Patria, iulie 1932 (Anul 14, nr. 124-151)

1932-07-01 / nr. 124 (125)

iSGiniv- ^ k\f\ * /jp Amil a XlV-Iea No. 124. REDACTU­Ri ADM­NISTIIATU Clnj, Strada Regina Haita Nr. 36. Thi­mmw. 1 9* Admin. 18­81 TELXFON.j _ sg.qj DIRECȚIA POLITICĂ: Com­itetul de presă al partidului national,tăm­­eie, Secția ArdeanuluL ABONAMENT ANUAL; Proiectani libere-----------Lei 800 Funcționati — _ — „ 700 Autorități ^ in atenți am­ 1000 m străinătate dublu. I TAXA POȘTALA PLITITI IN NUMERAR­I No. txinivm. IX ^ >£ £ R~Ji Organ al Partidului Național Țărânesc IV­­­ X Vineri, 1 Iulie 1932 D. Duc^șî exprimă mirarea că partidul național-țărănesc va introduce din nou descentraliza­rea. — Pentru că liberalii sunt obi­cinuiți ca la fiecare zece ani să devoreze o provincie. Entuiasta ppiai­re a diui priai-ministro VAIDA-VOEVOD — Mii­­­ cetățeni aclamă pe marele luptător — Cuvântarea dlui dr. Emil Hațieganu­ ministru Ardealului — Salutul reprezentanților autorităților administrative și bisericești Răspunsul dlui prim-ministru CLUJ, SO. ~ Azî venind dela xandri Vaid cu Vucu tMp^^ marele frun­taș a fost întâmpinat<^­^^ cu mu­zici și steaffurt­^^^^ cetățeni cari sah se sol­sirea în Capitala a­ urul­ia din cei mai mari și mai aleșii acestui neati. Au­­toritățile civile, miliii bisericești în frun­­te cu dr. Em­il Ha^f ministru de stat, dr. Victor Bodor inl^^val, dr. Liviu Don prefect, Victor Deldmarului Clujului, dr. N. Dragan, Red­om­kersități., dr. Joe Gherman, A. Torturat Stratilescu, Seni, Medrea, imp., b­dUnțelgamt. La orele 8.40 five apariția d. lulut Mamu înconjurat Id. Mihai Popovici, E. Hațieganu, Sever­in Vaier Moldova, câ­­ruia mulțimea îi- o călduroasă mani­festație. SOSIRIULUI PRIM MINISTRU ■La S.h­. tism.ul ‘■^ti^m­al îț... f.'’"'? to giarg în zimpinuii Zii celie tatonează ..La Arme“ pubilicuționează îndelung, entu­ziasmul nu ma­ntenește. Aspariția dlui Vaida ,pe scările gonului stârneș­te un ura­­­gan de umb­ și auze. Multi ochii se ume­­zește de la^enișu­i țărancă din Tăiuți oferă primului mimu un buchet de flori natu­rale. A­dânc­azionat d. Vaida mulțumește călduroasa i­­pjiiii ce i se face. In mijlocul ntaniasmului general d. dr. Emil Hiațiegai ministrul Ardealului, luând cuvântul spun Die prim-miniatru, iubite frate! Ardeali a cărui fiu bun ai fost o viață intreagăe salută cu toată dragostea diju tot aui­eti șiți spune :,Bine ai venit* in mijlocal ntru. Diea sarcini a pus M­­Ba Regele pam­enii tăi, dar după cum o viață intreagi ai luptat bărbătiește pentru eliberarea popului tău vei ștti și acuma să porți cu deminte sarcina ce-ai primit-o. Nimeni ca Ut nu a luptat pentru libertate și nim­ni ca­re au sfa­rest­it o viață În­treagă pentru toporului românesc. Ozen să­'ți dau cateie de muncă și sănătate pentru ca să pl duce la izbândă lupta pen­tru refatarea astei țări Dzeu să-ți ajute. Bine ai veoalt simpe luptător in mijlocul po­porului tău. Triască M. La Regele! Trăiască iubitul nostru prim-ministu dr. Alexandru Vaida-Voevodl" Urală nu mai contenesc. Muzicele intonea.­.^ ză­u La mulți «i". i­ai numele inspectorratului Adm­inistr.i, tiv al ArdealuilM d. Victor Hodor șeful ace­stui serviciu a .