Patria, februarie 1924 (Anul 6, nr. 21-42)

1924-02-01 / nr. 21

Cluj, Vineri I Februarie 1924 2 El EXEMFLA^III kmnI VI ^ 21 inforrmatorii străinătâţii După atâtea rele create de războiul mondial, au ajuns să se definească în contururi tot mai favorabile şi unele cerinţe ale vieţii moderne, de cari mainainte nu se prea ţinea socoteală. Intre aceste necesităţi inexorabile vieţii politice şi economice a unui Stat din zilele noastre se numără : nivelarea proprietăţii rurale şi împărţirea ei în mod cât mai echitabil între elementele, cari o cultivă; posibilitatea accesibilităţii culturii în păturile largi ale poporului; crearea cât mai multiplă a debuşeurilor de muncă şi distribuirea forţelor productive în mod permanent; desvoltarea cât mai intensivă a producţiunii. Acestea în interior. In afară de graniţele ţării, întreţinerea de legături politice şi economice cu toate ţările, cari dovedesc o colaborare sinceră în interesul păcii şi al progresului omenirii. S’a născut, cum s’ar zice, un fel de independenţă a Statelor, un fel de necesitate de ajutorare reciprocă, ale cărei efecte vor fi cu atât mai salutare, cu cât Statele interesate vor şti să o cultive cu mai multă căldură şi mai multă intensitate. Factorii chemaţi să execute aceste necesităţi create de război sunt guvernele. Ori pentru ca munca acestor guverne să fie încoronată de succes, se cere, ca elementele, ce-l compun, să fie pătrunse de necesitatea hoţiilor prefaceri, să renunţe la vechile c clişee ale educaţiei şi guvernării prinsele Înşile*. Să abandoneze sistemul învechit al gospodăriei cu uneltele primitive de acasă, cari ce e drept aduceau foloase materiale invidiate unei anumite clase de suprapuşi, în dauna marei mase a populaţiunii şi chiar a ţărei însăş. Să schimbe cu desăvârşire felul de conducere, lăsând cât mai mare libertate grupărilor iniţiativei private. Să lase Statului alte preocupări de nuanţă mai mult politică, pentrucă şi aşa în economia ţârii s'a dovedit un foarte prost gospodar. Aşa s'a făcut în toate ţările în care disciplina economică, bunul simţ politic şi desinteresul material primează oricăror preocupări de interese mărunte de partid şi de aranjamente de politică familiară, de castă. Iată Cehoslovacia, cu ale ei trei milioane şi mai bine de streini de alt neam, cu evidente tendinţe centrifugale, că a creiat un Stat cu baze solide de politică economică internă şi trainice legături în afară. Cancelarul Brenes, un om cu o cultură superioară, dar şi cu obiceiuri apusene, apare în toate centrele Europei, pentru a cultiva aceasta interdependenţă, creiată de noua civilizaţie, bazată pe o înţelegere paşnicâ a popoarelor, încă nici nu se înfâptuiseră noui de transformări în conducerea marelui imperiu britanic şi iscusitul conducător real al republicei vecine a şi apărut la Londra, pentru a lua contact cu nouile cercuri conducătoare engleze şi a se pune de acord cu dispoziţiile intenţionate de acestea. Iatâ-l pe Seipel, un preot, poate fără şcoala politică moştenită a familiei Brătianu, că a pus în picioare o ţară învinsă, sfâşiată de tratatele de pace, bântuită de bolşevism, de tot felul de boli sociale. Astăzi Austria, care era mai dour azi pe pragul pierzării, a renăscut din propria-i cenuşă. Coroana ei este astăzi dolarul Europei prin stabilitatea ei Industria s-a refăcut definitiv. Comerţul este în plină activitate şi lucrurile merg strună. Streinătatea