Patria, august 1921 (Anul 3, nr. 168-193)

1921-08-05 / nr. 170

5 August 1921 UN LEU EXEMPLARUL Anul III. # Numărul 170 Odată pentru totdeauna: Propaganda maghiară Guvernul roman este dator sa Intervină energic la Budapesta ! Zilnic aproape ziarele române demască propaganda ungurească în provinciile desrobite. In Ardeal, ca îr.tr’un fost teritoriu &1 Ungarie, se înregistregsă caz după caz, unde oficinile de la Budapesta trimit şi împrăştie manifeste şi inscripţii aţâţătoare. „Ungaria ciuntită nu este ţară, Ungaria întreagă este un raiu“, sunt fazele cu care toate tipografiile din capitala Ungariei, au fost obligate să împodobească orice tipăritură şi si le lipească pe tipăriturile verhi. Posedăm astfel de mostre de propagandă şi suntem gata a le furniza autorităţilor. Suntem în posesia dovezilor că această propagandă se face cu ştirea şi autorizarea, dacă nu şi îndemnul, guvernului ungar. Şi pentru ca să nu mai încapă nici un fel de îndoială, vom cita cazul dala Secretariatul Cultelor şi Instrucţiunei din Cluj, unde s’a primit un ordin dela Ministerul de Instrucţie din Budapesta, iscălit şi contra iscălit de cei în drept, prin care, guvernul Ungar, ordonă înaintarea la gradul de revizor, al unui institutor ungur, aflat pe teritoriul României, in Ardeal. Ordinul, cu număr de înregistrare la ieşire, poartă aceiaşi inscripţie: „Ungaria ciuntită nu este ţari, Ungaria întreagă este un raiu“ şi este adresat ca In Ungaria, nu ca in România, purtând pur şi simplu ca localitate de destinaţie: Kolozsvár! Iată dar că propaganda iredentistă nu numai că este alimentată, dar este făcută direct de către autorităţile dela Budapests, de către Ministere fără nici un fel de frică de răspundere şi ca şi când România s’ar afla cu Ungaria, nu în relaţii diplomatice, dar în război. Ministrul nostru plenipotenţiar la Budapesta a declarat unui ziar strein, acum câteva zile, că România se află în raporturi de amiciţie cu Ungaria, iar dl Tache Ionescu, ministru de externe, a declarat în Cameră acelaşi fapt, acompaniind declaraţia cu sublinierea că România urmăreşte raporturi bune de vecinătate cu Ungaria, şi economice şi politice. Ba mai mult, peste câteva zile se va deschide la Arad o conferinţă româno-ungară, pentru deschiderea de nouă puncte de vamă. Ar părea, aşadar, după aspectul exterior al raporturilor noastre cu Ungaria, că la Budapesta lumea politică procedează tot aşa de cuminte ca şi la Bucureşt. Realitatea este că pe când în România, lumea politică voeşte să reia bunele raporturi cu vecinul de la vest, — în Ungaria, după o veche metodă a politicei de duplicitate, caută să se învrăjbească Ungurii din România, contra Statului sub suveranitatea căruia se află. Procedeul pe care-l urmează guvernul şi opinia publică ungară, este următorul: in vreme ce în străinătate, stăpânirea românească este zugrăvită ca asiatică, de către o cruciată de propagandiști, în fruntea cărora se află faimosul conte Appony, care a suferit o înfrângere la Societatea Naţiunilor din partea poetei Elena Vâcărescu; — în vremea aceasta, Ungurii din noue la teritorii eliberate, sunt mereu Îndârjiţi contra stăpânirei pe care vor să le-o facă cât mai nesuferită. Ca sigur, urletele da fiară Învinsă dela Budapestei, nu-şi găsesc ecoul dorit, între Ungurii dela noi. Atâtea dintre compatrioţii noştri, au înţeles cum trebue Înţeleasă convieţuirea lor cu noi şi este suficient să cităm colaborarea româno-uegară