Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)
1932-06-01 / nr. 103
Anul al XIV-lea^No. 103. Lei 3 aXOAGTUI ADMINISTRAȚIA Cli], Str. Reglnt Marii No. 36. TELEFON:Redacția si Admin. 13-Sl Directiunea 13-31 DIRECȚIA POLITICI: Comitetul de presi al partidului national țărănesc, secția Ardealulul. ABONAMENT ANUAL: Pioieunnl libere — — — Lei 800 Fancfionail -----------„ 700 Autorității *1 initim^ani „ 1601 IB siăinătate dubla. Organ’^al Partidului National Țărănesc Guvernul nu vrea plece?!... Orfernai nama sa plece?! Guvernul trebuie înlăturat! Dacă guvernul nici după cele întâmplate nu înțelege să tragă consecințele complete din situația în care se găsește, nu vom avea altă cale, decât să-l silim și încă în grabă să săvârșească actul, la care îl îndeamnă de mult, fără succes, bunacuviință și bunul simț. In afară de d. Maniu nici un prim-ministru n’a plecat de bunăvoie, ci solicitat, aproape scos de factorul constituțional. Totuși încăpăținarea dlui Iorga întrece toate închipuirile. Dacă în zadar am făcut apel la patriotismul dsale, care dacă există este subordonat ambiției dsale bolnave, fără margini, va trebui să aplicăm rețete mai drastice. Fiindcă nu se poate primejdui existența unei țări numai din motivul, ca un domn profesor de istorie să nu se supere. Guvernul nu vrea să plece?! Foarte probabil. Dela d. Argetoianu și d. lorga nu se poate aștepta altceva. Fiindcă e adevărat, că bună creșterea îl îndeamnă pe d. Argetoianu să demisioneze imediat, dar îl reține cinismul și înclinarea sa arhicunoscută spre aventură. In ce privește apoi pe d. lorga e firesc ca dșa să nu aibă de gând a demisiona. Motivele sunt lesne de ghicit, dacă ai studiat caracterul și felul de a fi a paranoicilor. Acum un an guvernul a venit adus împotriva tuturor partidelor și a venit lăudându-se, că toate le va aranja și toate le va soluționa. Lăudăroșenia, lenea, fudulia, inconștiența, imoralitatea, iată virtuțile principale, ale actualului regim. Niciodată România n a avut un regim mai blestemat. Și niciodată n’a avut un regim pentru dăinuirea căruia să-i crepe obrazul de rușine. Fiindcă dăinuirea actualului regim stabilește de altăparte lașitatea cetățenilor. In loc să soluționeze problemele, le-au încurcat și mai mult. Au întețit agitația regionalistă. Au afișat pe emblema țării imoralitatea. Au nemulțumit toate clasele sociale și toate categoriile de cetățeni. Criza financiară e mai apăsătoare ca oricând. Și la sfârșit guvernul îndârjit pentru că a fost prost primit în Franța se erijează în rolul ofentatului și riscă să rupă legături devenite tradiționale, legături, cari se confundă cu însuși organismul nostru vital. Dar se înșeală onoratul guvern dacă își închipuie, că națiunea va răbda toate țicnelile și neobrăzările. Și mai ales se înșeală dacă ‘ Până la lacul B^cal, purtând apoi în Manîși închipuie, că Țara va răbda >^^abolit de merită, să se prelungească acest regim incapabil, imoral și criminal. Până în prezent toată opinia publică este în credința unanimă, că guvernul va pleca neîntârziat. Dar dacă s’ar observa, că Ziich, și. are de gând să-și trăgăneze existența șubredă om nu va rămânea nemișcat la vatră, când va suna buciumul de luptă. Prelungirea actualului regim este una dintre scandalurile europene și mașinile naționale de care am mai pomenit în Țara noastră. Dar vremea lor a trecut. S’a schimbat totuși ceva în ultimul deceniu, și se înșeală cei, cari își închipuie, că vom mai aștepta până ce d. Iorga binevoește să și iscălească hârtia de demisie peste câțiva ani. ■»iT-s-wv» wa>avit» mari reduceri in tunelul c. r. tt. BUCUREȘTI. 31. — Expertul teiclmilo Gaston Jreveroe a revizuit zilele acestea proectele de investiționi’ ,de căilor ferate pentru anul în curs. Expertul francez a propus importante reduceri, de peste 280 milioane, la capitolul investițiilor și întreținerii limbilor. Burianu ne plătește onuiaine reparațiunilor ATENA. 