“^pus următoarele: Intr'un moavnt de o excepțională gravi­­tate și hotărâtor pentru soartea viitoare a Statului nostru, inc­rederea Majestății Sale și dorința, insistent manifestată, a opiniei pu­blice v-a a­d­us, din nou, la locul in.?it al răs­punderilor istoric­e. Astăzi, când Statul român se zbate din răsputeri cu primejdiile unor crize, initení­i­­tatea și adâncimea cărora mi-și găsește pre­cedent în trecutul omenirei, când o convul­­ziune mondială l î­și proiectează spectrul ei îngrijorător, sguduind i­emeJ­iile vechilor or­­ganizațiunii și așezăminte sociale, singur­ăvocința eroică a unei energii oferite în luptă și susținută de efortul­ solidar al națiunei în­tregi. OT putea fi capabilă să învingă greu­tățile incoimpan­abile, pe care evenimentele le aruncă în calea unei guvernări și să ne oprească de­ a aluneca pe panta prăbușirei. Această voință înflexib­ilă, această ener­gie rămasă neepuizată și proaspătă, pusă în serviciul unor concepțiuni de guvernă­mânt, repreziintând o înaltă valoare politică și socială, am văzut-o instaurându-ste la câr­ma­­ Statului român, in ziua, când ați asumat răspunderea situ­ațianei gr­ave, în care se gitoește 'iiara Românească. Un sentim­ent de siguranță și de liniște ne-a cuprinse pe toți ,și ta sufletele noastre s-a întărit credința că oricât de mari ar fi su­ferințele și privațiunile, pe cari n­e re­zervă viitorul, România va trece și acest cumplit examen de rezis­tență morală și va vedea, to curând zorile unor zile mai senl­­i­­­ne, mai fericite. Ne dăm cu toții seamă că averti­smentele severe ale preii prezente ne cer o sacră uni­­­­re patrotică, o sforțare colectivă și discipli­nată. I Conștiente de răsp­underea strivitoare ca­re apa­să asupra fiecărui organ al puterii­­ publice, ridi­cându-și moralul la înălțimea clipelor decizive, pe care le trăim, autori­tățile administra­tive din Ardeal vă asigură domnule prim-miinistru, de patriotismul­ lor, gata de orice jertfă, de devotamentul lor neclintit, iar eu făcându-­mă ecoul sentimen­­tului, ce stăpânește azi întreg Ardealiul, ca­re așteaptă și totâmpina cu flori și drago­ste pe marele său fiu, vă zic; BINE AȚI VENIT! In numele județului Cluj d, prefect dr. Liciu Dan bineventează sosirea dlui prim­­ministru spunând: In numele județului Cluj vă spun d­e prim-ministru un călduros și inimos bun venit. Inima Ardealului vă în­tâmpină aci cu aceeași dragoste și cu aceeași inimă care­ a svácnit și svâcnește în dvoa­­stră pentru binele poporului și fericirea ță­rii. Ori­câte griji și nevoi ar avea acest po­por bun al Ardealului, in fața dvoastră este același zi puternic care vă va urma pretu-­tndenea. Fiți bine veniți în acest Ardeal imle ați luptat și al cărui cu mare suntețit D. dr. Victor Deleu în numele municipiu­lui Cluj saJlută pe d. prim-ministru spunând: Cetățenii municipiului idto rândurile cărora făceați și faceți și dvoastră parte vă urează bun sosit la mijlocul­­ lor. Dacă ta trecut a­­cești cetățeni au știut să vă poarte dragoste cu atât mai mult a­stăzi, ed­ vă vor urma cu­­ orice sacrificii, nu vor ezita să vă dea con­cursul pentru sal­varea țării Bun sosit în mijlocul­ orașului Cluj. Bunul Dzeu să vă dea viață îndelungată pentru a putea duce la izbândă sarcina, grea