Patria, martie 1933 (Anul 15, nr. 46-71)
1933-03-01 / nr. 46
Antü al XV-lea No. 46 REDACŢIA ŞI ADMINISTRA HA Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TPT ppnw 1Redactîa 9* Adm* 18191 TELEFON I Direcţiunea 13-34 DIRECŢIA POLITICA: Comitetul de presă al partidului naţional-ţărănesc, sect. Ardealului. ABONAMENT ANUAL, , Profesiuni libere — — Lei 800 Funcţionari-------— „ 700 Autorităţi şi instituţiuni „ 1600 în străinătate dublu. On Lei 3AXA POŞTALĂ PLĂTITĂ Organ al Partidului Naţional Ţărănesc IRL „Frăţia Ortodoxă Română” deVALERIU MOLDOVAN, prof. univ. Clerul şi mirenii ortodoxi din Mitropolia Ardealului vor avea Duminecă în 5 Martie o zi de mare praznic. In asistenţa şi sub patronajul înaltei ierarhii, fruntaşii mireni ortodoxi vor pune temelie unei noui asociaţii religioase menite, după cum ne spune proiectul de statut: a) Să realizeze în viaţa personală şi familiară a membrilor săi învăţăturile la Mântuitorului; ; b) Să determine domnia principiilor creştine ortodoxe în toate domeniile sociale. Se mai înşiră şi alte scopuri în statute ca spre pildă: apărarea credinţei ortodoxe, promovarea solidarităţii şi ajutorului mutual între membri, întreţinerea cultului eroilor şi mucenicilor ortodoxiei româneşti.Toate aceste însă pot să stea în planul al doilea pe lângă semnificaţia şi uriaşa importanţă ce se desprinde din reîntoarcerea şi a intelectualilor români ortodoxi, înspre singurul liman de mângăere şi fericire, care este Isus Christos. Am subliniat într'adins cuvântul reîntoarcere. Pentru că cuvântul acesta exprimă şi explică precis un fenomen social interesant. Burghezia română din oraşele ardelene nu are nici vechime, nici tradiţie mai mare de un deceniu şi jumătate. Cu zdrobitoare majoritate ea s-a recrutat dela sate. Viaţa de oraş cu confortul, plăcerile şi ispitele ei, a zăpăcit pe o clipă pe noii orăşeni, cari se simţesc oarecum desrădăcinaţi, lipsindu-le mai ales poezia ritualului nostru oriental, cu frumoasele obiceiuri ale naşterii şi învierii Domnului cari se mai găsesc numai la sate. O înstrăinare de cele sfinte, de cele învăţate şi practicate acasă la sate era fatală. Dar iată, că e suficientă o schinteie aruncată înmijlocul mulţimii, în forma unui călduros apel, ca să producă o surprinzătoare trezire de conştiinţă în minţile şi inimile alor sute de intelectuali români din întreg Ardealul şi Banatul, o întoarcere spre adevărurile bimilenare, ale bisericei noastre naţionale. E glasul moşilor şi strămoşilor noştri, cari în cursul unor lungi veacuri de umilire, de obidă şi de robot pentru alţii, nu au avut altă mângăere decât credinţa şi nădejdea în Dumnezeul păinţlor noştri! Iată, după smerita mea părere, temelia psihologică a noului „F. O. R " care se va constitui în capitala Ardealului în ziua de 5 Martie. * Va însemna ziua aceasta o dată, care să fie marcată cândva cu stere de aur în istoria Românilor ardeleni şi bănăţeni, sau va fi ea numai o decorativă manifestaţie, ca multe altele, cu vorbiri frumoase, cu alegeri de patroni, preşedinţi, vice-preşedinţi, etc., după care să nu urmeze apoi nimic decât plicticoase procese verbale? Totul atârnă de la SUFLETUL, pe care îl vom şti împrumuta tinerei asociaţii! Sub cuvântul suflet înţelegem însă toate acele virtuţi, cari au contribuit la cuceririle fără păreche ale creştinismului: devotament, idealism, sentiment de iertă, adică de subordonare a eului propriu intereselor obşteşti, şi nu în ultimul rând, multă nesfârşită milă şi dragoste de oameni îndărăt la Christos ! Pentru că Mântuitorul nostru este Dumnezeul clar găţit al iertării şi al toleranţei! , încât priveşte punctul al 2-lea din programul „F. O. R.“-ului, credem, că fraza, frumoasă în sine, despre „domnia principiilor ortodoxe în toate domeniile sociale“ trebue puţin explicată şi întregită. Pentru ca anumite principii ortodoxe să ajungă a domina, trebue, ca ele să se coboare din înălţimea nebuloasă a iniţiaţilor şi specialiştilor şi să se răspândească în marea massă a intelectualilor, adică acelora cari au obiceiul sau cari trebue să se obicinuiască, a medita asupra marilor probleme sociale, sub prizma religiei. Una din problemele principale ale „F. O. R.