Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)

1933-12-01 / nr. 264

Anul al XV-lea No. 264 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Strada Begins Haris Nr, 36, T'n'T PPfiM • / Adm. 13-31 I­E LEI OR .­­ Direcţiunea 13.34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere------Lei 806 funcţionari----------„ 700 Autorităţi şi instituţiuni „ 1000 în străinătate dublu. Organ al Partidului Național Lei 3 Taxa poștală plătită in numerar Mo. 11178/1920. DRUMUL NOSTRU Întâia­ chemare de tulnic la noua luptă ce a început, a adunat la Cluj din toate colţurile Ardealului, pe fruntaşii hotă­râţi îşi inimoşi ai partidului naţional ţărănesc, pentru a face mărturia­­stră­lucită a deplinei unităţi şi solidarităţi în jurul steagului ţinut de conducătorii acestui mare organism politic. Dar la Gliuj nu ia fost numai întrunirea unui for statutar — comitetul provincial exe­cutiv al partidului naţion­al­ ţărănesc, nu numai o impresionantă solemnitate pen­­tru confirmarea desăvârşitei încrederi şi­ a devotamentului deplin faţă de ma­rii animatori şi conducători de totdea­una : Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi Alex. [Vaida Voevod. ■A fost aici la manifestarea care'a fost urmărită cu bătăi repezi de inimă de către întreagă naţiunea.', o arătare şi o definire ai drumului pe care ţara trebue­­să o urmeze, pentru înălţarea şi strălu­cirea iei. Cuvântările rosti­te de către cin­ii Iuliu Mamin, Ion Mihalache şi Mihai Popovici, a­u tras liniile mari ale unui program, şi­ au­diat semnalul de joc al­­unei acţiuni care înglobează în cuprini suirile ei tot ce ţara aceasta are d­emn, vrednic şi sănătos.* Drumul de urmat, a fost definit prin,­intele călăuzitoare, iar acestea au fost fixate în mod ,pe cât de limpede, pe atât de hotărât, ca nişte adevăruri retrân­i cuitoare, izvorâte din însăşi porunca des­tinului românesc. Întâia dintre ele, cea care arde în cuprinsul tuturor gândurilor româneşti şi deca atingerea căreia atârnă în mare parte soarta celorlalte, este „restabilirea echilibrului perfect al vieţii de stat, prw împletirea wm­oniomă a voinţa curate a monarhului cm voinţa curatei a fara­­ne,nii, jiMM-lui nu dispară de tie umbele tot ceea ce est­e parazikv". Marea operă d­e educaţie a ţărănimii şi de identificare a atructuri politice a statului cu struc­tura­ naţională, va putea unna de­ aici nestânjenită şi luminoasă. * Fiinţa, partidului naţionil-ţărănesc este străbătută organic de idem naţio­nală şi de idee ţărănească. Ideea na­ţională mut obligă la o întărire a tuturor bâz­iilor ed.­i pentru desăvârşirea nncre­­derii în propriile noastre forţe, iar ideea­ ţărănească, ne ce­re imperios realizarea dreptăţii sociale, prin ridicarea mulţi­mii celor 80% de plugari din populaţia ţării, la conştiinţa limpede ai intereselor ei, a forţei şi a demnităţii sate cetăţe­neşti. Suntem monarrhici convinşi, pen­­tru câ principiul monarch­ic trăieşte viu şi hotărâtor din sufletul naţiunii j­oasteia care şi-a­ creat, mniri partidul maţi­o­nal -ţ­ărănesc, expresia organi­zată a voinţei sale. Dar tocmai acest monarhism con­vins care face din în­treagă naţiunea zid­uviu în jurul Re­gelui, cere manifestarea liberă şi di­rectă a voinţei regate în toată stră­lucirea şi măreţia ei, pentru ca ace­astă putere de sus să se întâlnească nemijlocit, în cuprinsurile vieţii de stat, cu puterea de jos a voinţei na­ţionale liberă şi nefalsificată. De­­aceea, întâia ţintă a f­aptelor parti­dului naţional-ţărănie­sc, este înlătu­rarea acelor oameni cari s-au pus în­tre Rege şi Naţiune, furişându-se a­­colo unde nu este locul lor, — şi eli­minarea din viaţa politică a acelui­­politic­ia­nism pariaizatai, care exploa­tează şi falsifică voinţa naţională.