şi-a dat seama, că cele două popoare, cehi şi austriacii sunt popoare de ordine, muncitoare şi accesibile pentru orice progres. . .............De aceea şi încrederea, ce li se oferă este meritată. Acelaşi lucru îl putem spune despre Italia, unde un Mussolini, cu tot caracterul sectar al guvernului său, a ştiut să călăuzească interesele ţării pe adevăratele căi ale propăşirii. Lumea streină felicită pe acest „dictator“ pentru măsurile cuminţi de normalizare a vieţii. Astâzi zeci de mii de streini în toate părţile cutreeră Italia, ca şi în vremuri bune, aducând cu ei bogăţii imense, drept răsplată a frumoaselor amintiri, ce le duc cu ei în patrie. La noi nu vine nimeni Şi cei atraşi la început de bogăţiile ţării noastre au plecat, ducând cu dânşii cele mai urâte impresii. Legăturile ce le-am încheiat la început s'au terminat cu pagube pentru streini şi pentru noi necinste. Cită din ziare: „Căile ferate române, din cauza datoriilor foarte mari, pe cari le are în streinătate şi pe cari nu le-a achitat la t mp şi-a sdruncinat tot creditul în afară*. (Universul“ No 22 din 31/1924.) Alta: 1 .In mai multe ţări comercianţii şi industriaşii au fost încunoştiinţaţi de voci autorizate să întrerupă relaţiile cu colegii lor din România, pe cari li învinovăţeşte de nerespectarea obligaţiunilor ce-şi iau * („Universul* în acelaş număr.) Alta: „In ultimul timp presa cehoslovacă a Invitat industriaşii de acolo, să evite raporturile lor cu C. F. R., care nu şi ţine angajamentele şi nu-şi plăteşte datoriile*. (Universul* — idem.) Prin urmare s’a dat sfară în lume, să se păziască de noi, ca de foc, încă una: „Dagens Nyheter* („Ştirile zilei*) din Stockholrm, din 6 Dec trecut scrie, că guvernul român este singurul, care până acum (după 5 ani) n’a crezut încă necesar, să recunoască în mod oficial suma relativ modestă datorită guvernului suedez pentru cheltuielile efectuate cu ocazia schimbului de prizonieri din Suedia, în timpul războiului, câtă vreme alte țări ca Germania, Ungaria, Cehia, Rusia le-au recunoscut de mult.“ Va să zică nici măcar recunoaşterea, nu plata, căci de asta nici vorbă nu încape. Şi nu sunt afirmaţiile aşa zisei „anumite prese“. Sunt declaraţiile îngrijitoare, controlate ale unui ziar plin de simţul răspunderei şi de o adevărată demnitate naţională. Iată deci cine informează streinătatea, aşa cum e informată. Nu suntem nici noi „trădătorii “ şi „ regionaliştii“ şi nu este nici „anumita presa*. Sunt actele guvernului liberal reacţionar, care ar adopta şi principiile noui impuse de interdependenţa creiată de prefacerile războiului, dar ar păstra bucuros şi o mare doză din cele vechi, cari sună aşa de frumos: „Prin noi şi pentru noi înşine*. Dar pomelnicul nenorocirilor nu s’a sfârşit. Căci liberalii vor să stea la putere încă două sesiuni. Până atunci e de ajuns, ca România să se înnece în propriele ei păcate. CRONICA ZILEI Regionalele CFR, vor fi reduse la patru. Dpă cum se ştie, s’a ierut ministeraiul comunicaţilor mutarea gionalei dela Arad la Timişoara, care este un centru comercial şi industrial mal decVotat. Pentru cn moment, aeastă strămutare nu are şanse de s f realizată. In adevăr regooaia Arad posedă un vast palat, la care cfr. ai renunţa cu grea. S’a emis de asemeni p&rerea nelfic&rii celor două regonale. In fine, un alt proect este acela care motivează necesitatea reda erei numărului celor 9 regonale fosteme la 4 -a