dela târgul de mostre din Cluj, ca să vedem ci propaganda dela Budapesta, în Ardeal, este o lovitură de sabie la apă. Ne surprinde lasă îndrăsneala guvernului dela Budapesta, care poartă răspunderea de aceste acte și aici avem de spus, nu un cuvânt pentru cavalerii dlui Horthy, ci pentru guvernul dlui Averescu. La atâtea denunţuri făcute de presă, ce măsuri a luat guvernul? Avem un ministru plenipotenţiar la Budapesta, care la ordin ale ministrului nostru de externe, ar putea să atragă atenţia că felul In care guvernul ungar fac o propagandă In Ardeal, nu numai că este o provocare a poporului român, la care se ataşasză şi foarte multe elemente ungare de la noi, dar este o directă călcare a prescripţiilor internaţionale, folosindu se de mijloace, nu ca pentru vremea de pace, ci ca pentru vremea de război Guveul român va fi răspunzător de aceasta Încercare de atac laş la adresa suveranităței Statului român. Bredl vor sa ocupe Angora Athena — Toate informaţiile din aureă serioasă arată ci marele consiliul de război şi Jinut la Kutahia a decis o expediţie la Angora. Distanta dela Dorneea la Angora este 240 km. Dificultăţile vor Incepe dala 100 de km. de Angora deoarece nu există decât un sigur drum. S’au luat Insă toate măsurile pentru asigurarea transportului de aprovizionare, Statul major se va stabili la Dorileea. Noua expediţie nu va necesita cheltuieli suplimentare dai aceasta a doua fus* a fost prevăzută şi preparată. Sunt indicii că Kemal va încerca si resitte pe malul fluviului Soligerios. Noul marș se așteaptă pentru Întâia jumătate a lunei August. Kemal paşa poate să opună grecilor 7 divizii. Oi dr casier despre sionism şi evreii din Ardeal Comunitatea evreiască din Capitali a pregătit o strălucită primire dlui Gaster care soseşte astăzi la Bucureşti, lansând apel către cetăţeni ca să-i iasă în Întâmpinare. Vorbind la Arad despre sionism şi naţionalitatea evreilor români, a spus următoarele: sionismul stă in strânsă legătură cu religia mozaică totuşisa crede că concepţia zionisrului la evreii din Ardeal este greşită, pentru că evrei trebue să aparţină naţiunei dominante in Stat. sionismul poata trăi numai în Palestina, iar evreii Statelor streine sunt datori să sprijinească numai manifestările acţionale din Palestina. Asa nu aprobă principiul ca evreimea sa fie o minoritate etnică in cadrul Statelor, aprobând numai sionismul literaro-cultural Unii evrei din Ardeal, deşi se consideră sionişti, totuşi se socotesc ca aparţinând naţionalităţei maghiare. Dsa trage concluzia, că viaţa reală le indică evreilor ca să urmeze naţiunea dominantă. EFEMERIDE. Un şarpe într’un ou Un caz unic in analele zoologiei a fost cercetat de curând In oraşul Charlon-aur- ‘ Saone, punând in joc Întreaga ştiinţă vete-rinară. ] Iată despre 09 este vorba: Un locuitor , al acelui oraş voind să mănănce un ou crud, a găsit In mijlocul materiei albuminoide un mia şarpe, de 6—7 centimetri de lung, incolor şi cu limba mai mare de un centimetru. In aceea zi la locuinţa descoperitorului acestei minunăţii a fost un adevărat pelerinaj, mii de oameni venind să vadă nemaiauzitul fenomen. Doi distinşi savanţi veterinari studiind acest caz au dat următoarele explicaţii: Oul a fost făcut cu siguranţă de o găină bolnavă de ententă verminoasă. Unul din viermi, aparţinând grupului aacaridelor, asemănatoar cu şerpii, a putut trece am intestin In cloaca găinei şi s’a vârât In materia a,baminoidă