“-ului este deci să frământe din temelie cugetarea păturei noastre intelectuale, trezind în ea interes pentru problemele religioase, aşa cum se face aceasta în Apus.Am susţinut într-o conferinţă, că moaşă, romanul şi drama literară, tratează şi frământa grave probleme religioase, este dovadă, că acolo există deja un public intelectual pregătit şi setos după astfel de probleme. Conferenţiarii şi senatorii ortodoxi, pe care „F. O. R.“-ul îi va şti grupa în jurul său, vor avea să formuleze aceste principii specific ortodoxei să le răspândească prin conferinţe şi articole de reviste, ca ele să devină proprietate comună a tuturor intelectualilor români. Cu un cuvânt conducătorii „F. C. R.-ului vor trebui să înceapă numai decât o acţiune de intelectualizare a înşişi membrilor lor, obicinuindu-i a se preocupa de problemele religioase în general şi ortodoxe în special, a intr un înalt punct de vedere filosofic şi sociologic. Apoi să nu se uite pe o clipă, că in urma catastrofei bisericei ortodoxe din Rusia, noi Românii alcătuim azi biserica ortodoxă cea mai numeroasă, cea mai bine organizată sub toate punctele de vedere. Oare nu ne-ar tenta gândul, de a ne e luptat o întâietate, o egemonie religioasă asupra celorlate biserici ortodoxe din lume? Or, o astfel de egemonie nu se poate câştiga în zilele noastre, decât prin necontestată superioritate intelectuală! Singur ideile nu pot fi supuse la taxe vamale. Pentru ca să putem exporta idei şi principii ortodoxe, trebue, ca mai întâi să le avem NOI în prisosinţă! Iată o problemă mare vrednică de o mişcare grandioasă cum credem că va fi „Frăţia ortodoxă română“! In boc signo! —oxo— «♦♦♦♦»♦♦♦»•MW D. subsecretar de stat V. V. Titlea s-a întors in Capitală BUCUREȘTI, 28. D. subsecretar de stat dr. Viorel V. Tilea a sosit în cursul dimineţii de azi în Capitala venind de la Cluj. —oxo— Războiul dintre Japonia și China — Violente atacuri japoneze — PEKING, 28. — In zona Peiping, trupele japoneze au dat ieri atacuri extrem de violente dar fără rezultat împotriva trecătorii Paishitong. Cavaleria a încercat să înainteze după o crâncenă pregătire de artilerie, dar a fost respinsă şi ar fi lăsat numeroşi morţi în cursul retragerii. In regiunea Mogi, trupele japoneze continuă să înainteze înspre Sud Aviaţia japoneză a fost foarte activăieri în toată provincia Jehol. Printre soldaţii chinezi domneşte o vie indignare din cauză că avioanele japoneze ar fi bombardat un tren cu refugiați. — ■ OXO 1 ■1 Muzeul Asociațiunii ■■ v V S. .*■ _ , • v. \ v k ^v ,! US'v ' v*v • • . ".n. fr Miercuri, 1 Martie 1933 "CA . ...... Intr’o recentă cuvântare d. I. G. Duca spunea că „zilele de caleidoscopică prefacere de acum, sunt prielnice uitărilor premature“. — Numai d. Duca nu uită că ‘ajurat să nu mai facă politică...c4L." INSTIGAREA PROFESORII INI — Liberalii imping pe teren politic revendicările profesionale aie profesorilor — După o scurtă, foarte scurtă pauză, corpul didactic a început din nou să se agite. De astă dată, în vederea apropiatei începeri a discuţiunii bugetului general al Statului. Ieri, Duminică, au avut loc mai multe întruniri cu caracter profesional, în care s-au desbătut diversele revendicări ale învăţătorilor şi profesorilor secundari, votându-se moţiunile de rigoare. Punctul principal al acestor moţiuni îl formează protestarea împotriva suprimării unor şcoli, despre care s‘a vorbit în ultima vreme, ca o necesitate absolută pentru asigurarea echilibrului bugetar. întregul viitor buget, ce se studiază actualmente, este bazat pe o aspră politică de economii. Cunoaştem cu toţii şi de multă vreme aceste agitaţiuni. Ele s‘au defăşurat, cam pe acelaş plan, şi în momentul discutării