sediile la Bucoreşti, Iaşi, Tiişoara şi Cluj. Acsstă reducere ar fi necesară pentru amplificarea traficului, curentul de vagoane fiind mai simplu şi formalităţile mai pute. Proectul se atsoilazi încă. Reducerea nofficialii regionalelor Cfr. este încă o dovadă a centralismului liberii. Sporul de salarii al funcţionarilor. La M matera de finanțe a fost terminat calculul pentru reparation« fondului de 550 mlioane destinat sporres salariilor fanglonarilor. S’sa luat hotărâri, ci se vor da 100 milioane ei pentru verificarea cu bel Lalearn restal reprezentând aproximativ 40*/» dn sporul acordat anul frecut prin curba Lalesca, se va împărţi miror funcţionarilor cărora le-a fost aplicată această civilă Sporurile se vor acorda începând cu vuna Ianuarie iar distribuţia lor se va face în viitorul apropiat.* Staţiune de telegrafie fără fir la Vatican. Ziarele italiene anunţă că Papa a permis Instalarea unei staţiuni date în grafie fără fir la Vatican, pentru a putea transmite rerunghi şi împărţi binecuvântările. Cuvântarea dlui Iuliu Maniu la T.Severin La Turnu Severin, dl Iuliu Maniu ambii miilor de cetăţeni, cari au răspuns la chemarea partidului naţional uman. Cuvântarea dsale —pe care am pubicat-o un rezumat ieri — este exprimarea suferinţelor prin cari treciara din cauza regimului, care o guserează. Ea cuprinde, însă, şi dezideratele legitime ale poporului, a căror infăptuire nu poate veni de la un guvern, ce nesocoteşte interesele celor multe, spre a şi chivernisi mai bine interesele de partid. Cetăţenii ajutaţi la întrunirea din Turnu Severin au avut prilejul să asculte cuvântul autorizat al prezidentului part, national, partid, care reprezint astăzi singura rezervă a ţării. Lunga activitate de până acum a acestui partid atât sub domicatiune streină, ci şi dipă unire, ii dă fără îndoiala autoritatea de care se bucură printre toţi cetatenii cinstiți, cari doresc un regim de muncă, de legalitate şi de cinste. Nu trebue să se uite, că întrunirile partidului national nu sânt improvizaţiile unor organizații politice locale, ci manifestarea unui popor, care-şi indreaptă cu nădejde privirile, spre acela ce pot vorbi în numele cinstei. Şi punând în cumpănă programul part. naţional, cu ceea ce au realizat liberalii în ultimii doui ani de guvernare silnică, dl Iuliu Maniu a făcut expunerea situaţiei disperate in care se găseşte ţara Funcţionarii cati i-au auzit pe dl Maniu, vor şti cai datoresc ei existenţa de mizerie de astăzi. Toţi cetăţenii cari se luptă cu extro-dipara scumpete a traiului, în neputinţă de a face faţă birurilor grele, impuse de dl Vintili Brătianu vorbti că Lafteanţii şi camărării cuibăriţi în pivniţele băncilor liberale, se dezinteresează de suferinţele celor mulţi. Guvernul liberal s'a ascuns la odăpostul unei formările hipocrite, a economilor, dar in realitate bunurile pubice mnt lăsate pradă partizanilor. Nu se dau bani pentru şcoli, petru biserică, pentru spitate, căci dlui Vintilă Brătianu nu-i pasă de starea sanitară şi de analfabetismul populaţiei săteşti. Nu avem o armată bine organizată şi suficient înzestrată, deşi siguranţa tării pretinde orice sacrifell pentru întări acest scut al apărării naţionale. Ascultătorii dlui Iuliu Maniu au aflat adevărata stare în care se găseşte azi ţara, dar au plecat cu credinţa nestrămutată în izbânda finală a democraţie cinstite, împotriva putregaiului liberal. NOTE Bătrânii Un bătrân