31. — Guvernul bulgar a anunțat guvernul elen că nu va mai plăti la scadență anuitatea reparațiunilor de război. Guvernul din Atena a făcut un energic demers la Sofia, cerând respectarea obligațiunilor și renunțarea Bulgariei la măsura neplății anuităților. —0X0— Prodaurile militare ale Rusiei BERLIN. 31. — Ziarul „Vosaische Zitung‘‘ primește informația, că în Moscova se fac întinse pregătiri pentru transformarea fabricelor construite in ultimul timp, în fabrici de muniții. In Extremul Orient Rusia a luat toate măsurile militare- Rezentanții sovietelor declară, că Rusia nu are revendicări teritoriale, dar nu e aplicată să cedeze nici măcar o palmă din pământul rusesc. In unele cercuri berlineze se crede, că in cazul unui atac japonez Rușii se vor retrage un nou zbor In stratosfera al prof. Piccard Profesordi Pînaind a sosit în rtinsul zilei de ieri la Ziritelh pentru a-și pregiti sticizările noului său aborr în stratosferă. Acest zbor îl va fi intrepriindie fie la sfirșitul lui Imnie, fie la începutul lui Iulie. —0X0— TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAN NO. 11178/162L !■1 o 1 .1, 1 - 1 ’ ■ i Lumea politică se agită în jurul crizei și discută cu aprindere problema când va pleca guvernul !" Am întreprins o anchetă în cercurile competente și am aflat următoarele: D. Iorga nu se cramponează la putere. Cia n'a vroit să accepte sarcina grea a guvernării și va pleca cu siguranță la prima ocazie binevenită. Astfel de ocazii binevenite sunt: 1. Reapariția cometei Halley. 2. Reconstruirea, Titanicului 1. Un nou război mondial. 1. Când se vor juca dramele dlui prim-ministru larga pe scenele franceze și engleze. 5. Când Franța se va proclama regat. 6. Când Regentul Horty va demisiona. 7. Când Chinezii nu vor mai consumna orez. 8. Când nu se va bea nici o picătură de alcool în America. Reporter, ARAL CHAZLI PARODIA ZILEI Gând va pleca guvernul? ■í’ >. •* '.1 Miercuri, 1 Iunie 1932 „Congresul corpului didactic declară, că școala românească și slujitorii ei nu mai au în d. lorga nici o încredere și în consecință, nu-i mai pot cere nimic“. BUCUREȘTI. 31. — Congresul corpului didactic din toată țara sa transformat într-un impresionant congres cetățenesc: învățătorii și profesorii de toate gradele au spus cuvinte, cari trebuiau de mult spuse ca ele să fie auzite in toate cercurile. Au trecut timpurile — noi am susținut de mult acest lucru — când singurele elemente de operator au fost cuvintele sunătoare patriotice, în dosul cărora se ascundea cea mai venală ambiție de parvenire și îmbogățire, ce există în Balcani. Nu am fost crezuți. „Cuvântul“, cea mai coruptă și cea mai confuză gazetă ce a apărut vre odată în această țară, lua în zeflemea orice îngrijorare, pe care din modestie și gust, n’am numit-o totdeauna de patriotică. Astăzi evenimentele ne dau dreptate. Suntem debordați -le împrejurări. Un pericol se poate preveni, dar nu se mai poate localiza la o singură clasă socială, fiind toate clasele sociale protestatoare. Se ridică un fraudeur uriaș pe care nu-l va putea îmblânzi decât inaugurarea unui regim constituțional și onest. Țara se asfixiază sub ruinele ridicate de imoralitatea publică ce domnește în Capitală, — în toate cercurile, — care a nimicit orice forță de rezistență morală sau economică, ce putea forma rezerva națională în timpuri grele. Bucureștii însă a devotat totul și din bogățiile ce formează patrimoniul național, nu au rămas« decât scheletele, titulaturile. Desigur „patrioții“ din Capitală se vor supăra din nou. Tant pis ! Am ajuns la o perioadă când trebuie să spunem unde este racila mai periculoasă. Sperăm, că nu vom fi obligați sa spunem tot ce știm și Poporului, pentru a nu deslănțui anarhia. Gazetele regimului îșî fac iluzii când cred, că evenimentele mai pot fi oprite cu mediocre eforturi stilistice. Dio Nae Ionescu, nu-ți mai risipi materia cenușie bizantină, căci lupta pentru care te-ai angajat, ai pierdut-o de mult. Congresul corpului didactic cetățenesc n‘a făcut decât să interpreteze voința țării. Dacă s-au spus vorbe tari, este, că Țara se găsește la o temperatură