legii pentru reducerea salariilor funcţionarilor publici. Problema situaţiei materiale a membrilor corpului didactic a format cu acest prilej, obiectul unei ample desbateri în Parlament şi a prilejuit ministrului de Finanţe o expunere amănunţită, clară, documentată, convingătoare, care a dovedit neteminicia tuturor acestor frământări, în care politicianismul işi bagă foarte des coada. Ce se susţine astăzi? Să nu se desfiinţeze nici o şcoală, „să nu se facă suprimarea posturilor, ci înmulţirea lor, precum şi — între altele — „plata salariilor restante să se facă imediat şi în numerar“. Nu înţelegem de ce tocmai în aceste momente, când, pentru redresarea economică şi financiară a ţării, se cer tuturor sacrificii, care SC şi consimt cu abnegaţie impresionată şi cu extraordinar spirit de jertfă, corpul didactic să pretindă un tratament ex-cepţional. Socotim aceste pretenţiuni exagerate mai ales că, fără a reveni asupra întregii probleme a inflaţiei de şcoli şi profesori, la care s-a ajuns printr-o greşită politică şcolară, de care ne-am ocupat deseori, trebuie să reamintim ca in momemeie când se urmăreşte simplificarea aparatului de stat, petr- o mai buna organizare a mersulii serviciilor publice, mai exista tuaţiuni în adevăr uluitoare, în ceea ce priveşte raportul dintre numărul şcoalelor şi profesorilor şi numărul elevilor. Credem suficient să cităm cazul învăţământului profesional, în care, după ultimele statistici, avem azi câte un profesor la fiecare doi elevi! ♦ Nu vom insista pra mult asupra pretenţiei achitării „imediate“ şi... „în numerar“ a restanţelor, cvedeşte însă dorinţa evidentă a unor elemente, amestecate în mişcare, de a provoca un conflict cu guvernul. Cine sunt aceste elemente, nu e greu de ghicit. De altfel nici nu avem nevoie sa ghicim; realitatea este destul de concludentă. In adevăr, la o asemenea întrunire de agitaţie a corpului didactic dintr-un oraş de provincie, majoritatea covârşitoare a oratorilor este compusă din membri activi, cunoscuţi şi recunoscuţi ai partidului liberal dacist. Iată explicaţia: Presa poloneza şi pactul Micei Antante — O mică societate a naţiunilor — , VARŞOVIA, 28. — O mică parte a presei poloneze, în special cea conservativă din Cracovia şi Vilna (,jCzas‘‘ şi Slowe“), cunoscută prim simpatiile ei pentru Ungaria, a privit până în prezent cu neîncredere situaţia din Mica Antantă. In prezent şi atitudinea acestei prese s-a schimbat. întreaga presă poloneză a constatat zilele acestea că Mica Antantă a ajins un factor de o importanţă extraordinară pentru consolidarea păcii, în Europa centrală. Dintre numeroasele comentarii a născut o mare atenţie în special articolul din „Kurier Poznanski“ întitulat „Mica Antantă -- o mică Societate a Naţiunilor“, în care se spune între altele: „întărirea extraordinară a bazelor Micei Antante, ale cărei tratate au fost prelungite pe timp nelimitat, formează fără îndoială cel maibine răspuns iar campania revizionistă, care a luat în ultimul timp proporţii neobişnuite. Şi acest răspuns este absolut logic. Acei cari şi-au închipuit că statele, împotriva cărora s-a îndreptat campana revizionistă, care are de scop nimicirea independenţei lor, vor privi această ameninţare cu mâinile în buzunar, s-au înşelat complect. Politicianii reali nu sunt însă deloc miraţi de această reacţie care şi-a găsit expresiunea, în întărirea baelor şi structurii Micei Antante, deoarece orice acţiune ameninţă să provoace o contra acţiune. Ii Germania, Ungaria şi în Italia se observă azi enervare şi nemulţumire. Se caută vinovaţii acestei „intrigi“ politice. După părerea noastră sunt vinovaţi numai acei cap, au lansat şi lansează în mod orb, lozinci revizioniste. Nu de mult, spune mai departe ziarul polonez, ne-am referit la diferenţele italo-iugoslave şi am insistat ca încercările de a se destrăma Mica Antantă şi a se intensifica revizionismul, nu pot duce decât la o întărire a acestei