­­S­târpirea tuturor vârcolacilor, atât cei cari se sbat să întunece voinţa de sus, cât şi cei cari caută să ştir­bească, voinţa naţiunii, e întâia, po­runcă a zilei şi a destinului româ­nesc. Ea va putea fi împlinită ,complect, când­­principiul responsabilităţii a­­ce­lora cari deţin puterea publică în stat, va fi întronat­­în deplinătatea lui în spiritul noum­, Constituţii şi ur­mărit pana la prima şi ministru, iar acest­a va fi înzestrat cu posibilita­tea raspunderii­ reale, adica având rea­lm­i­nte în matta la întreaga pu­tere de stat şi întreg aparatul de gu­vernământ. stehimitarea Constituţiei se impune ca o necesitate naţională a cărei impunere nu rm­ai poate în­târzia, atât pentru reorganizarea statului şi lărgirea drumurilor de progres ale României noul, cât şi pentru a cuprinde în ea spiritul ţără­nesc şi iniţiativele creatoare locale, împiedicate în manifestarea lor de cadrele înguste ale­­-actualei Consti­tuţii. * Ţintele acestea, ale progra­mului desfă­şurat lui cuvântările de pe Cluj, luminează puternic drumul drept al partidului na­­ţional Ţărănesc. El nu este însă numai al nostru. In împrejurările actuale, când ţara este răscolită dintr'im ca­păt în­­tr’altul de pro­voca­ţiu­nile unui guvern născut din coanhinitate forţelor oculte, diruimiuili acesta, este drumul luminii, al pro­gresului, al patriotismului şi al demni­tăţii iraţionale. .................................................................... D. Dinu Brâtianu totuşi pleacă la Paris BUCUREŞTI, 30.­­ Aseară a avut toc­mai locuinţa dini Nicolae Titulescu o lungă cam­ărâb­ei, la mire au participat . Dinu Brătianu îşi Victor Slăvescu, jadaist­u­l şi subsecretarul de stat dela finanţe. Cu acest prilej s’a hotărât defi' JUfutjiv, ca d. Dinu Brătiaaru să piece la fWis, sâmbătă pentru a lua contact cu reprezentanţii creditorior străioi. IOXOT­ Se deschide parlamentul hitlenst BERLIN, 30. *— D. Goring, preşe­dintele consiliului de miniştrii din Punisia, a b­onvocat parlamentul Rei­­chului pe ziua de 12 Decemvrie. Lu­­crările noului parlament vor avea exec in lom­nul operei Kroll. Noul apar­­taament este fondat numai din hit­le­­riști și d­eci nu m­ai decât un simplu birou da înregistrare. —oxo— Italia e îngrijorată de înarmărilor Sovietelor ROMA, 30. — Presa fascistă dă foarte mare importtanţă întrevederii ce va avea loc între d. Miu­ssolini şi Litvinov, mi­­nistrul de externe al Sovietelor care re* Intercomdirse din America în Europa va. poposi tei Ramă. Se crede că Ducele va căultiai să obţină dela d. Litvinov unele ămuriri în ceeatoe priveşte inarmoTM *înatei roşii, fapt care nelinişteşte nu nhmiai Japonia­, dar­­şi ţările burgheze europene. •ntreaga presă aifirmă că Întrevederea va î poate cea mai importantă din câte a avut loc d«I război încoace în Capitala ttWDii . . ..... -- - te-iîJEi — Banditismele electorale continuă — D. prof. Petre Andrei şi propagandiştii partidului naţional­­ţâ­rănesc din jud. Vaslui au fost atacaţi şi m­a­lt­r­aţi de bârâu şi liberali — Alte acte de teroare s’au întâmplat la Tecuci­­ — D. Ion Mihalache raportează Suveranului cum interege guvernul sa asigure libertatea alegerilor — TOClJRiEŞTl, 30. — Ştirile privi­toare la campania electorală conti­nuă să arate banditismele şi teroa­re®. icare s'a coborât din nou asupra satelor. Astfel, ieri în judeţul Vas­lui candidatul partidului naţional­­•ţărănesc d. prof. imiv. Petre Andrei a fost atacat de o bandă de bătăuşi tiberili, cari au tăbărât cu ciomegele asupra propagandiştilor naţional-ţă­­răniişti rănind grav pe cetăţeanul Ni­­colae Bogarde. In toate părţile jude­ţului bătăuşii liberali au pus în func­­ţiune ciom­egide, vârând groază în sulfletul­ locuitoriilor. Faţă de toate aceste provocări şi teroare, d. prof. Pietre Andrei a adresat Suveranului următoarea telegramă: „Măria Ta. La Vaslui nu poate fi vorba de campanie electorală, adevărate mă­celuri se comit de către bandele de bătăuşi guvernamentale în văzul au­torităţilor, Măria Ta, Viaţa ne este La primejdie, apăra pe supuşii Ta*“. 