de 41 grade, grație intervenției chirurgicale a regimului Iorga- Argetoianu. . "Țara aceasta — a spus un orator — nu e a guvernului, nu e a tuturor guvernelor, nu e a regelui, țara aceasta e a cetățenilor. (Urale, strigăte , Adevărat!). Știați aceasta. (Da, da, așa este). Apoi da să știați aceasta trebuie să mai știți următorul lucru : țara aceasta are dreptul să judece toate și pe toți: să judece guvernul și să judece pe însuși regele. (Aplauze, urale). Iar mai departe : „Majestate, dacă vrei să oprești deslănțuirea furtunii, dacă vrei să înlături o nepotrivită sindicalizare noastră, dacă vrei să oprești ea nu a cumva să încercăm și noi experiența comunistă în care se zice că e mai multă dreptate decât în libertatea sub care intuam (aplauze, ulrale) atunci, majestate, cheamă în fruntea țării oameni cu mai multă inimă pentru cei în suferință și pentru zilele grele ale timpului de față.“ Iată cuvintele cari s’au rostit la congresul didactic, cu un frumos curaj cetățenesc. Gazetele regimului, pretind în ilaritatea generală a țării, că s’a comis o „greșeală“ și cerearea în judecată a oratorilor. Este singura cale de apărare a tuturor regimurilor abuzive. Așa s-a procedat în Rusia țaristă, în Spania dictatorială, în fosta monarhie austro-maghiară, așa în Turcia și la fel în toate statele autocrate, întocmai ca în Italia și Iugoslavia. Consecințele se cunosc. Nici un proces, nici un cnut, nici o muncă silnică pe viață n’au împiedecat prăbușirile regimurilor. Românii de pretutindeni au datoria patriotică să împiedece degringolada până nu este târziu. Situația Comfiresul corpului dlupenc transfomnatufr’un tiraias tenures torajenesc — „Tora aceasta are drepnul sa jndece foaie $l pc tofi: sa jaacce aavernui $i sa jodece pe ninso și ironesc“ — túr . A Jeanne d’Arc, t 30 noiu 1431 După încoronarea lui Carol al VlI-lea Jeanna d'Arc e ele părerea, că și-a împlinit misiunea. Își cere așadar voie să se reîntoarcă acasă, regele insă o roagă să mai rămână, iar mai târziu o trimite să apere cetatea Compiegno, asediată de Englesi. Cu toată vitejia lor, francezii pierd lupta și sunt nevoiți să se retragă. După ce toată oștirea întră in oraș, prin cine știe ce întâmplare se rupe podul de peste șanțul împrejmuitor înainte de a putea să treacă și mândra fecioară. După toate probabilitățile ea fusese trădată de oameni pizmătăreți. Jean de Luxemburg o prinde și o vinde Englejilor pentru 10.000 de galbeni, spre marea bucurie a curtenilor lui Carol al VII-lea, cari nu văd cu ochi buni rolul, ce ei îi este rezervat la curtea regală. Jeanne d‘ré e dusă la Rouen, aruncată în închisoare și legată de un butuc, cu lanțuri. E acuzată mai întâi de vrăjitorie, apoi, e declarată eretică, pe motiv că umblase călare, îmbrăcată bărbătește. .Judecătorii, în frunte cu Canehon, episcopul de Beauvais, o condamnă la închisoare pe viață. Englejii însă doresc moartea ei. Punând pe ascunsul un costum bărbătesc la căpătâiul ei, o declară recăzută în erezie, iar în dimineața zilei de 30 Main 1431 o duc la locul de osândă. În fața rugului ea își păstrează toată liniștea. Când flăcările încep să o cuprindă, ea scoate strigătul de durere: „Ah, Konen, Konen, aici trebuia eu să mor? Apoi plecându-și capul și pronunțând numele lui Isus își dă safeltul ... Cenușa ei e aruncată în Seina... CRONICAR Altmfotch din iDiloslafia Regimul personal din Iugoslavia a ajuns în ultima fază a agoniei sale dezastruoase. Poporul este deccis — se vede — la actele cele mai disperate. Un individ a așezat mai multe mașini infernale la Scupernă, la ziarul guvernamental ,,Politica“ cât și în alte locuri mai importante. Reprobăm orice atentate de orice natură ar fi ele. Nu putem însă să nu recunoaștem că în istoria de emanicipare social-politică a popoarelor acest fel de a protesta împotriva regimurilor corupte și abuzive, ocupă un loc de frunte. Asuprirea mare la care este supus poporul provoacă reacțiuni barbare cari se concretizează în forme de atentate. Orice popor cu idealuri și cu