în formaţie, rămânând prins In ea şi continuând să sa dezvolte în ou. Aceşti viermi cari infectează intestinele pasărilor producând boala zisă holera, tries de obiceiu In tubul digestiv al lor. Oamenii simpli din Charlon-sur-Saone susţin însă că oul ou şarpele a fost un ou de popos, punând aceasta in legătură cu credința populară oft pocoșul face un ou odată pe an, dar la el trebue să fie neapărat un șarpe. ARISTARO & COMP. Bibliotecile populare n IsnSfijfS pii Inlorji „âîSîiStiS!" Timp da şasezeci de ani închinaţi „Asociata* a fost instituţia romănească din Ardeal care a activat, pentru răspândirea învăţăturei şi a culturd româneşti şi menţinerea santimentului naţional sub cea mai împilatoare stăpânire streină. Şi pentru«» aelivitntea „Asociaţiei“ să poată fi mai rodnîcS, a infilriţit o sută da despărţăminte, având hotărârea da a mai Înfiinţa Insă două sute, câte una de fiecare pesă, esre să fie Înzestrate cu câte un muzeu şi o bbliotecă regională. Dacă înainte de război „Asociaţia“ avea peste 600 de biblioteci populare, data 1919 încoace a mai înfiinţt noă 1500 cu peste 100 000 de volume având gata aranjata încă 1500 de biblioteci populare, pentru ca din nici o comună şi din nici un sat să nu ipsească cartea românească. Aceste biblioteci cuprind osie mai bune şi mai folositoare opere ale scriitorilor români de seamă, urmând să fie complectate cu altele din scriitorii vechi şi noui. Insă, pentru această mare operă, de cultură naţională, cum sunt bii fitoteci de populara — precum şi pentru celelalte preconizate ca: ridicarea] de monumente istorice In amintirea eroilor şi a monumentelor muri din trecutul nostru, construirea da casei naţionale, etc. „Asociaţia* nu dispune da fondu- rile care i-ar permite să le înfiptu-iască, pentru mândria şi folosinţa neamului nostru. De aceea, pentru mărirea fonduri-lor sale, „Asociaţia“ a organizat o loterie la care trebue să participe orice român, acesta fiind un ajutor dat celei mai vechi şi mai rodnice instituţii culturala din Ardeal. Toţi ooi înţeleg — şi trebue să înţelegem toţi — însemnitatea acestor mari opere pentru desvoltaea noastră culturală, au datoria de a sprijini această loterie, pentru ca toate năzuinţele „Asociaţiei“ să poată fi Înfăptuite cât mai complect şi cât mai curând. Sprijinind loteria „Asociatei“ cum- Cărând lozurile puse în vânzare, pe lângă contribuţia care o va aduce la ridicarea culturală a neamului, la Întărirea sentimentului naţional şi la cretarea de mărturii ale vredniciei noastre, participanţii vor avea, pe lângă mulţumirea sufletească şi posbilitatea câştigului care, în cazul cel mai fericit poată fi de o sută de mii de lei." Două procese Din imediata apropiere a dlui Octavian Goga ni se comunică faptul că dsa a dat in judecată ziarul „ Patria“ pentru un articol In care discuta chestia castelului de la Clucea. După dl Tăslăuchl, dl Goga vine sa facă apel la justiţie pentru a hotărî asupra unei corectitudini publice a unui actual ministru al dlui Averescu. Parlamentul, atât Camera cât şi Senatul, a avut să discute în şedinţe violente onorabilitatea şi amestecul miniştrilor în cele mai scandaloase afaceri ale regimului: Reşiţa, Schaler, etc. Cuvintele: pungaş, hoţ, traficant de permise, etc. nu au constituit pentru cei vizaţi o calomnie. Atacurile Intregei prese din Capitală şi acelei din ţinuturile altoite — printre care şi acelei maghiare, — atacuri în care s'au arătat cu