într’un articol de lend, cu mare satisfacție, acest acord și în concluzie sfârnește și . . . România, să închie un acord cu Polonia. După reclama pe care și-a finut-o dl Tache loiescu — adică: România! — astă vară, când a mers la Varșovia, recomandația cotidanului francez ar părea de prisos. Ș totuși România are nevoe de un’ imbold din afară pentru a face un pas, pe care, în beția de cuvinte a d’ui Tache Ionescu, ai crede că la și făcut. Dar să vedem lucrurile mii îndeaproape pentru a nu fi nedrepți cu „marele european“ din cabinetul Averescu. * ] De la închearea păcei și până la acordul polono-rus, mai toate țările aliate, mari și mici, au căutat să indice astfel de acorduri. Munstru de externe sârb a declarat că a încheiat o alianță între Jugoslavia și Cehoslovacia și s’a grăbit și el să adauge că cu Româna— recte : Tiche Ionescu — încă nu este niciun aaord. La San Remo s’a încheiat astăvară un acord sau o alianță între Italia și Jugoslavia, prin care cele două țări se obligă să se apare reciproc contra revenirii Habsburgilor. Alianța anglo-franceză este de domeniul public. Iar în Cehoslovacia și Piatra, este o continuă preocupare, pentru încheerea unei astfel de alianțe. * Dar România? Ce face România, vecina Poloniei și a Iugoslaviei ? România, prin glasul dlui Tache Ionescu, face... alcoolism oratoric. Dl Tache Ionescu a zăpăcit lumea cu „Mica Antantă“ și rezultatul a fost că nu s’a format nici o astfel de antantă. Mica Antantă a dlui Tache Ionism nu există; în schimb există acordui la separate între puteri, din care România nu face parte. România, grațe politicei da vorbărie a dlui Tache Ionescu, a rămas izolată în Orient, ca și când ar fi Bulgaria. La București se așeaptă vizita prințului S..peln, ministru de tac terna polonez și poate numai grați daale și îndemnului francez, guvernul va porisi o clipă vorbire a dlui Tacha Ionescu și va face și el un pas hotărâtor, pentru aducerea României în concertul aordarilor și al an‘elor aliate. Ad. Ad. Evenimentele din Rusia Mari preparative militare — Concentrări bolșevice în Ucraina — Lupte sângeroase — Organizația economică agricolă Londra. — Sa anunță din Kopenhaga că Sovietele organizează o puternică armată de cavalerie. O mei sute de mii de oameni vor fi recutați din triburile pe jumătate sălbatice din Siberia. Sovietele au stabilit în toată Rusia sistemul de rechiziție al cailor, care este aplicat cu toată rigurozitatea, cu toate protestările.* Londra. După telegramele sosite din Helsingfors, bolșevicii efectuează o mare concentrare de cavalerie în Ucraina. Această grupare de trupe care are loc în împrejurimile orașelor Poltava și Harkov, este destinată a reprima mișcările revoluționare ucrainene.* Varșovia. — „Comunistul“ din Kun anunță că după o luptă înverșunata, tupele roșii au reluat din mâiile insurgenților stațiunea K’onty, pe linia Kitw Bakamatch și înaintează către orașul Czrnigow ocupat de către răsculați încă de la În Ianuarie. Guvernul sovietic ucrainian a somat de curând pe țăranii răsculați sa dipue armele, declarând că dacă nu se vor supune, trupele bolșevice vor întreprinde vaste operațiuni pentru a stârpi orice urme de răsvrătie. Țăranii însă au răspuns printr'un refuz categoric.* Lyon. — Consiliul economic de la Moscova a decis să împartă întreaga Rusie în cinci regiuni dintre care fiecare să fia obligată a furniza o entitate anumită de gât. Acest sstem de imortî tribue să dea bolșevicilor 433 450 000 de puză da grâu din care jamitate cade în stema Sberiei și a Caucazului Dacă recolta ese așa cum nncij duește constiui economic, rațiile zirice de hrană vor fi asigurate intru toată populațu ma Rpublicei sovietelor. * Constantinopol. — In bazinul carbonifer al Donului situația este foarte rea. Oprirea întregei producții în această regiune atât de importantă pentru Rusi, este iminentă. Au fost luate