pasiuni a recurs în existența sa de mai multe secole la deschideri de drumuri prim războaie, revoluții și atentate. In împrejurările excepțional de grave pe cari le traversează omenirea asemenea procedee dacă nu sunt de justificat ele se pot totuși explica. Regimul dictatorial din Iugoslavia își trăiește sfârșitul lamentabil. Dorim ca , prăbușirea lui să nu afecteze unitatea sa națională pe care a câștigat-o într-un sublim efort de o măreață epopee națională care în Balcan nu mai are egal. Regele viteaz Alexandru al Iugoslaviei s-a lăsat antrenat l>e un drum nefericit și nu știm cine îl va mai aduce la calea constituțională adevărată pe care într’un moment de neînțelegere a spiritului vremii a părăsit-o orgoldios. —QXO—• ' ' ■ Se sistează monopolul cbiiiritelor BUCUREȘTI. 31. — Dim, sursă streină se aiimintă că guvernul român initenționeiusă ca să sisteze monopolul clifibratelor,, dim cauză că Suediezii, nu au respectat condițiunea de a, nu pune pe piață într'un SkilteiivaJ de timp precis dteilimliat, titlurile de împrumut ■ ale cJhiîhritfilor. —0X0— ProUema asanârll datoriilor adricolc, in special Lcdca confcrslnncl si cfccieic el asupra sisleranlol nosiro cconoialc, Juridic si tlnauclnr (Conferință ținută la Clubul partidului național-țărănesc în ziua de 28 Mai 1932) . Am ades ca subiect al expunerii nwlo problema asanăriile datoriilor agricole și în special recenta operă legistlativă, cunoscută și d nuindirea de „Legea convemmriă“, prin care aceasta problemă și-a aflat deslegarea, fiindcă ani ferma, credință că prin amploarea ei, priin complexitatea și gravitatea ei problema datoriilor agricole depă Iește în importanță toate celelalte probleme de actualitate. In urma repercusiunilor inievitabile pe care felul de asanare a datoriilor agricole în special și a datoriilor de tot felul în genere, de vai avea — și îl are deja, — nu numail asupra întregei noastre vieți economice și financiare, chiar chiar asupra actualei stidicturi juridice și sociale a statului nostru, problema datoriiilor trebue considerată astăzi drept una dintre cele mai de căpetenie probleme de stat și de guvernămînt. Cutezăm chiar să afirmăm că însemnătatea problemei datoriilor ie pășește și pe aceea a Reformei Agrare. I Am aflat de bine să aduc aceasta. gravă chestiune în fața dvoastre, fiindcă prin Legea conversiunei“ prolema este deslegată mimai parțial.. Mai rămâne de rezolvat a doua parte a problleanei — poate mai grea decât acea a datoriilor agricole, — și anume rămâne de soluționat problema asanării datoriilor urbane, și în genere asamarii datoriilor de tot felul. Deodată cu rezolvarea integrală a problemei datoriilor desigur se va pune și chestiunea' atorogarii legii conversiunei și înlocuirea ei prin alte măsuri legislative miai noiocolase, și foarte probabil se va pune și chestiunea: cine să rezolve aceasta epocală reformă? Cred că este bine ca pentru cazul înlocuirei legii conversiunieiL cu altă lege, cum și pentru eventuala asanare a datoriilor urbane partidul nostru să-șă aibe atitudinea bine fixată și soluțiuni mai dinainte temeinie pregătite. In aceasta ordinnl de idei mărturisesc că prin modestul meu debut de astăzi am urmărit indirect și uni alt obiectiv. Să-mi dau modesta mea contribuțiune la reactivarea acelor conferințe cari au început în primăvara anului trecut cu atâta elan și cu atâta șannsă de succes, dar cari apoi au fost brusc întrerupte de evenimentele politice ce au urmat. Sunt de modesta părere că un partid de guvernământ, care prin structura și ideologia sa este o organizație politică adânc democratică, are datorita ca toate problemele mai importante să le treacă, mai întâi de a fi adoptate, prin exammenul conștiincios al tuturor membrilor săi gânditori Un partid poatie puternic, dintr-un centru cultural, format în mare parte din intelectuali cu înalte pregătiri aademice, — cum este și organizația partidului nostru dela Cluj, — acest centru universitar, — trebui considerați în întregime un cerc de studii, care sub