organizaţii. Şi într-adevăr Mica Antantă reprezintă azi o formaţie atât de puternic închegată cum încă nu s-a întâlnit în istoria diplomaţiei. Politica italiană a contat că România nu va intra într'un asemenea bloc. Dar nu are oare România motive de a seteme de planurile revizioniste ale Ungariei, care importă arme italiene? Mussolini, e drept, a negat existenţa unei alianţe italo-ungaro-germane iar Herriot a declarat că în Comisiunea externă a Parlamentului francez nimeni nu a afirmat că o astfel de alianţă ar exista, însă nu este greu a se observa coordonarea revizionismului din Berlin, Budapesta şi Roma. Nu poate deci mira, că alte state se asigură împotriva acestor încercări. Mica Antantăi, închee ziarul, a avut până în prezent ca scop principal, apărarea punctului său de vedere împotriva Ungariei. A fost vorbă deci de un domeniu prea mic, ca Polonia, care are interese mai largi să se ralieze la Mica Antantă. Insă faţă de actuala politică generală antirevizionistă a Micei Antante, raportul Poloniei nu poate fi decât absolut pozitiv. In Europa centrală s-a creat o situţie cu totul rămânea indiferentă, lonia nu poate rămânea indiferentă. —0X0—* Aplicarea regimului definitiv al contingentarii Sâmbătă dim, a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ, sub preşedinţia dlui Cezar Popescu, secretarul general al departamentului, şedinţa comisiei superioare a contingentării. S-a stabilit ca toţi importatorii cari doresc să capete autorizaţii de import pe baza regimului definitiv de contingentare — care intră în aplicare pe data de 1 Martie crt. -- vor aştepta ca ministerul de industrie şi comerţ, serviciul contingentării, să le comunice — prin adrese oficale — cota de import ce li s-a acordat precum şi ţara sau ţările din cari, sau de unde, pot importa. Aceste comunicări se vor face în maximum 2—3 zile, după ce ministerul va fi primit din partea Uniunii Camerelor de comerţ tabloul de cotele individuale de import acordate. Cererile se vor face abia după primirea comunicărilor ministerelor şi numai pe formularele speciale ce se pun la dispoziţie de către Camerele de comerţ Cererile se vor adresa direct ministerului de industrie şi comerţ. Rostul Micei Antante studențeşti de HORIA STANCA Politica europeană a însemnat ani de-a rândul o perpetuă exploatare interesată, pentru scopuri pe care răsboiul mondial le-a risipit odată cu finalul său în cele patru vânturi. Puterea aparent extraordinară a monarhiei Habsburgice și a imperiului rusesc a fost distrusă din temelii atunci când autodeterminarea naţiunilor a fost afişată ca principiu de directivă viitoare. Pe imensa ruină a habsburgilor a răsărit din fum Cehoslovacia, ţară până atunci strangulată în inexistenţa de drept, când în fapt poporul fusese martirizat secole întregi de meschina trinitate politică a puterilor centrale: România, adausă cu ceea ce-i hărăzise istoria veacurilor renăscută în sufletul Transilvaniei; Iugoslavia complectată aşa cum o cerea stabilitatea etnică, cu Croaţia şi Slavonia. Fatalitatea istorică a îndrumat aceste trei ţări spre o convergenţă politică de interese, cari au creat Mica Antantă din plămada sufletească a lui Take Ionescu, Pastei şi Beneş Intensitatea necesară acestei convergenţe avea însă un alt suport decât cel politic nestabil Pentru Mica Antantă suportul existenţei sale era spiritul de amiciţie ce se crease de a lungul unei suferinţe comune, între cele trei popoare. Acest spirit pe care nu-l putuse înfrâna o destructivă intenţie antebelică de asupritor, se cizelase în aşa măsură, încât în momentul eliberării apărea în toată măreţia unei sincerităţi ce vorbea de la popor la popor. Aici rezida formula de colaborare culturală preconizată de creatorii colaborării politice. In această colaborare culturală trebuia să se asocieze toată intelectualitatea ţărilor respective pentru o propăşire cât mai productivă., I’ i 4 j j I bUi&iaifluialOribi Fără îndoială