Intelectual ne scrie, ci mi mal poate sa aboneze ziarul, fiindcă n’are din ce sfi-1 plătească. Scrisoarea bătrânului ne-a amintit un lucru, la care nu ne prea gândim. E Starea de cruntă iizie a pensionirilor. Pofesioniştii, sunt organizaţi In asociaţii sau sindicate, şi prin puterea ce rezulta din asociare pot oricând si presioneze asupra celor ce sunt ^îlemit* să îndrepte o situaţie Insuportabila. [Iar bătrâneţea nu e o profesiune, care ţi-ar plutea da dreptul sâ teasociezi pentru a face grev? Un sindicat ameninţător al bâtrSnilor nu se poate imagina. Şi astfel bătrânii sunt siliţi sâ vegeteze mai departe reducându-şi hrana ca Urşi în timpul iernii. Urşii au cel puţin norocul de a putea dormi toată vremea Dacă natura n a iustrat pe bătrâni cu acest dar de a economisi puterile, ar trebui, să 11 se dea pe calea dfldalft somnul periodic de câteva luni. Statul ar cruţa şi mai mult, şi poate leul lui Vintila s’ar ridla nu numai faţă de francul iancez, ci şi faţă de dolar. Am uitat de toate datoriile noastre faţă de bătrâni II lăsâm si piară de foame. La unele triburi africane există un obiceiu ciudat Când bătrânI nu mai pot nunei, copii au sfânta ditorie sâ mănânce Ritualul acestei „cuminecări* cu sângele şi trupul păinţitor e simplu. Bătrânii sunt ridicaţi cu puterea intr’un arbore şi aşzaţi pe crengi; copiii s’adunâ în jurul arborelui şi încep să-l scuture Dacă bătrânul , slab, are să cadă din coroana arborelui şi în cazul acesta copiii il consumă ; dacă mai are însă puterea să se ţină, tiftt rt nulul i se mai iară viaţa pentru un an de sile, — şi atunci procedeul se pune din nou !n aplicare. Dară Statul român nu selrg ij şte de foc de bâtâni, ar face cu mult mai bine, decât să omoare cu famea, şi Introduci şi la ,i0i ritualul african. E un tratament mai urman, acesta. Dacă împlinirea datoriilor celor mai elementare față de bătrâni întârzie, le propunem acestora, să formeze o „Asociaţie“, care să cară categoric — consumarea obligatorie bătrânilor. . Fioroasele asasinate politice din Ungaria Organizaţii secrete au comis cele mai bestiale asasinate sub petrii guvernului, care susţine pe asasini In Ungaria a produs mare srnzaţiel interpelarea deputatului Drózdy fămtă] zilele trecute In Parlamentul unguresc.histracea de altfel a trecut hotarele Ungariei şi este vie discutată in toate ţârile streine, cari »ba « cm văd cari sunt adevăratele stări din Ungaria, întru tâî propaganda ongariaecă desfăşurată cu atâta merge şi d bă le a altat să amintească şi despre a este asasinate. In toate părţile destăinuirile deputatului Disry, rar 9 a comun est d«te precise asupra for anelor as»s' nate din Urigira,» provocat o vie agitate, »te va trebui să se repercoleze asupr* UngarH cu stări medevale Deputatul Dtisdy a declarat tn faţa Parlamentului nigores, că govern! dela Budapesta a Int Ies graşii tăcere» opozţiei, intra i ât ea na a des ă no I cal de vreme fie oasele asasinate din ţară nomai din ronsider*|inni n ton» Iste, pentrucă t rasă no fie defăimată tn s remaiate. Văzând f să. ră r igmi zaţnie seirete şi astăzi merra comit tentate, om.a ă şi teror zeaze, credr, â chestiunea va trebuii odata disotată pe faţa, pentru ca să se vadă dacă guvernul susţin pe asasini. Cribul teoriştlor este în Kecskemet, nu departe de Cadrala Ungariei In tmpul ce oraşul a fost ocupat de ăt e a matele romăne, locotenenta Héjjas împreună re nul mulţi funionari inslţi