cifre, date şi nume afacerile făcute dela cari cei vizaţi au câştigat milioane In dauna averel publice, nu au determl- I nat pe dnii Tasananu, Goga şi alţi să Intentezi procese. I Faptul că singur ziarul „Patria" este dat în judecată, este pentru noi îo dovadă că in lupta pe cane o ţară * întreagă o duce cu ritmul averesca... I loviturile noastre au durut. SanLm insă datori o explicaţie. Procesele acestea le considerăm tavute nu ca doi oameni--fie ei chiarfoşti şi actuali miniştri — ci cu guvernul Averescu, pe care lau rii rehvitat în mod tipic. Iar, unui proces dintre un ziar ?! Un guvern trebue să i se dea adevărata însemnătate: el este un proces al opiniei publice jicnite în cele maiînalte sentimente de morală și de cinste. Congresul corporaţiilor din Franţa Paris — La Lille s’a deschis congresul uniunii corporaţiilor meseriaşilor francezi la care au participat peste 1000 de ogafi precum şi mai mulţi reprezentanţi din streinătate. Deoarece s’a cerut excluderea extremiştilor din corporatiuni s’au produs la congres mari tulburări. Un anarhist a tras mai multe focuri de revolver asupra tribunei oratorilor. Ia Invălmăşala ce e’a produs au fost răniţi mai mulţi congresişti şi corespondenţi de ziare. Viaţa muncitorească Reglementarea zilei de opt ore de lucru — Cum a fost rezolvată în Belgia această problemă muncitorească Cea mai mare reformă muncito- .î rească, prima din programul socialiştii ziua de lucru de opt ore, a fost legi , ferată în Belgia print’o lege votată de parlament în luna Iulie. ! ! Dăm câteva amănunte asupra ace-!/ stei reforme, amănunte cari ar puteai servi de îndreptar într’o eventuală legi- % ferare și la noi a zilei de opt ore de -1 lucru. 1 Sunt supuse aceste legi în număr de 13 industrii, agricultura fiind exclusă dela ea. După timp de un an se va aplica dispoziţiile legei şi la funcţionarii de la diferite întreprinderi comerciale, cari nu sunt funcţionari de biurou, la restaurante, la magazine de detaliu, hoteluri, precum5i şi la toate stabilimentele publice. „ Dacă repaosul este de o zi şi jumă- tate, adecă şi Sâmbăta după amiază, ]; cele opt ore de lucru se vor face în celelalte zile ale săptămânei. In muncile subterane, miniere, timpul pierdut cu coborârea şi eşirea din mine , este socotit In ziua de lucru. Cei cari“ au un post da încredere, muncitorii', cari lucrează acasă şi comis voiajorii , nu sunt sub auspiciile acestei legi. La lucrările la cari se întrebuinţează lucrul pe echipe, munca nu poate fi mai mare de 48 ore săptămânal sau 8 ore pe zi. Dacă lucrările urgente cer un mai mare aport de muncă, durata lucrului nu poate fi mai mare de 56 de ore pe săptămână. Lucrătorii ean muncesc 56 de ora^i săptămânal, au dreptul la un con-] • cediu anual de 26 de zile. ; Industriile de sezon pot face excepţie dela această lege, deasemenea şi ’ ; Întreprinderile a căror forţă motrice este , vântul sau apa. § Când sunt lucrări urgente de făcut.. .aceia cari au însărcinarea anumitor l •lucrări preparative, nu vor putea lucra’. mai mult de două ore în plus peste Timpul de lucru al celorlalţi muncitori, cari vor avea dreptul la concedii în afară de ale celorlalţi, cari vor fi până la 26 de zile anual. Reducerea orelor de lucru, în conformitate cu această lege, nu poate I iniţia o scădere a salariilor cari rămân indepedente de durata timpului de muncă. La munca efectuată în afară de : “normele stabilite, se va plăti un san|ariu cu 25 la sută