deci, Mica Antantă studenţească se cerea înfiinţată în drept când de fapt exista ţinând seama de entuziasmul cu care tineretul îi susţinea cauza. Momentul trebuia să vie pentru ca ea să aibă fiinţă. Cum era normal, acest moment nu a întârziatA venit însă, stimulat de o atitudine provocatoare a studenţilor unguri cari luptau pentru distrugerea prestigiului celor trei Uniunii Naţionale studenţeşti. Ca răspuns energic, Clujul , oraşul visurilor revizioniste, a dat trup şi suflet acordului celor trei studenţimi. Congresul Confederaţiei internaţionale studenţeşti de la Budapesta din 1929 transformat într'un prilej de deşănţată propagandă revizionistă a creat cadrul în care trebuia să se constituie Mica Antantă studenţească. Redus la o simplă manifestaţie cu tendinţe de revizionism congresul de tristă memorie pentru confederaţia internaţională oferea aspectul unei violenţe de atitudini împotriva celor trei ţări: Cehosolvacia, România şi Iugoslavia. Reprezentanţii diverselor ţări participante nu-şi puteau exprima mirarea pentru acest aspect, pe care orice spirit de previziune, îl exclusese ca eventualitate. Delegaţii Franţei, Spaniei, Belgiei, etc, contrariaţi, au sfârşit prin a se indigna de scopul pe care organizatorii congresului îl afişaseră. Era evidentă intenţia ungurilor, de-a provoca pe seama adversarilor lor, o impresie din acelea cari să ducă la un dispreţ manifest. Ca efect, delegaţii cehoslovaci, plus iugoslavi cari se obţinuseră dimpreună cu românii de la congres, au fost de urgenţă invitaţi la Cluj pentru a delibera asupra atitudinii provocatoare a ungurilor. Astfel, din iniţiativa studenţimii clujene între 29 August şi 1 Septemvrie 1929 s-a constituit la Cluj, Mica Antantă studenţească (P. E. E.) Deliberările cari au dus la crearea ei n‘au avut nimic din sistemul diplomatic al profiturilor personale. Sinceritatea desbaterilor, a fost chezăşia unui bun augur. Tendinţele studenţimii maghiare trebuiau contrabalansate şi ţările vizate nu au precupeţit timp şi bani pentru a se putea organiza ca forţă unitară. Sub egida Confederaţiei reprezentată prin vice-preşedintele ei d. Pozarisky (polonez) Mica Antantă pornea la Cluj un curent de opoziţie faţă de încercările disperate ale unor vecini prost intenţionaţi. Ar trebui amintim entuziasmul care a unit atunci cele trei delegaţii, pentru a indica rezertul sufletesc al revoltei faţă de insinuările maghiare cu previziuni revizioniste. Nici o formulă de stil n‘ar putea reda însă cu exactitudine admirabila manifestare de la Cluj. Se constatase că Mica Antantă înainte de a se constitui de drept exista deja ca un fapt ce nu se putea desminţi. înţelegerea reciprocă a dat atunci formula legală a funcţionării Micei Antante, delegaţii semnând istoricul pentru studenţimea celor trei ţări: „Accord de la Petite Entente des Etudiants“■ Scopul conţinut în acest „acord“ dă pe faţă tendinţele maghiare: „Le but de notre organisation est de collaborer .dans le domaine estudiantin pratique, ... et une connexion intime, justifient une action commune et concrete qui vent parer â tontes tendances, qni atteigneraient Pintérét des trois Unions Nationales“. Pactul anexat acestui acord este statutul de funcţionare al nouei organizaţii. Delegaţiile se obligă să-l respecte prin semnăturile date în numele respectivelor uniuni naţionale studenţeşti. Odată creată, Mica Antantă, s-a convenit asupra corelării activităţii studenţimei printr'o politică externă concentrică. In interesul ei corelarea viza asupra practicităţii care să facă din noul organism o fiinţă viabilă. Astfel în sânul Confederaţiei internaţionale studenţeşti, Mica Antantă se prezenta Şi se prezintă cu puncte de vedere unitare Şi cu pretenţii comune. Votul celor trei uniuni a ajuns ca atare hotărâtor in toate problemele confederaţiei şi în consecinţă situaţia Micei Antante apreciată. In sânul ei Mica Antantă a fost organizată în patru comisii de congres, cari