Patria, iulie 1932 (Anul 14, nr. 124-151)
1932-07-01 / nr. 124 (125)
iSGiniv- ^ k\f\ * /jp Amil a XlV-Iea No. 124. REDACTURi ADMNISTIIATU Clnj, Strada Regina Haita Nr. 36. Thimmw. 1 9* Admin. 1881 TELXFON.j _ sg.qj DIRECȚIA POLITICĂ: Comitetul de presă al partidului national,tămeie, Secția ArdeanuluL ABONAMENT ANUAL; Proiectani libere-----------Lei 800 Funcționati — _ — „ 700 Autorități ^ in atenți am 1000 m străinătate dublu. I TAXA POȘTALA PLITITI IN NUMERARI No. txinivm. IX ^ >£ £ R~Ji Organ al Partidului Național Țărânesc IV X Vineri, 1 Iulie 1932 D. Duc^șî exprimă mirarea că partidul național-țărănesc va introduce din nou descentralizarea. — Pentru că liberalii sunt obicinuiți ca la fiecare zece ani să devoreze o provincie. Entuiasta ppiaire a diui priai-ministro VAIDA-VOEVOD — Mii cetățeni aclamă pe marele luptător — Cuvântarea dlui dr. Emil Hațieganu ministru Ardealului — Salutul reprezentanților autorităților administrative și bisericești Răspunsul dlui prim-ministru CLUJ, SO. ~ Azî venind dela xandri Vaid cu Vucu tMp^^ marele fruntaș a fost întâmpinat<^^^ cu muzici și steaffurt^^^^ cetățeni cari sah se solsirea în Capitala a urulia din cei mai mari și mai aleșii acestui neati. Autoritățile civile, miliii bisericești în frunte cu dr. Emil Ha^f ministru de stat, dr. Victor Bodor inl^^val, dr. Liviu Don prefect, Victor Deldmarului Clujului, dr. N. Dragan, Redomkersități., dr. Joe Gherman, A. Torturat Stratilescu, Seni, Medrea, imp., bdUnțelgamt. La orele 8.40 five apariția d. lulut Mamu înconjurat Id. Mihai Popovici, E. Hațieganu, Severin Vaier Moldova, câruia mulțimea îi- o călduroasă manifestație. SOSIRIULUI PRIM MINISTRU ■La S.h. tism.ul ‘■^ti^mal îț... f.'’"'? to giarg în zimpinuii Zii celie tatonează ..La Arme“ pubilicuționează îndelung, entuziasmul nu mantenește. Aspariția dlui Vaida ,pe scările gonului stârnește un uragan de umb și auze. Multi ochii se umezește de la^enișui țărancă din Tăiuți oferă primului mimu un buchet de flori naturale. Adâncazionat d. Vaida mulțumește călduroasa ipjiiii ce i se face. In mijlocul ntaniasmului general d. dr. Emil Hiațiegai ministrul Ardealului, luând cuvântul spun Die prim-miniatru, iubite frate! Ardeali a cărui fiu bun ai fost o viață intreagăe salută cu toată dragostea diju tot auieti șiți spune :,Bine ai venit* in mijlocal ntru. Diea sarcini a pus MBa Regele pamenii tăi, dar după cum o viață intreagi ai luptat bărbătiește pentru eliberarea popului tău vei ștti și acuma să porți cu deminte sarcina ce-ai primit-o. Nimeni ca Ut nu a luptat pentru libertate și nimni care au sfarestit o viață Întreagă pentru toporului românesc. Ozen să'ți dau cateie de muncă și sănătate pentru ca să pl duce la izbândă lupta pentru refatarea astei țări Dzeu să-ți ajute. Bine ai veoalt simpe luptător in mijlocul poporului tău. Triască M. La Regele! Trăiască iubitul nostru prim-ministu dr. Alexandru Vaida-Voevodl" Urală nu mai contenesc. Muzicele intonea..^ zău La mulți «i". iai numele inspectorratului Administr.i, tiv al ArdealuilM d. Victor Hodor șeful acestui serviciu a .“^pus următoarele: Intr'un moavnt de o excepțională gravitate și hotărâtor pentru soartea viitoare a Statului nostru, increderea Majestății Sale și dorința, insistent manifestată, a opiniei publice v-a adus, din nou, la locul in.?it al răspunderilor istorice. Astăzi, când Statul român se zbate din răsputeri cu primejdiile unor crize, initeníitatea și adâncimea cărora mi-și găsește precedent în trecutul omenirei, când o convulziune mondială l își proiectează spectrul ei îngrijorător, sguduind iemeJiile vechilor organizațiunii și așezăminte sociale, singurăvocința eroică a unei energii oferite în luptă și susținută de efortul solidar al națiunei întregi. OT putea fi capabilă să învingă greutățile incoimpanabile, pe care evenimentele le aruncă în calea unei guvernări și să ne oprească de a aluneca pe panta prăbușirei. Această voință înflexibilă, această energie rămasă neepuizată și proaspătă, pusă în serviciul unor concepțiuni de guvernământ, repreziintând o înaltă valoare politică și socială, am văzut-o instaurându-ste la cârma Statului român, in ziua, când ați asumat răspunderea