Patria, iunie 1925 (Anul 7, nr. 117-138)
1925-06-02 / nr. 117
Cluj, Marti 2 Iunie 1925 Administația liberală Opoziția unită continuă să facă o critică severă proiectului de reformă administrativă și în discuția pe articole. Majoritatea guvernamentală, enervată de aceste critici întemeiate la care nu are ce răspunde, se revoltă și face gălăgie ; banca ministerială, enervată și mai mult de prestigiul tot mai mare al șefilor opoziției și în Cameră și în afară din Cameră, încurajează această gălăgie, și scandalul e gata. Inconștiența majoritară a mers până acolo, încât un deputat liberal, Ianculescu, voind să dea într’un deputat opoziționist lovește pe un coleg liberal și este trimis înaintea comisiunii de disciplină (firește, ca acolo să adoarmă pentru totdeauna chestiunea acestui ultraj adus demnității parlamentului). La argumente, liberalii caută să răspundă cu pumnii. Atât mai știu. Discuția continuă și opoziția îi dă o amploare tot mai mare. Este aceasta obstrucție, cum crede dl Mârzescu. Este o discuție neserioasă, cum spune dl Vintilă Brătianu? Nici una nici alta. Discuția aceasta atât de amănunțită este o datorie a deputaților opoziției, și e deplin justificată prin proiectul in discuție. Și datoria aceasta și-o împlinește în mod serios: însuși ministrul de externe, dl I. G. Duca, a trebuit să recunoască că „la desbaterea in general opoziția a ținut discursuri bune și folositoare, dar acum...“ Dar acum? A spus-o dl A. Vaida. La discuția pe articole opoziția a venit cu contribuțiuni serioase și practice. Dovada este primirea mai multor amendamente precum și faptul că in urma argumentației făcute de deputații opoziției, discuția mai multor articole însuș guvernul recunoscând temeinicia criticilor aduse — a fost amânată până după terminarea discuției celorlalte articole, ca să fie vreme să treacă articolele dificultate prin un nou consiliu de miniștri! Și aceasta după ce comisii speciale și comisii parlamentare au studiat și răstudiat proiectul de lege vreme de doi ani de zile! Dl Iuliu Maniu, președinte al partidului național, în magistralul său discurs din discuția generală, într’o analiză substanțială și judicioasă, disecând fără cruțare dar și fără patimă, cu o putere de argumentație și logică care nu sufere contradicție, arătase toată lipsa de pregătire a acestui proiect, dovedind că reforma chiar dacă s’ar vota nu va putea fi aplicată fără o complectă desorganizare a vieții noastre administrative. Discursul dlui Maniu fusese o adevărată conferență, o expunere clară și superioară a ceea ce trebuie să fie reforma administrativă la noi. La bazele proiectului liberal nu este interesul superior al unei bune gospodării județene și comunale, ci numai o speculă politică, mărunte interese de partid. Introducerea politicianismului în administrație; pretextul ideii de ordine pentru justificarea abuzurilor, spiritul reacționar al dispozițiilor celor mai însemnate, nesocotirea drepturilor legitime ale minorităților, au fost expuse de dl Maniu cu o putere atât de convingătoare încât întreaga Cameră rămăsese sub impresia tezei desvoltate : proiectul liberal este o secvență neîntreruptă de crime formale contra spiritului de legalitate și de democrație. Era îndreptățită deci așteptarea ca guvernul măcar la discuția pe articole să fie seama de criticile întemeiate și să caute să îndrepte ce se poate îndrepta, dând dovadă că este și el călăuzit de interesul superior al consolidării Statului. Ar fi însemnat însă ca liberalii să nu Le liberali ca să accepte propunerile de amendamente ale deputaților opoziției, cu câteva mici excepții. Invocând în mod ipocrit ideea de ordine periclitată, invocând în mod ipocrit ideea unității amenințate, guvernul liberal impune parlamentului o reformă care va tulbura chiar ordinea publică și unitatea pe care guvernul pretinde că vrea să le apere. Ideea de ordine? Dar ordine însemnează respectul legilor, respectul drepturilor altora, însemnează domnia legalității. Dușmanii ordinei sunt cei cari