măsuri fiarta tnergice pentru a împiedeca această oprire. A fost decretată moblizarea populației civile pentru transportul combustiblului la uzine și pentru lucrul în mine. Producția unui lucrător este pe zi de 100 kgf, pe când înainte de război era de 400 kg, adică de patru ori mai mult. Această mare acădere se datorește în bună parte slăbiciunei morale și fizice a populsței. Higiena socială Rolul eforiilor școlare în răspândirea igienei în mijlocul populației Una din marile lipsuri dela noi și care s’apun îi discute, în afară de reformele agrară și financiară este fără îndoială și sănătatea publică. In general, starea sanitară a țîrei lasă foarte mult difuit, atât asupra personalului medial, a cărui lipsă se simte foarte mult, cât și asupra arterialului și a mijloacele pentru remedierea acestei stări Sunt orașe cari boli, cum sunt tuberculoza și siflsul fac ravagii, atingând uneori proporții de peste 50 la sută; sunt regiuni în cari pelaga și febra palustră ameninți să distrugă populația de la sate. In afară de aceste boli, și de mortalitatea inLntiia cari micșorează sau influențează foarte mult dezbotarea poruLției țirei noastre, s’a pus în discuție de ciând și chestiunea Tgienei sociale și în special aceia care trebie rîspândtă prin școli, căutându se a o introduce prin mijloace de asistenți. Pooru a se obține insă rezultate in această direcție este nevoie de concursul tuturor factorilor cari sunt [n legătură cu masa populației, mai ales co’pu’ didact primar. Astfel, comitetul de propagandă a hegenei sociale și de combatere a vicilor, în urma propunerilor savantului medic profesor Marinescu, ș-a manifestat părerea ca, în afară de preceptele cari se dm în școli, teoretic, să se dea și autoapele necesare pentru aplicarea lor. Ministerul muncei a tipărit o carte ilustrată cu precepte de higienă, destinată elevilor de șoală. Dar, dezideratul comitetului consultativ nu s ar putea realiza decât prin împărțrea la elevi, pe lângă broșurile, ce nu conțin sfaturi, și a mijloacelor practice de aplicare, ca săpun, perie de dinți, etc. Aceasta nu o poate face decât eforile solare și eficacitatea rezultatelor. Va depnde de sacrificiile materiale ce se vor face. Activitatea acestor eforii sau comitete școlare ar putea fi mai redusă prin împărțirea de săpun, perii de dinți, etc, sau mai dezvoltată prin creiarea de camere de spărt pe lângă soli și cu activitatea'genică complectă prin creiarea unei băi sistematce, de care să se poată servi, în afară de elevi și familiile lor. Avânduse în vedere importanța mare, pe care o reprezintă instituția bi Ior școlare, și pentru a o sprijini cât mai mult, ministerul muniei acordă subvenții acelor eforii, cari vor vor să le înființe, dând un exemplu demn de iniiat. Eforile și o care tebue să-și dea seama de enorma importanță a răspândirei igienei în mijlocul populației, căutând ca activitatea lor pe acest teren să fia cât mai largă. Recepția de la Elysee Lyon. La Elysee, președintele Republicei a primit Joi după amiază comitatul militar al Societății Națiunilor. Drepturile politice ale femeilor O adresă de mulțumire dlui Iuliu Maniu Cu ocaziunea discuțiunilor reformei legei electorale, dl Iuliu Miniu a sunut cu multă energie să fie cuprinsat femeile, lucru pentru care As dațiunea pentru emanciparea civilă și politică a femei române a adresat din Miniu următoarea adresă de mulțumire: Domnule Deputat. Asociația pentru emanciparea civilă și politică a fieei române cu adâncă satisfacie a luat cunoștință de felul cum ați apărat cauza dreptului de vot al femei române în ședința dela 9 Februarie a. c a comisiunei electorale parlamentare ș’■ voi aduce cele mai călduroase m Ilumi, odată cu urarea de a putea infăptui cât mai curând idealul democrate într’o Românie incită prin spiritul de dreptate socială care guvernează astâz’ intriga lume civlizată