care ați luat. In numele bisericii ortodoxe P. S. Episco­pului Ivan aduce cuvântul de salut părintele ases­or Cu­rea Laurenții, iar tot numele bisericiil gr. cat. și al P. S. Episcopului Hossu pă­rintele canonic Agârbiceam. Răspunsul dlui prim­­ministru Alexandru Vaida-Voevod Adânc emoționat de Alexandru Vai­da Voevod, răspunzând caldelor cu­vinte și entuziastei manifestații, spu­­ne următoarele : Domnilor și Fraților, Viața normală a poporului nu se poate manifesta decât pe baze con­stituționale și de aceea M. S. Regele urmând pilda glorioșilor Lui înain­tași, reașează viața țării pe baze constituționale. Așa precum baza vie­ții de stat sub Carol I, era dorobanțul și Regele, M. 8. Regele Carol II, a pus o temelie nouă vieții politice pen­tru prezent și viitor: Regele și popo­rul. (Urale). Misiunea care mi-a încredințat-o M. La Regele este de a duce la îndepli­nire alegeri libere pentru ca fiecare cetățean după convingerea lui să poată alege pe acela pe care vrea ca să-i reprezinte interesele în Parla­ment. Pac de aici apel, către D voa­stră și ași dori ca glasul meu să pă­trundă peste toate plaiurile acestei țări, ca să știți că nu e permis să se facă ingerințe, ci din potrivă autori­tățile Sunt chemate să depidă toate sforțările ca cetățenii să-și poată face datoria în deplină libertate. Totodată însă țin să afirm că autoritățile tre­buie să supravegheze ca aceste ale­geri să fie ordonate. Nu se poate ca din ilegalități și voinicii să răsară re­prezentanții națiunii cari trebuie să fie adevărații ei reprezentanți liberi aleși. In felul acesta cred, că îmi voiu putea duce la îndeplinire misiunea ce mi s’a încredințat și a-mi face dato­ria față de Patrie și Tron, pentru a reînălța astfel România la locul de frunte în rândurile țărilor Europei. Fac apel la cetățeni, ca reciproc să-și respecte drepturile și libertatea, pen­tru că acela care nu știe să-și res­pecte adversarul, acela nu respectă nici legea. De-acum lupta se duce cu armele Științei, cu armele devotamen­tului și ale dreptății. Numai urmă­rind aceste principii se va putea îm­plini misiunea pe care mi-a încredin­țat-o M. La Regele. Să ne ajute bu­nul Dumnezeu, ca să înălțăm țara a­­colo unde cu toții o dorim s’o vedem pentru gloria neamului și a Tronu­lui, și pentru fericirea ei. Cuvintele dlui prim-ministru au fost acoper­ite cu urale nesfârșite. D. prim-ministru însoțit de d. subsecre­tar de stat dr. V. V. Tilea și drul Au­rel Buteanu, directoruil de cabinet al prezidenției consiliului de miniștri a coborât apoi treptele vagonului și du­pă ce s’a întreținut câteva minute cu cei prezenți, a p­lecat la locuința dsale, unde țăranii i-au făcut o im­presionantă manifestație de simpatie. Citiți în pagina 4-a. Im­poriani­ declarațiuni politice ale dlui prior- DitDisk­o Dr. i VaiuA-VOEVOD Conducerea partidului în frunte cu do. Iuliu Maniu, M. Popovici și Emil Hațieganu, în așteptarea domnului prim-ministru Vaida. Apariția dlui prim-ministru Vaida pe scările vagonului stârnește urale ne­sfârșite. O PARTE A MULȚIMEI DE PE PERONUL GĂRII, ASCULTÂND DISCURSUL DOMNULUI PRIM-MINISTRU VAIDA, fii i­ JA*­"(Foto: P. Borieț). Glasul Țârii Cunoașteți povestea , porcarul s’a supărat