tolerează, încurajarea sau săvârșesc ei înșiși abuzuri și abateri de la legi. Și care este abaterea pe care guvernul liberal și administrația lui să n’o fi săvârșit? începând cu alegerile generale, bilanțul guvernării liberale este o serie interminabilă de violențe împotriva acestei idei de ordine. Ideea unității ? Dar unitatea unui Stat nu consistă într’o uniformitate mecanică. Ea este o legătură vie, multiplă și complexă, și trăiește în virtutea unui principiu superior, care găsește armonia între interesele deosebite ale celor cuprinși între cadrele acestei unități. A făcut ideea unității, ideea „unificării“ un singur pas înainte prin aruncarea pe drumuri, în nouăle provincii, a mii de funcționari cinstiți și capabili și înlocuirea lor prin partizani ai corifeilor partidelor guvernamentale? Dimpotrivă, Principiul călăuzitor al unei bune legi administrative trebue să fie — și acesta este principiul partidului național român — descentralizarea cu caracter autonomist în cadrele unității politice a Statului. Fără această descentralizare, corpul funcționarilor administrativi se preface într’o turmă de agenți ai guvernului. In loc ca să caute să-și câștige prin hărnicie și muncă cinstită bunăvoința concetățenilor lor, de a căror vot efectiv nu mai depind, funcționarii se vor preocupa de un singur gând, să placă stăpânilor cari le pot da drumul, se pot face hatâruri sau neplăceri câte vor. Proiectul liberal de reformă administrativă crează o viață anormală, congestie la centru și paralizie la extremități. ______ CRONICA ZILEI Dl A. Vaida și procesul comuniștilor înaintea consiliului de război al Corpului 11 de armată se desbate procesul unor comuniști. Dintre martorii citații de apărare a fost și dl Al Vaida. Cam ziarul „Dimineața” din București a publicat un report care nu reproduce exact ceea ce a spus, ca martor, dl Vaida, — dnut colonel Iordăchescu, președinte al consiliului de război, și maior Hotineanu, comisar regal, publică în „Universul“ o scrisoare în care spun: „Desbaterile procesului comuniștilor, in cari erau relatate declarațiile dlui dl Vaida Voevod au apărut în „Dimineața“ complet denaturate. Dl Vaida a declarat despre comuniștii din România următoarele: a) că nu-i crede periculoși, pe cei câțiva tineri, cari își dau prea multă importanță; b) o țară cu 80 la sută țărani, 15 la sută burghezi și 5 la sută lucrători nu se poate lăsa condusă de câțiva ideologi rătăciți“. * Să răspundă generalul Văitoianu. Organul liberalilor nemulțumiți de sub șefia dlui Istrate Micescu, „Răspunderea“, îl somează din nou pe ministrul comunicației dl Văitoianu să răspundă la o întrebare veche: „întrebăm din nou pe dl Artur Văitoianu, ministrul comunicațiilor, din ce motive refuză să înainteze judecătorului de instrucție Stoenescu de la Tribunalul Ilfov, dosarele lucrărilor și actele compromițătoare în chestia reparațiilor gării de Nord ? Să fie oare pentru că dl Artur Văitoianu își dă seama că nu mai are autoritatea morală de a contribui la pedepsirea subalternilor săi, acuzați de grave abuzuri, sau pentru că sunt și în această chestiune, după cum se spune, amestecate persoane din anturajul său ? , Scandalul mușamalizării tuturor afacerilor în care sunt implicate persoane simandicoase, trebue să înceteze. Pușcăria nu e făcută numai pentru pungașii de mărunțișuri“. * Dl Argetoianu despre reforma administrativă. Dl I C. Argetoianu,fost ministru de interne, deputat, membru al partidului național român,jș exclus din Cames de majoritatea liberală, pentru că a dat Parlamentului liberal "câteva epitete usturătoare, neputând să-și spună părerile despre reforma administrativă în Cameră, o face în „Cuvântul“. „Legea administrativă a guvernului — spune dl Argetoianu — e o lucrare alcătuită cu o deplorabilă ușurință. „Dacă e vorba de descentralizare, ea e numai pe hârtie, fiindcă sare peste etape intermediare ,indispensabile și nu va putea fi aplicată decât cu riscul unei anarhii desăvârșite a rualurilor noatre administrative. „Dacă e vorba de unificare, aceasta e făcută cu o nemaipomenită nesocotință a adevăratelor noastre interese, îndrăznesc să zic, că înainte de unificare legislativă, România Țouă are nevoe de o închegare sufletească iar calea pe care am apucat-o duce mai mult la desagregare decât la închegare. Dar cum zice francezul: „N y a lovi de la coupe aux lèvres“. Ne jucăm astăzi de-a votatul legilor. Rămâne ca mâine să ne punem pe treabă“. 