şi ofţ ni au întocmit liste negre şi au hotârât să asss neze pe toi cel ce sau dat pe partea social ş titor, a inimicilor ţării sau a eweror Imediat ce s’au retras armatele române, Hejjas s’a format an detaşament Ina mat şi In prima noapte a arestat 33 persoane, între cari si femei pe cari le-a dus în pădurea O gor a din apropiete, unde le a s ănzurat sau ie armorât prin bătăi. Toate victmele au fi st nnmo n â .tate in pădure, mormântul onora nici nu a fost găsit de vflire autorităţi. Peste câteva zile au urmat alte victime. Trei persoane, ale căror nume le comunică deputatul D’o*dy au fost austate și disbrăcate. Pentrucă «tara să fie spârzurate pe zidai unei case! A- proape moarte victimele au foit ridite și transfortate la o fermă end ele su foit «pâozarate pe arborii dio iprophria dramului. Ale 17 persoane au malr fost asasinate «of la Kecskenet la câteva zile iar o f tfi cordamnatâ şi ea la moarte a scâpat ca fuga Soţ a anul pe toner care şi el a fost condamnat la moarte şi a scăpat cu multă greutate, a declarat că in momentul te a făcut o vizită bfttbatului in închisoare, a găat pe podele an om omorât prin lovituri de baionetă iar pe pereţi 8 persoane spânzurate. Căpitanul betvig a isumat la Csipttelp 30 persoane intre car mai mulţi ofițeri. Autorităţile au dresat procese ver- bale de formă asupra Mistuitelor comae, ele au foat însă cerate de către detaşamentul terorist al la Pronay şi au depirat. Oapfi aceste destăinuiri deputata ța ra că au mai fost comise tot.tlt de bestiale asasinate şi la Devecser, undeau fost omorâţi 18 oameni, deasemena la Escolă şi Gyönyöt. In toate pările asta nu pro coflud fără mlfi, un modal cel mai bestial. Autoritat» nu au luat nici o măsură împotriva lor Cauza este că chiar guvernatorul H rthy avea cunoştinţă de aceste asasinate şi le aproba, întrucât era de părere ca urinui’o teroare aspri să pună capăt oricărei m scuri contra anul regim urgisit care domneşe !» Ungaria Deputat Droady arata pa urmă toate locurile node sânt ascunse mari stocuri de muniţii, intre care bombe ş tonci, chestiune ce ne interesează şi pe noi, întrucât sub pretextul meorierei ordinei, organiciţile secrete din Ungaria terorizând lumea au ascimse mici stocări de muniţii pe cari nu le-au declarat comisei Interaliate. Pentru acei unguri cari sânt nemulţumiţi la noi, dăm aceste deatămari asupra stărilor din Ungaria, unde nu există siguranţă personali şi lamra este omorâtă ca la codra, pentru a f scutiți de api înainte cu aducerea ca exemplu a stărilor din Ungaria. O nouă scumpire a hârtiei Pubricele liberale de hârtie pretind o nouă scumpire a produselor lor, deşi la ultimul an guvernul a admis urcarea preţului de vânzare cu 100% Este, fără îndoial, veşnica lăcomie a întreprindelor liberale, cari nu vor să scape prilejul unei guvernări a partiului, fără să umple buzunarele acţionarilor. Din acest punct de vedere nu avemnimic de zsngustor! necinstiţi a gisesc pe toate drumurile şi nu putem aştepta ca el să fie seia din rândul le part. liberal. Ceea ce nu poate fi tolerată, este, mai, complicitatea gavrinaiui ca aceşti tâlhari al hârtiei. Fabricele lor, nu numai că vând prodigele ca preţuri de Speculă, dar aici măcar nu pot satisface cerinţele Orumului Intern. Firesc, ar fi deci ca gvernul să ridce prohbţianea Imporim hitiei. Acest lucra conul eibricelor ce te are şi odată ca noua lor cerere de scump re a hârtiei, prevnd si