situațianei grave, în care se gitoește 'iiara Românească. Un sentiment de siguranță și de liniște ne-a cuprinse pe toți ,și ta sufletele noastre s-a întărit credința că oricât de mari ar fi suferințele și privațiunile, pe cari ne rezervă viitorul, România va trece și acest cumplit examen de rezistență morală și va vedea, to curând zorile unor zile mai senline, mai fericite. Ne dăm cu toții seamă că avertismentele severe ale preii prezente ne cer o sacră unire patrotică, o sforțare colectivă și disciplinată. I Conștiente de răspunderea strivitoare care apasă asupra fiecărui organ al puterii publice, ridicându-și moralul la înălțimea clipelor decizive, pe care le trăim, autoritățile administrative din Ardeal vă asigură domnule prim-miinistru, de patriotismul lor, gata de orice jertfă, de devotamentul lor neclintit, iar eu făcându-mă ecoul sentimentului, ce stăpânește azi întreg Ardealiul, care așteaptă și totâmpina cu flori și dragoste pe marele său fiu, vă zic; BINE AȚI VENIT! In numele județului Cluj d, prefect dr. Liciu Dan bineventează sosirea dlui primministru spunând: In numele județului Cluj vă spun de prim-ministru un călduros și inimos bun venit. Inima Ardealului vă întâmpină aci cu aceeași dragoste și cu aceeași inimă care a svácnit și svâcnește în dvoastră pentru binele poporului și fericirea țării. Oricâte griji și nevoi ar avea acest popor bun al Ardealului, in fața dvoastră este același zi puternic care vă va urma pretu-tndenea. Fiți bine veniți în acest Ardeal imle ați luptat și al cărui cu mare suntețit D. dr. Victor Deleu în numele municipiului Cluj saJlută pe d. prim-ministru spunând: Cetățenii municipiului idto rândurile cărora făceați și faceți și dvoastră parte vă urează bun sosit la mijlocul lor. Dacă ta trecut acești cetățeni au știut să vă poarte dragoste cu atât mai mult astăzi, ed vă vor urma cu orice sacrificii, nu vor ezita să vă dea concursul pentru salvarea țării Bun sosit în mijlocul orașului Cluj. Bunul Dzeu să vă dea viață îndelungată pentru a putea duce la izbândă sarcina, grea care ați luat. In numele bisericii ortodoxe P. S. Episcopului Ivan aduce cuvântul de salut părintele asesor Curea Laurenții, iar tot numele bisericiil gr. cat. și al P. S. Episcopului Hossu părintele canonic Agârbiceam. Răspunsul dlui primministru Alexandru Vaida-Voevod Adânc emoționat de Alexandru Vaida Voevod, răspunzând caldelor cuvinte și entuziastei manifestații, spune următoarele : Domnilor și Fraților, Viața normală a poporului nu se poate manifesta decât pe baze constituționale și de aceea M. S. Regele urmând pilda glorioșilor Lui înaintași, reașează viața țării pe baze constituționale. Așa precum baza vieții de stat sub Carol I, era dorobanțul și Regele, M. 8. Regele Carol II, a pus o temelie nouă vieții politice pentru prezent și viitor: Regele și poporul. (Urale). Misiunea care mi-a încredințat-o M. La Regele este de a duce la îndeplinire alegeri libere pentru ca fiecare cetățean după convingerea lui să poată alege pe acela pe care vrea ca să-i reprezinte interesele în Parlament. Pac de aici apel, către D voastră și ași dori ca glasul meu să pătrundă peste toate plaiurile acestei țări, ca să știți că nu e permis să se facă ingerințe, ci din potrivă autoritățile Sunt chemate să depidă toate sforțările ca cetățenii să-și poată face datoria în deplină libertate. Totodată însă țin să afirm că autoritățile trebuie să supravegheze ca aceste alegeri să fie ordonate. Nu se poate ca din ilegalități și voinicii să răsară reprezentanții națiunii cari trebuie să fie adevărații ei reprezentanți liberi aleși. In felul acesta cred, că îmi voiu putea duce la îndeplinire misiunea ce mi s’a încredințat și a-mi face datoria față de Patrie și Tron, pentru a reînălța astfel România la locul de frunte în rândurile țărilor Europei. Fac apel la cetățeni, ca reciproc să-și respecte drepturile și libertatea, pentru că acela care nu știe să-și respecte adversarul, acela nu respectă nici legea. De-acum lupta se duce cu armele Științei, cu armele devotamentului și ale dreptății. Numai urmărind aceste principii se va putea împlini misiunea pe care mi-a încredințat-o M. La Regele. Să ne ajute