3 TLEI EXEMPEA UE MODA NOTE O revistă umoristică publica mai zilele trecute o glumă, care caracteriza foarte bine capriciul modei din anul acesta. Anume o fetiță întreba cu seriozitate pe mamă-sa: "Mămițicule, când o să cresc și eu destul de mare, ca să port rochia scurtă și părul tuns ca tine... S’au făcut întotdeauna multe spirite și s’au spus multe răutăți pe socoteala modei. Dar se pare într’adevăr că anul acesta diavolul fără mustăți al modei și-a făcut de cap. Ieșiți într’o zi de sărbătoare mai ales, în parcul orașului, la ora când femeile își fac „promenade“a. Fără un moralist ipocrit trebue recunoscut, că ținuta multora nu se poate numi decât scandaloasă. Și acestea formează marea majoritate. Mai întâi, — aceasta ca informații tehnice, — se „poartă“ mult mătasea și se poartă tăietura strânsă pe corp, rochia despicată într’o parte și scurtă, atât de scurtă, încât nici nu trece de genunchi. Adăugați părul tuns, așa zis „ca la păpușe“ și aveți imaginea perfectă a unei femei, care se respectă și în consecință e „la modă“. Un scriitor francez, ocupându-se deasemenea cu acest subiect ingrat,ciudat, scriitoarele nu prea au curajul să-și spună cuvântul asupra modei) după ce făcea o îndelungată excursie în istoricul evoluției costumului femenin, ajungea la concluzia, că moravurile și morala timpului au fost întotdeauna în strânsă legătură cu „moda“. Și dădea ca exemplu, costumele severe din timpul Cruciadelor, în contrast cu voalurile ușoare din timpul decăderii Romei , sau goliciunea egiptencelor cu rochiile înfoiate de pe timpul lui Ludovic al XIV-lea. Ori având ori nu dreptate istoriograful costumului femenin, dar noi constatăm alături de el că are covârșitoare influență asupra moralității publice, moda destrăbălată, care se poartă astăzi. Și nu ne mai mirăm că în Grecia mai anul trecut se porniseră moraliștii apoi cu catran pielea prea mult desgolită a „frumoaselor la modă“; după cum găsim cum nu se poate mai potrivită măsura unui înalt demnitar bisericesc din Basarabia, care a dispus să fie pur și simplu date afară din locașul Domnului, acele femei, ce întrec (întrec, vorba vine) limita bunului simț. DACICUS. Fuziunea progresiștilor cu averescanii Partidul progresist, rămas în urma morții lui A. Marghiloman fără șef, a hotărât într’o ședință a comitetului executiv fuziunea cu partidul poporului de sub șefia dlui general Averescu. Cele mai puternice organizațiuni ale partidului progresist, în realitate singurele organizațiuni serioase, — cele de la Brăila, Botoșani, Iași și Dorohoiu au fost împotriva fuziunii și au demisionat din partid. Dl Piulescu, care a vorbit pentru fuziune, a declarat că „progresiștii trebuie să democratizeze programul dlui Averescu“. Se mai așteaptă și alte disidențe. Gospodărie comunală liberală — Părerile unui primar — Veniți la guvern cu prestigiul celui mai bine organizat partid politic din România, ajutați poate chiar de acest prestigiu ca să poată ajunge la guvern, — liberalii de sub șefia dlui Ionel Brătianu n’au realizat nici una dintre așteptările pe care unii și alții le puneau în capacitatea financiară a noului ministru de finanțe, dl Vintilă Brătianu. Guvernarea liberală din acești patru ani din urmă a dus la cel mai complet faliment al acestui prestigiu. O mai desăvârșită desorganizare a vieții economice, o scumpete excesivă în țară, o valută excesiv de scăzută în străinătate, — nici că poate fi închipuită. Țara geme sub povara unei guvernări de arbitru și abuz. Lipsa de respect pentru ordine și legalitate a pătruns în toate ramificațiile administrației