conducerea șefilor politici și a profesorilor universitari și cu concursul memibrlilor de specialitate, să discute și să examineze toate miarile sprobleme de guvernământ, atât în opoziție, cât și atunci când partidul este la putere! Astfeil va crește autoritatea, și puterea, politică a partidului, care are la dispiziție întotdeiauna și pentru toate chestiunile de ordin obștesic soluțiuni bine studate și bine adaptate actualităti. Mereu se vorbește de pildă că ne aflăm la o cotitură a istoriei noastre naționale, se discută în public și preutindeni eventual.'O revizuire a actualei ordine capitaliste și infăptuirea unor noui și spociale transformări economice, juridice și sociaale pe alte baze. Se pun prin urmare în discuție probleme vitale prin iru .s tatul și neamul nostru. Poate un nitu' partid de guvernămant .să stea impasibiil f'J.;ă cu astfel de înalte preocupări intehuctui’c. Mai recent se‘ vonește că s‘ar fi pus în discuție și modificarea programului partidului postni, că o fraccțiune a partidului ....r dori o orientare spre stânga. Ba unii fruntași de mare suprafață ai partidului notru s‘ar fi declarat chiar pentru economia dirijată, ceea ce desigur ar însemna inaugurarea unui socialism de stat sub nu importă ce formă. Eu cred dlar să teze absolut inadmisibil ea idealimul partid democratic, că i se aducă atât de radicale modificări fără consultarea prealabilă cel puțin a cadrelor constituite din elemente intelectuale și gânditoare. Dar al:s,trăgând de la aceste preocupări de ordin superior, în situația actuală se impune o intensificare a vieții politice și vieții de club în special. Se impuine o adlra cire a contactului dintre conducere și cadire, și a apropierii dintre membrii a..o!uia.ș partid. Prin sint ensificarea vieții S'och ie și politice o. 3ii că va. putea, fi atenuată de’presiunea care aistăzi stă,pâine.ște toate ,sufle.t.el.() și care este marcată prin un tot mai accentuat pesimism și 6'eep.ticiism ucigător. .m (sori ca locul acestui marasm, etern să fie luat de un lald optimism alimentat de accentuarea solidaritâții sociale și politice, ca în locul .mepăsării și desmădtejder. generale ,să pulseze mai multă viață, mai multă închoirare, care este singură forța imnuiiiiă și constructivă a vieții... • După aceste cuvinte cu caracter întroductiv pe care le-au aflat necesar sfi .le spun, îmi iau voie să intru în exam enare.in subiectulu propriu zis, adecă in examinnare, legii conversii mei și a efecteloor ei. Observ dintru început că scopul conferinței mele nu este să elucidez și să înșir dispozițiunnile de detaliu ale legii conversiunei, căci desigur vă ați rătăcit în labirintul atâtor norma confuze ale legii. —. intențiunea mm este să examinez; întrucât principiile de bază ale legii cadrează deoparte cu interesele generale ale statului nostru și pe de altă parte cu ideologia partidului nostru, pentru a putea determina atitudinea pe care Partidul național-țărănesc trebue să o aibă față Cu aceasta legiuire. • Ca un prim adevăr trebue să accentuez că necesitate.T .asanării datoriilor agricole a fost recunoscută nu numai de către giranții actuali ai puterii de stat dar a fost recunoscută de toate partidele politice, de toată opinia publică, până chiar și“ de către creditorii direct interesați prin asanare A fost adecă recunoscută de îndreptățita intervenție a statului în ușurarea situației plugărimei noastre. Prin urmare dacă combat legea conversiunei, nu o fac pentru că aș fi împotriva asanării datoriilor agricole, dar combat cu toată hotărârea forma nenorocită și nepotrivită in care s-a deslegat aceasta problemă. Nu din orgoliu de partid, ci din respectul fie care îl datorăm adevărului istoric, trebue apoi să stabilim că ideea de conversiune aparține în întregime partidului național -țărănesc. Ne!Cesitatea venirei în ajutorul țărănimei îndatorate ,s-a ivit aproximativ deodată cu venirea la putere a partidului nostru. Pe ha .dârșitul anului 1928, apoi în cursul anului 1929 valurile crizei economice 1