urcarea taxelor de import. Guvernul nu va ezita, de sugur, eiomită această noă infamie, agravând a mai vru't criza tiparuloi la care ne gism astăzi. Patronii tipografi din capitală au insitat anamoria miniatrului de finanțe prin cari cer reducerea taxelor vama e la hârtia importată. Va fi un stiget în postic. Pe dl Vntilă Brătiana nu-1 intresează că tpăritule aa ajana atât de scumpe încât nu mai pot fi decât la tndemână celor b gap. Dsa armă este numai prosperitatea intreprinderilor liberale, oricât de mult ar sta în conflit interesele acestora ca marile neceatâţi carturais ale ţârii Anchete economice EFEMERIDE Testamentul unui original Oameni cu apucături ciudate, neinteleşi de armenii lor, au existat in toate timpurile. Pare că Argila are originalii cei mai mulţi Ceea ce Insa nu înseamnă de loc că,alte ţări, respective alte popoare nu vor avea şi ele oamenii lor suciţi. In rândurile ce urmează e vorba tot de un engle '£. mare admirator al iul H •«■«tiu, nn anu mit Un derwood, mort Ia anul 1773 tn Wihttleson (Anglia) Viaţa acestuia n’o cunoaştem, dar s’a pas rat de atunci testamentul lăsat de el şi care e următorul: 1. Pe mormântul meu, îndată ce voi fl cobort tnlăuntru să se aşeze o placă mică de marmoră cu inscripţia: Non omnia mortar. (Nu voi muri de tot) 2. Dipâce se va lase aceasta, domnii... (aici erau numite şase persoane dintre cunoscuţii lui) să-şi cânte ultimele strofe din cdi 20 a lui Horaţ, volumul II. 3. Clopotele si nu fie trase şi nimeni ia haine pestriţe să nu mă îmsoţească la groapă. 4. Scriul meu sâ fie verde, căci asta a fost coloarea mea de predilecţie. 5 Să fiu aşezat un sicriu cu hainele ce le-am avut pe mine: pe Horaţiu mul până sub cap, Bentley Wilton la picioare, un testament mi greets, in mâna dreaptă, o ediţie mică a lui Horaţ in cea stângă şi Horaţ al lui Bentley sub mine la mijloc. Sora mea să ofere celor şase prieteni sus numiţi, după înmormântare o cină în camera mortuară, plătind fiecăruia dintre ei, pentru osteneală 12 guinei. 7. După cină, cei şase domni să cânte oda 31 din Horat, cartea primă, după acea Insă la un păhar de vin sâ petreacă veseli, fără să mal g&ndeasă la Ungewood. Aceasta credem c’ar fi făcut ei și fără să fi scris in testament. ARIST ARC * COMP. Rolul preoţilor — Pentru îndrumarea economică a ţăranului nostru — Am primit spre publicare un trumos studiu asupra gospodăriei rurale din Ardeal, datorit cordeului îs asiMui profesor agronom dr George Maior, de la şcoala superioară de agricultură Herăstriu, tratând mal atee asupra m rolului preoţimdi noastre tuate la întră marea poporului nostru şi in cele economice." Spaţiul restrâns al gazetei noastre nu permite publicarea in Întregime a acestui important studiu economic. De aceea vom icerca săi rtchu fragmentar sub forrrft de mai multe articole, însoţit de comentariile potrivte la Încercări ce se fac de partea Statului pentru desvoltarea învăţământului agrcol la sate, în legătură cu sintete asociaţiei culturale „Astra“, îndrumările eminentului profesor, care cunoaşte foarte bine viaţa poporui nostru de Ardeal, unde a trăit vreme Îndelungată şi dispune de o bogată experienţă, — vin amuzi tocmai la timp, ca să iumineze paşii acelora, cari pot rătăci pe căi neumblate. Dar să-l las pe dna să ne vorbească: „Dipă barajul dicton, că suntem un popor eminamente agricol ?i într’o ţară aproape pur agricolă sub raponuile sociala şi economice