publice. Stat, județ, oraș, comună rurală deopotrivă au să sufere. Iată ce spune spre pildă primarul de Târgul-Mureș, dl EMIL DANDEA, într’o dare de seamă asupra stării generale a orașului administrat de domnia sa. „Reformele financiare ale dlui Vintilă Brătianu au făcut mari neajunsuri comunelor, multe din veniturile lor au fost casate fără descaunare (taxa de transcriere a imobilelor, pe spirtuoase etc.). Și ne putem aștepta la continuare, căci Statul este omnipotent. Comunele sunt azi deoparte întreținutele Statului care le plătește cotele adiționale când și cum vrea, le scărițează ajutoarele și așa minimale asemenea când vrea. — de altă parte suntem prea adesea slugile fără plată ai Statului, care ne transmite cu o condescendență suverană în mod de tot naiv, prin legi ori simple ordonanțe, multe din agendele sale. Aceasta mai totdeauna fără nici o recompensă ... Și pe lângă toate aceste Statul, — fie ca minister de război, de finanțe ori de interne — este restanțierul perpetuu, cel mai rău platnic ..." Noi nu avem ce să mai adăugăm la această critică competentă decât experiențele de la ultimele alegeri parțiale. Banii orașelor și ai administrației financiare sunt utilizați pentru scopuri de propagandă electorală. De aci concentrarea puterii și mai ales a banilor la București. DISCURSUL DLUI MANIU - VOCI DIN PRESĂ — Camera și guvernul — cum și toate cercurile politice — continuă a fi sub imperiul marelui discurs rostit Marți de dl Iuliu Maniu. Impresia profundă lăsată de această cuvântare ce a readus o zi splendoarea de altădată a parlamentului, învinge și dușmăniile cele mai recalcitrante împotriva fruntașului ardelean. Ceea ce se remarcă de chiar cercurile guvernamentale este înalta urbanitate a unui discurs, care a fost totuși cea mai nemiloasă execuție a dictaturi liberale. Și ținuta demnă a acestei cuvântări iese cu atât mai mult în relief, cu cât șeful guvernului simțind nevoia să răspundă, a rămas la vechile și prea cunoscutele lui meschinării de brutalitate și violență inutile. In scurt, Camera înjosită de acțiunea unei majorități neinteligente, a avut Marți o zi mare, datorită discursului dlui Maniu, care rămâne, alături de cel al dlui N. Iorga, cel mai frumos din toate câte s’au rostit la Cameră și Senat asupra reformei administrative. („Adevărul“). * Dl Iuliu Maniu s’a relevat, cu ocazia discursului său ținut la reforma administrativă, ca un adânc cunoscător al mecanismului nostru administrativ și cu o largă comprenhensiune pentru contingentele politice de ordin general. Precizând punctul de vedere al partidului național, pe care cu multă satisfacție îl găsesc și la partidul țărănesc, oratorul a arătat ce se ascunde în dosul descentralizărei și autonomiei locale promise în expunerea de zire a legii. Subliniind eforturile indlăudabile făcute în această materie de partidul său a luminit și stavilele puse înlalea lor de partidul averescan și cel liberal care s’au gândit cum e mai bine de a se statornici politicianismul în administrația țărei. Problema minorităților a fost discutată de dsa într’un ’ spirit generos și civilizat. Românii nu trebue nicicând să fie asupitorii foștilor lor asupritori. Finalul a fost consacrat relatării unui adevăr care trebue să treacă nealterat în patrimoniul istoriei. Nu numai tratatele și dorobanțul au închegat România-Mare, dar și actele de unire de la Chișinău, Alba-Iulia, Cernăuți, care constitue izvoare de drept ale unității noastre naționale, căci exprimă voința dârză a românilor de pretutindeni de a și realiza visul milenar. („Cuvântul“) . Dl Iuliu Maniu n’a vorbit ori nici cu abilități, nici pentru a se face interesant. Critica sa asupra proiectului de lege administrativ n’a fost nici polemică de partid, nici efecte de ședință, ci o analiză plină de judicioase observațiuni al cărei fir conducător s-a arătat a fi concepția armonică a unui om de Stat de azi și de mâine, care înțelegându-și vremea și cunoscând actualul așezământ european, urmărește pentru patria sa consolidarea ei națională prin concepții politice și administrative în conformitate cu spiritul care a ieșit victorios din războiul renașterilor naționale. Rareori un om politic și-a afirmat cu mai deplină stăpânire de sine, în mod mai parlamentar și mai incisiv, însușirile sale de om de Stat de cum a făcut-o în ședința de eriil Maniu. Vorbind cu înțelepciune și autoritatea cuvenită de aceste mari interese ale României moderne, omul politic, care este dl Maniu, s’a dovedit a fi și un adevărat bărbat de Stat modern. („Lupta“) Anul VII. # Număr«! 