pe sat fiindcă nu l-au în­vrednicit sa-l invite in sfatul comunei, nefiuiți lumeni curios de opinia lui. Porcarul s’a supărat toc pe sat, dar satul nu vroia să știe de aceasta su­părare a porcarului. N­si porcarul s’a retras in vanul unui deal de unde trimitea înjuraturi strașnice către sat, dar nimeni nu-l auzea. D. Grigorie Trancu-iani, roman neaoș din Armenia ia supărat foc pe „trădătorul“ Maniu și pe „dezertorul“ Vaida, că chiar au inurasnit să pornească la o întrunire publică în Capitală și că au avut „ideia“ să per­mită cetățenilor să treacă in fața palatului ovaționăndu-l pe Rege. Auzi monșer ce ob­’ăznicie dela mocanii aceștia? ! Este ad­evărat, că liberalii în toamna anului 1921 și nu mai puțin la congresul ținut acum două săptămâni au defilat în fața palatului și nu ’’a făcut mici o gaură în cer. Este iarăși adevărat, că studenții chiar in acest an au defilat in fața palatului și l-au ovaționat pe Rege și iarași nimeni nu s’a indignat. Dar acum este vorba,că au indrăgnt și țăranii și muncitorii din Capitală, din Ilfov și din Vlașca să facă acelaș lucru și să demonstre­ze dragostea lor față de Suveranul Țării. Ah ce scandal ! Of ce păcat de moarte ! Doamne ce fărădelege ! Liberalii și averescanii geloși pe popularitatea Regelui Carol II, turbă de necaz. In toate părțile ei îl atacă pe Rege și șoptesc la ure­chile cui Sunt dispuși să-i asculte, că Regele este impopular. Dar iată, că au alergat zecile de mii de oameni numai din două județe, la chemarea partidului național-țărănesc. Țăranii și muncitori aceștia nu știu de intrigile domnilor Trancu-Iași armeanul, Iorga-Arghiropulos, Tan­cred, Thukidides și alți români nea­oși. Ei doreau să-l vadă pe Rege și doreau să-i arate dragostea lor și să manifesteze entuziasmul lor. Cum vor mai putea însă intriga liberalii și francu-iașii și corifeii cluburilor de cartofori după manifestația de Du­minecă^ împotriva Regelui. Și cum vor putea să mai afirme, că „țara nu mai este cu Maniu­­ și cu partidul național-țărănesc“. Logofeții năbădă­ioși ai dlui Goga asmuțeau de câteva zile cetățenii Capitalei împotrivă dlo­r Maniu și Vaida, erându-le să atenteze la viața fruntașilor ardeleni Cel din­ițial scrie acești nemernici după evenimentul de Duminecă ? IATA CARII’ESTE TALCUL REVOLTEI ARTIFICIALE ALE ACESTOR NAUFRAGIAȚI POLITICI ! Adevărul este, nu cel trâmbițat de gazetarii simbriași, că „țara s’a săturat de regimul național-țărănesc“, ci cu totul altul. ȚARA DELA UN CAPAT LA ALTUL CERE TUMULTOASA, ÎN­SUFLEȚITĂ ȘI GATA LA ORICE .JERTFE O GUVERNARE CINSTI­TA, CAPABILA ȘI DE LUNGA DURATA A PARTIDULUI NA­­ȚIONAL-ȚARANESC ! IATA CARE ESTE DORINȚA ȚARII TĂLMĂCITĂ DE CEI 50.000 — ALEGĂTORI DIN­­ JUDEȚELE ILFOV ȘI VLAȘCA! Incheiarea Împru­mutului austriac PA­RTS. 28. — După­­ știri so­site dfi la Ge­neva imprumuntul austriac totuși se va în­­cheia. Din ace­st im­­prumut 100 milioane shhi­­ling­i va iscăli Franța, 20 El­veția, câte 10 Olanida și Belgia, iar Germania 8 milioane, împrumutul pe termen scurt de 100 milioa­ne ehi­lingi, încheiat de Austria to Amgilta, va fi transformat în împrumuut pe termen lmig. Interesele împrumutului vor fi de 7 la sută. : «» »» »»»»»«« »»»»♦»» 1

Next