discutând diverse probleme, să le dea soluţionarea cea mai eficace. Aceste comisii lucrează exclusiv în timpul congreselor ţinute anual în una din cetăţile universitare ale celor trei ţări-Iată şi preocupările comisiilor: Comisia I. — asistenţă universitară; Comisia II. — relaţii practice şi voiajuri; Comisia III. — sport; Comisia IV. — propagandă şi colaborare ştiinţifică. Congresul anual va avea să ratifice otărârile luate în diversele comisii, trecându-le spre soluţionare comitetului executiv (consiliul) ce prezidează destinele Micei Antante şi care se compune din câte doi delegaţi ai fiecărei Uniuni Naţionale studenţeşti. Succesivele congrese de la Praga (1930) şi Bucureşti (1931) au organizat în detalii comisiile, pornind chiar lucrări a căror eficacitate notează o preţioasă importanţă. Astfel, -ia convenit lai un schimb de studenţi între cele trei ţări, la organizarea de colonii de vară ţinute în 1930 la Cartat pe Mediterană și 1931 la Te- AUREL CIATO A trăit o viaţă de om singuratic, şi i-a fost scris să moară în drum între străini. Cum nu a ajuns ţinta călătoriei din urmă, tot asemenea n’a ajun să vadă realzat idealul vieţii sale de după unire: România , un Stat de drept, nu în teorie, ci în practica vieţii. Aici vedea piatra de temelie a României viitoare. Acesta era motivul pentru care nu făcuse după unire politică de partid : nu vedea nicăiri, pusă pe planul întâi, această reocupare. Era, în definitiv, tot o caracteristică a doctrinarului politic, care a fost Aurel Ciato toată viaţa. Nu putea pipăi distanţa de la gând la faptă, de la teorie la realizare. Sau mai exact, nu-l interesa. Era un imaginator pe care realizările practice ale vieţii nu l-au atras, şi astfel nici nu putea aprecia piedecte ce se puneau în cale realizării idealului său politic: România, Stat de Drept. Aplicarea sa spre contemplare o dovedeşte nu numai viaţa singuratică pe care a trăit-o, ci şi sensibilitatea artistică mărturisită întrun volum de versuri, în tinereţe. Şi totuşi în studiile şi articolele sale politice a dat, din tinereţe, dovadă de un spirit de pătrundere puternic, de o judecată foarte solidă. In teorie dădea admirabil. Şi nu fantast, real. Argumentaţia sa cu greu putea fi răsturnată, sau de fel. Avea puţine puncte de mânecare. Câteva principii şi adevăruri în general recunoscute de ştiinţa Dreptului- Câteva pietri de temelie. Câţiva pilaştri. 5* deşi dădea mereu pe aceste principii, nule banaliza niciodată. Era sistematic în argumentare şi-l ajuta o logică de fier. Avea un stil viguros, şi limpede. La epoca în care începu să scrie era de admirat buna sa sintaxa românească, dat fiind că scria şi publica în Ardeal şi anume studii şi articole ştiinţifice. Cu două decenii înainte de unire A. Ciato scria frumos româneşte, pe când alte articole ştiinţifice trebuiau descifrate. Când a înfiinţat la Blaj „Revista politică şi literară“ mi-a cerut colaborarea, ■pe care i-am oferit-o bucuros. Revista lupta, ca toate revistele noastre,cu greutăţi editoriale. N’a avut tăria, sau n’a avut putinţa să le învingă, poate tot din aceea repulunea instinctivă faţă de latura practică a vieţii care l-a făcut — cât a trăit — un maptabU. * In singurătatea anilor lui din urma părea că-l îngreuiază tot mai tare o umbră de tristeță. Incunjura oamenii, părând că voeşte să evadeze mereu dii mediu. *Bănuesc vinovată latura sensibă şi mândră a sufletului său: ce să facă în lume, în societate, când aceasta curge mereu, se vede numai pe siie, şi nu-şi mai aduce aminte de cei ce nu au îndrăzneala să se amestesce cu şiroiul ? De unde să bănuiască societatea, în vecinică mişcare, că la unii oameni conştiinţa distincţiei e mai tare decât instinctul conservării care-ţi dă ghei? Şi îndrăzneală ? Un prieten bun. Un visător, şi totuşi limpede şi real în doctrină. Unul de care nu se va putea spune că s’a îmbulzit în România Mare Și a luat locul altuia. m » Odihnească în pace 1. AGARBICEANU..