117 DL IORGA EXECUTA GUVERNUL — STĂPÂNIREA LIBERALĂ ÎNFIERATĂ AȘA CUM MERITĂ — Dl N. IORGA a desvoltat în ședința de Vineri a Camerei rechizitoriul său împotriva politicei teroriste a guvernului dlui Brătianu. Marele patriot și românul de inimă, care este dl Iorga, a fost necruțător în atacul său justificat cu dovezi și acte din trecutul pătimaș al ocultei liberale. „Să răspundă primul-ministru și guvernul“ — a interpelat dl Iorga, „de ce acuză de bolșevism partidele național și țărănesc, ce acțiune a acestor partide îndeamnă guvernul să le acuze, cari sunt actele, ca și dovezile. Desvoltarea interpelării dlui Iorga conține patru puncte: 1. Cere guvernului să prezinte țării actele și dovezile că partidele național și țărănesc prin acțiunea lor fățișă sau clandestină — dacă ar fi și să o dovedească — lucrează împotriva intereselor țării și vor să o distrugă; 2. Din cauza cui suferă azi România? Din a incapacității guvernului dovedită cu ,rezultate sau a opoziției, care a atras mereu atenția guvernului asupra căilor greșite pe care merge; 3. A examinat atitudinea din trecut a partidului liberal și venind cu acte a dovedit că liberalii au exercitat o acțiune de defăimare a adversarilor și de șantaj față de Rege și patrie; 4. A demonstrat că bolșevicii, cari îndeamnă la ilegalitate, o provoacă prin atitudinea lor sunt liberalii. Interpelatorul a cerut categoric guvernului să precizeze motivele, pe care se bazează învinuirea perpetuă de bolșevism a celor două partide coalizate, și prezentarea în fața țării și a armatei, ca lipsite de naționalism. Și dl Iorga citește și comentează faimosul ordin trimis Corp. V de Armată de la Brașov și probabil tuturor unităților, prin care partidul național și cel țărănesc sunt învinuite de bolșevism, îndemnându-se astfel armata, apărătoarea țării la acte de agresiune împotriva unor grupări și a unor oameni, cari nu au alt scop decât, să- și servească cât mai folositor patria. Ilustrul istoric a făcut o incursiune amănunțită în trecutul apropiat al partidului de la putere și a arătat cu documente care a fost atitudinea partidului liberal în trecut și cum s’a purtat față de țară. A început de la 1888, când liberalii acuzau opoziția de atunci că e vândută rușilor și a făcut o paralelă cu acțiunea liberalilor de azi care spun că opoziția e vândută tot rușilor. Apoi a pomenit afacerea mitropolitului Ghenadie, oribila atitudine a lui D. Sturza care a denunțat guvernul că dă subvenții în Ardeal și s-a pronunțat împotriva vizitei lui Franz Ioseph în București, pentru ca la guvern fiind, D. Sturza, în numele guvernului liberal să ceară scuze față de Austria în Senat, a amintit de anul 1901 și de dezastrul de atunci, de 1907 care n’a fost realizarea cerințelor țăranilor, de 1913 când sătenii-soldați întorși din Bulgaria cereau pământ și în sfârșit a spus că la Iași, sub presiunea Suveranului s’a votat reforma agrară căci altfel liberalii voiau să fugă de expropriere. Și imediat dl Iorga a făcut definiția comuniștilor și bolșevicilor. Comunismul? Doctrină veche, cunoscută. Bolșevismul? E în Rusia. Reprezintă un naționalism. La noi, sensul e schimbat ,și bolșevici sunt liberalii, care sugrumă ordinea și calcă legile. Cu acest sport, spune dl Iorga, enervați și iritați opinia publică, propovăduind metoda atentatelor morale. Concepției arbitrare a liberalilor dl Iorga îi opune concepția următoare: — Veți simți apărarea noastră legală. Răspunsul dlui V. Brătianu In numele guvernului