mai mare decât] I cel obişnuit pentru primele două ore] .suplimentare şi cu 50 la sută maij ’mare pentru celelalte ore suplimentare: ’cari trec de două, munca de Dumi-I *necă fiind plătită cu o sută la sută ]în plus peste salariul obişnuit. Această lege care va întră în vigoare dela 1 Octomvrie viitor, aduce o schimbare radicală şi o ordonarecompletă în viaţa muncitorească. Cele mai multe conflicte muncitoreşti se datoresc orelor de lucru şi salariilor cari, dacă sunt reglementate prin lege, vor fi evitate cu totul, aceasta contribuind într’o foarte largămăsură la sporirea producţiei. Dezastrul din Rusia Măsurile luate de guvern — Migraţiunea continuă — Starea de asediu — Ravagiile hoierei — Agitaţiile provocate de foamete Lyon. — Guvernul este neputincios să vină în silitorul populaţiunii expusă ravagiilor foametei, holerei şi ciumei. El a recurs la câteva măsuri negative, între cari, a interzis, în principiu, migraţiunea populaţiunii spre oraşele principale. Guvernul are teamă că ţăranii Înfometaţi vor pătrunde cu forţa în orr şi şi vor provoca mari neorânduieli. Germania nu poate trimite Rusiei alimente, ci numai medici, medicamente şi instrumente de chirurgie. Rsia are mare nevoie de iod, chinină şi antiseptice. Guvernul rus speră că se va produce o acţiune internaională. America este dispusă să ajute Rusia cu condiţia sine qua non a predării imediate a tuturor prizonierilor americani din Rusia. Guvernul sovietic rus crede că armata roşie şi lucrătorii vor aveaalimente până In luna Desemvrre, Lyon. — După corespondentul zia-rului „Daily Express" 30 de milioane de locuitori din zona teribilă bântuită de foamete au mâncat toţi câinii, pisicile şi şoarecii Acum a inceput migraţiunea generală In trei direcţii: una spre Siberia, a doua spre Rusia de sud şi a treia, care este cea mai importantă, spre Moscova. Hordile de înflămânziţi ia ca asalt trenările dezorganizând complet transporturile. Zilnic Moscova este Invadată de mii de fugari.* Paris. — Ziarul „Ivestia" din Moscova anunță că starea de a-t sediu s’a proclamat într’o zonă vastă, ocolind Rusia centrală și rupunzănd Petrograd, Pskov, Polozk, Minsk, Kiev, Ecaterinoslav, Marianopol, Tanganrog, Rostov, Kuban, Turkestan și departamentul Ircutsk. * Paris. — Guvernământul Saratoff este cel mai atins de foamete și holeră. Recolta a pierit toată. Câmpiile sunt arse. I Țăranii vând o vacă, sau un cal, I pentru un soc de făină. O pâine se vinde cu 9000—10000 rafale. In orașul Saratoff se înregistrează 2500 cazuri de holeră pe zi, iar In guvernământul cu acelaș nume, să inregistrează 12000 cazuri de holeră de zi. I Românii în Transilvania Ce crede un ziarist din Bucureşti despre românii din Transilvania Nu vreau să tăgăduesc, că unele din ziarele din Bucureşti fac oar acuri sforţări de a nu neglija cu totul viaţa şi evenimentele din Transilvania. Corespoadeţsta din Cluj şi din alte oraşe ardeleneşti privesc ce e drept aproape totdeauna suprafaţa vieţii noastre ardeleneşti, fără a urmări adâncul ei, cu toata prefacerile şi sbuciumările atât de interesante şi Însemnate pentru istoria sufletului nostru. In schimb constatăm noi cei mai mulţî din ziariştii de Lupta ai presei bucureştene au păstrat aceeaşi necunoaştere şi neînţelegere a provinciei noastre, ca şi Înainte de război. Iată o pildă: Unul din cei mai distinşi ziarişti bucureşteni, fără Îndoială un bun democrat şi prieten al Transilvaniei, scrie intri un