trebue ai ne death dem b ne o hii asupra stărilor schimbate. Mai întâie pun dismtrabarea proprieţii mari şi trecerea ei in mâna celui ce o lucrează. — inlocuirea marelui cultivator de ieri prin asociaţia micilor cultivatori, construiţi In obştii şi cooperative Şi prin disvorţarea creditului agricol în favorul ţăranului. Cu deprecierea leului produsele agricole câştigă din ce in ce mai mare valoare şi nu va fi departe tmpul de a ne întoarce iarăşi la plăţile in natură, la mult oropsita fermală, dale şi vadră. Pentru o nouă îndrumare a ţăranului pe toată luna, oricât de bine ar fi organizat şi răspândit învăţământul Profesional agricol peste întreaga ţară, el nu va fi suficient pentru a da instrucţia profesioală tuturor fiilor de săteni, decât la 2-3 pe comună ori chiar şi pe plată Băncii» şi cooperativele au deviat de cele mai multe ori dela menirea lor, devenind capitade pentru a da bani la oameni, ca sfi meargă în America, In its să încurajeze şi să intena.fi&e munca lor aeaaâ, punând ttârea bogai, ce stau neatinse, tn valoare. Fermele Statului sunt ca o picătură in balia şi cataci aproapa neexistente, nici pe puşi şi judeţ» ci numiri pe regi ni întregi, dacă vor axaia câteva, deosebi de insufurenţi iatali nri şi dotărei lor, conform cu scoul urmărit. O mal mare înrâurire ar putea avea profit şi învăţătorii noştri dela sate, dacă li s’ar fi dat o mai bună iistrucţtune din seminarii şi şcolile normale, ori prin deschidea a unor cursuri suplimentare speciale pentru troi regi nile, în cari funcţionează. Dar preoţii şi In Stăioii noştri dela ţară sunt în cele economie aprope agamic, se reazimi şi e cu totul In experienţa şi munca rutinară a ţăranului, cu tote diplomele lor de liceu şi doctorate. Ba şi pământurile lor proprii şi ale bistricei In cele mai multe cazuri nu şi le cutivă ei, cele cu arendate sau date la parte, bazlndu-le şi ei exclusiv pe munca rutinei a ţâramului incult. De o Investire de capital mai mare pe proprietăţile lor, de metode şi culturi noui, nici nu poate fi voba. De aceea nu se vede la poporul nostru nici o mişcare pe terenul sgricol şi economie, nu s’a studiat nici-o siguă varietate de fructe, nu avem noi un singur grădinar român de proteste, nu avem nici o întrepridere comercială sub firmă românească, fie de pomi roditori, de viţe americane şi altoite, fie de arbori şi arbuşti de păd ” . Administratorii şi ‘dirigierii băncilor populare fac şi ei pe funcţionarii Statului, cu ore regulate de serviciu şi diurne, tantieme etc. Mai in toate ţările şi Statele strâns apusene, preoţii şi învăţătorii runi fac porno lege, şi ei au introdus şi cultivă în grădinile lor, şi ale parochiilr soiurile cele mai alese de fructe ş de vinuri. Preotul prin menirea lui ma e şi apostolii, fie cu familia sau necăsătorit, care are să fie totdeauna la depp oziţ'a enoriaşilor. In lipsă de b biloteci voluminoase şi orice alte ocupaţiuni distractive liberă, — oupaţiunea lui pentu cultivarea grădinei şi viei sale îi oferă destul distracţie şi ocupaţie utilă. OTe’ar permite să-şi faci de multe ori ven tun de 2—3 ori mai mari de ât din salarul, pe care II oferă bugetul Stat .Iul. Apoi, prin concentrarea și o mai bună îngrijire a fructelor din set, el ar tcontnbui mult la ridicarea bunăstărei materale și morale a poporului său și a rigunei*. In numerele viitoare voîu Inzista pe larg asupra acestui studiu al dlui prof. dr. O. Maior. Carpatin