răspunde ministrul finanțelor ruinate, spunând: 1. Că-i pare rău, că s'a făcut istoricul partidului liberal; 2. Contestă rolul Regelui în reforma agrară; 3. Invită pe dl Iorga și Statul Major ca să vadă ordinul dat. 4. Se solidarizează cu atacurile din .Viitorul* gi recunoaște că 1 inspiră împotriva opoziției ; 5. Ține un curs de morală majorității și opoziției. Reese din răspunsul ministrului de finanțe vina, de a unelti împotriva opoziției cu tot felul de mijloace clandestine, așa cum au făcut-o și în trecut, împotriva unei astfel de ingerințe criminale opoziția națională, trebuie să ia cuvenitele măsuri de apărare pentru a înlătura starea de anarhie pe care Brătienii țin cu orice preț să o întroneze cu scopul bine intenționat de a domni nesupărați. Replica dlui Iorga în replică dl Iorga a fost neiezător. Dânsul a distrus, tot ce a mai rămas cruțat prin interpelare, din sistemul bizantinismului liberal. Iată în puține cuvinte ce a spus dla: Nu ai răspuns interpelării, ci ai adoptat sistemul dtale compus din 3 părți: 1. discuți un amănunt; 2. fugi de chestia principală; 3. dai lecții de morală și bună cuviință la toată lumea. Dl Iorga desvoltă fiecare punct și chiar majoritatea îl aplaudă. După ce dl Iorga demască liberalismul dlui Brătianu „plin de principii în buzunare pline“ declară : Ați exploatat toate țării pentru a veni la nenorocirile guvern ca să dați rezultate pe care toți le vedem. ' Invocați toleranța mea. Am fost tolerant față de de cât timp nu era un organ care să fie capabil a guverna. Azi acest organ există; se ridică puternic în fața dv e capabil a guverna și a da liniștea acestei țări, după cum va îndrepta și relele săvârșite până acum. Opoziția coalizată ovaționează îndelung pe dl Iorga, care e felicitat de dnii Maniu, Vaida, Lupu, Mihalache, V. Madgearu, etc. Interpelarea dlui Iorga a căzut, ca un trăsnet asupra guvernului, distrugând faima, cu care obișnuiește să se impresoare descendenții dinastiei Brătienilor. Ironic și zâmbitor ilustrul savant și omul politic prevăzător și cuminte a ridicat vălul deasupra aparatului de intrigă și meschinărie bizantină, ce ce practică pe spatele țării. S’a pus față în față bunele intenții ale opoziției cu perfidia guvernamentală, care — suntem siguri — nu va dezarma. Dar nici opoziția nu se va da învinsă. Nu din ambiție, ci dintr’o profundă dragoste de neam și țară, pe cari un guvern de tirani le calcă în picioare. _______ Marea întrunire a opoziției Deputații eliminați cer plecarea guvernului Ieri Duminecă, parlamentarii eliminați din Cameră ai partidelor unite au ținut în sala Dacia o nouă întrunire publică, la care cu toate administrative a luat parte ingerințele o mare mulțime de sume. A prezidat dl DEM. DOBRESCU prezidentul „ Uniunii advocaților din România. A vorbit deputatul MADGEANU, criticând politica financiară a guvernului și arătând, că opoziția în primul rând vrea să împiedice pe Dl Brătianu de a-și desemna un succesor, ceea ce echivalează cu revoluția. Deputatul IOANIȚESCU a arătat datoria opoziției, de a împiedeca în Parlament votarea legilor fatale țării și a încheiat apelând la REGE, care este cel mai bun român să-și plece urechea la cererile poporului. DI ARGETOIANU este primit cu numeroase aplauze. Dânsul a făcut apel la solidaritatea poporului, care organizat reprezintă forța 1*63 iă Dl DOBRESCU închee adunarea mulțumind asistenților pentru sprijinul dat unei cauze sfinte tuturor. Adunarea se termină la orele 02. Guvernul a ținut și cu acest prilej, să-și arate încapăfinarea. A scos în stradă numeroase detașamente militare, ca să garanteze ordinea dar mai ales pentru a împiedeca atrapamente de public și manifestațiuni. Dar grupurile odată trecute prin cordoanele militare se regrupau din nou și ajungând pe Calea Victoriei s'a format un convoi impunător. înaintea Prefecturii poliției a fost însă risipit fără împotrivire. Imediat după împrâștierea lumei, care a dat și de astă dată dovadă de bună intenție — iar nu de râsvrătire — armata s’a retras.