prim articol din Adevărul de la 6 Iune următoarele despre lupta dintre unguri şi români: »Timp de o mie da ani ungurii aufost atotputernici. Ei aveau Statul, dinastia. Capitala dominaţie la toate, numai ei apăreau şi numai ei existau. Până pe la mijlocul veacului al XViil-iea nici nu se pomenea măcar de românii din Ungaria, ca şi când n’ar fi fost acolo picior dintr’ânşii. Apariţia lor tn istorie pe la începutul veacului trecut se înfăţişa ca o adevărata minune* I »Şi n'aveau nici cultură, nici a- I viile, nici putere politică, nici socială, nimic, absolut nimic, erau ca o ma- terie amorfă, ca o pulbere mai bine, zis, ca ceva cu totul neglijabil din orice punct de vedere ar fi fost: priviţi*. «Ca au făcut ei aproape opt suta de ani? Nu sa ştie, dar au trăit. Asta a fost de ajuns" etc. Până aici autorul. Dsa Îmi evocă Întâmplarea unui student care, in■ scris la facultatea de ştiinţe nu frecventase decât... restaurantele in tot cursul anului şcolar şi sa prezintă la I examinat de chimie fără a fi pus ’mâna pe carte. Profesorul foarte râb-1 l dator, după ca li sondase „cunoştinţeis“, li pusa o ultimă Întrebare, cea mai simplă cu putinţă: Câte elemente cunoaşte ştiinţa chimiei? Foarte repede şi curajos, studentul nostru îi răspunse: — Patru, anume: aerul, apa, pământul şi focul. Profesorul li arată atunci un tablou atârnat pe părete In care se înşirau întrio listă numerotată vre-o 73 de elemente.. — Tii drace, nici odată n’aş fi crezut că sunt atâtea observi studentul cu jovialitate. După autorul nostru nici cu se pomeneşte măcar de români In Transilvania „până pe la mijlocul secolului XVIii-lsa ca şi când n'ar fi fost acolo picior dintr’ânşii“. Dacă i-am prezintă dsate colecţiile de documante şi lucrările de istorie ale Im Gheorghe Bariţiu, Papiu Parian, Nicolae Iorga sau chiar şi cele două volume ale scriitorului ungur Jancsó Benedek, asa probabil ar declara mirat câ nu ar fi crezut că sunt atâtea mărturii despre viaţa şi cultura românească dinainte de mijlocul secouului XVTI lea în Transilvania. De aceea am recomanda ziariştilor din Bucureşti, ca să fiu, dată nu mai bine informaţi, dar mai prudenţi atunci, când atacă problemale Transilvaniei. Scris A ior este urmărit cu atenţiune in presa ungurească şi nemţească, articolele privitoare la chestiunea de naţionalitate, sunt traduse şi reproduse la Ardeal şi Bucovina şi Basarabia şi citite cu o explicabilămulţumire sau nemulţumire. Unii din ziariştii streini cunosc şi trecutul românesc al provinciei noastre şi este sigur, că un Oszkár Jászi de pildă nu ar fi scris niciodată in modul acesta despre românii din Transilvania Ar fi deci de dorit, ca ziariştii distinşi şi de altfel bine intenţionaţi idin vechiul Regat sa nu servească argumente şi arma de luptă acelora idin vrăşmaşii noştri, cari sunt ignoraţi de rea credinţă, nici motiv de zâmbete pentru cei de bună credință... Un cetitor. POR la PUICI Semioficiosul guvernului arată că sciziunea ţărăniştilor basarabeni este o dovadă de dizoluţia acestui partid. Am vrea să vedem coeziunea partidului poporului în cazul unei schimbări de regim. Se va risipi tot aşa cum s’a adunat, după interes, fiecare. Vor rămâne totuşi la un loc, strâns uniţi: Argetoianu, Tăslăuanu, fraţii Schüler & Comp.* I După închiderea parlamentului au început să fie nişte călduri aproape insuportabile. ] Totuşi, sunt unii oameni cari, cu toată căldura, răsufă uşuraţi. Exemplu: dl Tăslăuanu.