bunul Dumnezeu, ca să înălțăm țara acolo unde cu toții o dorim s’o vedem pentru gloria neamului și a Tronului, și pentru fericirea ei. Cuvintele dlui prim-ministru au fost acoperite cu urale nesfârșite. D. prim-ministru însoțit de d. subsecretar de stat dr. V. V. Tilea și drul Aurel Buteanu, directoruil de cabinet al prezidenției consiliului de miniștri a coborât apoi treptele vagonului și după ce s’a întreținut câteva minute cu cei prezenți, a plecat la locuința dsale, unde țăranii i-au făcut o impresionantă manifestație de simpatie. Citiți în pagina 4-a. Imporiani declarațiuni politice ale dlui prior- DitDisko Dr. i VaiuA-VOEVOD Conducerea partidului în frunte cu do. Iuliu Maniu, M. Popovici și Emil Hațieganu, în așteptarea domnului prim-ministru Vaida. Apariția dlui prim-ministru Vaida pe scările vagonului stârnește urale nesfârșite. O PARTE A MULȚIMEI DE PE PERONUL GĂRII, ASCULTÂND DISCURSUL DOMNULUI PRIM-MINISTRU VAIDA, fii i JA*"(Foto: P. Borieț). Glasul Țârii Cunoașteți povestea , porcarul s’a supărat pe sat fiindcă nu l-au învrednicit sa-l invite in sfatul comunei, nefiuiți lumeni curios de opinia lui. Porcarul s’a supărat toc pe sat, dar satul nu vroia să știe de aceasta supărare a porcarului. Nsi porcarul s’a retras in vanul unui deal de unde trimitea înjuraturi strașnice către sat, dar nimeni nu-l auzea. D. Grigorie Trancu-iani, roman neaoș din Armenia ia supărat foc pe „trădătorul“ Maniu și pe „dezertorul“ Vaida, că chiar au inurasnit să pornească la o întrunire publică în Capitală și că au avut „ideia“ să permită cetățenilor să treacă in fața palatului ovaționăndu-l pe Rege. Auzi monșer ce ob’ăznicie dela mocanii aceștia? ! Este adevărat, că liberalii în toamna anului 1921 și nu mai puțin la congresul ținut acum două săptămâni au defilat în fața palatului și nu ’’a făcut mici o gaură în cer. Este iarăși adevărat, că studenții chiar in acest an au defilat in fața palatului și l-au ovaționat pe Rege și iarași nimeni nu s’a indignat. Dar acum este vorba,că au indrăgnt și țăranii și muncitorii din Capitală, din Ilfov și din Vlașca să facă acelaș lucru și să demonstreze dragostea lor față de Suveranul Țării. Ah ce scandal ! Of ce păcat de moarte ! Doamne ce fărădelege ! Liberalii și averescanii geloși pe popularitatea Regelui Carol II, turbă de necaz. In toate părțile ei îl atacă pe Rege și șoptesc la urechile cui Sunt dispuși să-i asculte, că Regele este impopular. Dar iată, că au alergat zecile de mii de oameni numai din două județe, la chemarea partidului național-țărănesc. Țăranii și muncitori aceștia nu știu de intrigile domnilor Trancu-Iași armeanul, Iorga-Arghiropulos, Tancred, Thukidides și alți români neaoși. Ei doreau să-l vadă pe Rege și doreau să-i arate dragostea lor și să manifesteze entuziasmul lor. Cum vor mai putea însă intriga liberalii și francu-iașii și corifeii cluburilor de cartofori după manifestația de Duminecă^ împotriva Regelui. Și cum vor putea să mai afirme, că „țara nu mai este cu Maniu și cu partidul național-țărănesc“. Logofeții năbădăioși ai dlui Goga asmuțeau de câteva zile cetățenii Capitalei împotrivă dlor Maniu și Vaida, erându-le să atenteze la viața fruntașilor ardeleni Cel dinițial scrie acești nemernici după evenimentul de Duminecă ? IATA CARII’ESTE TALCUL REVOLTEI ARTIFICIALE ALE ACESTOR NAUFRAGIAȚI POLITICI ! Adevărul este, nu cel trâmbițat de gazetarii simbriași, că „țara s’a săturat de regimul național-țărănesc“, ci cu totul altul. ȚARA DELA UN CAPAT LA ALTUL CERE TUMULTOASA, ÎNSUFLEȚITĂ ȘI GATA LA ORICE .JERTFE O GUVERNARE CINSTITA, CAPABILA ȘI DE LUNGA DURATA A PARTIDULUI NAȚIONAL-ȚARANESC ! IATA CARE ESTE DORINȚA ȚARII TĂLMĂCITĂ DE CEI 50.000 — ALEGĂTORI DIN JUDEȚELE ILFOV ȘI VLAȘCA! Incheiarea Împrumutului austriac PARTS. 28. — După știri sosite dfi la Geneva imprumuntul austriac totuși se va încheia. Din acest imprumut 100 milioane shhilingi va iscăli Franța, 20 Elveția, câte 10 Olanida și Belgia, iar Germania 8 milioane, împrumutul pe termen scurt de 100 milioane ehilingi, încheiat de Austria to Amgilta, va fi transformat în împrumuut pe termen lmig. Interesele împrumutului vor fi de 7 la sută. : «» »» »»»»»«« »»»»♦»» 1