1 .* BUGU­REŞTIÎ, 30. — La Teouei de ase­­menea bandele de bătăuşi literali au îm­piedecat pe propagand­işt­ii par­tod uhiu na­­­ţikântăl'tărănjesc, ca să se deplaseze în judeţ. Teroarea­ este de­ nedescris. LFOGRIZIA GUVERNULUI­­ BUCURIEIŞtiI. 30. Faţă ele intârn ,poorite şi datele precise de mai sus gu­vernul prin ministerul de interne încear­că ca să lege ţara­ la ochi, dând comtr uidate prim cari se anunţă că în întrea­ga ţară domneşte cea mai perf­ită or­dine şi­­linişte şi că reprezentanţii par­­tidel­or de opoziţie pot să-şi desfăşoare con­taiotul nettullburat­ cu alegătorii. Guvernul nădăjdueşte ca să acopere cu această pastă faşă ochii naţiunei care uii numai vede ceile ce se întâmplă dar­­e se simte, pentru că loviturile pe care le dă acest regim sunt date membrilor m­aghî­­ulu­i şi deci ţie lovesc corpul acesteia. Go­­munidațieile oficiate pe care bas-buzucul dela interne le dă pentru liniştirea opi­niei publice au darul ca­ să întărâte şi iimian­ muit lumea, şi deci să ridice, împtr­­riviat acestui regim întregul dispreţ şi oprobilu al neamului. 11. Personal­it­a­t­ea complexă a lui A. D. Xenopol ne întâmpină îrr pragul celui ide-a­l idoilea volum d­in Studii şi Documente literare. Epoca .­­tini­mei cu toate problemele ei are a­­dânc răsunet in memoria bogată, susţinută de o amplă cultură filosofi­că, a lui Xenopol. S’a discutat formaţia intelectuală a lui A. D. Xenopoil, lat­urea filoso­fică a personalităiţii sale,*) iar la a­­parţia acestui an­ doilea volum de Studii şi Documente Literare s’au scris articole relevând profunzimea de gândire şi ascuţimea spiritului acestei personalităţi multilaterale, bogat înzestrate precum şi punctul de plecare al gândirei sale: Bukle, Steinthal şi Lazarus.**) Totuşi trebue să ne oprim atenţia asupra dexterităţii sale în etajarea opiniilor critice peste dtate şi docu­mente,­­ şi mai ades asupra mari­lor posibilităţi de expresie în destăi­nuirea lucrurilor intime. Sentimental, deşi deprins cu o­m­­*) Gf. N. Bag­dasar: Filosofia con­­temporă a Istoriei, Bucureşti 1930. **) Cf. I. Brucăr: Fillosofia în „Stu­dii şi Documente“,­ România litera­ II, 70, o­ruxoasă disciplină ştiinţifică, Xeno­­pod trădează o complexă viaţă inte­­r­ioară şi sentimentele sale i se in­­sirue de la înfiriparea dragostei fe­ciorelnice, cu veşnicele prăbuşiri de cedinţe, la iubirea de ţară, car­e-i trezea mânia împotriva a tot ce con­tribuia la denigrarea ţării. Şi, ţi­­nându-se seama­­de or­iginea sa stră­ină, profesiunea de credinţă din scrisoarea din 1870 dieşi leagă miste­rul îndrăgostirii lui de trecutul no­stru de voevozi şi norod aşezaţi de­­ai lungul istoriei, şi al vieţii saie risi­pită în volume de fapte şi idei mari: „In inimă simt răsunetul durerii ce fiecare veste rea­­despre ţara noastră aduce cu sine... Fără voia mea m-am născut, am crescut în sinul unui popor anumit, am adunat în sufle­­tu-m­i toate aspiraţiunile lui spre bine. T­rebue să-i consacru tot ce natura mi-a dăruit: inimă şi spirit, putere şi răbd­are, pentru că natura, prin legile ei de fel, a legat existen­ţa şi fericirea mea de existenţa şi fericirea întregului din care face parte.­­Mă vei trata poate, cum a fă­cut-o odată Junimea, de copil. Tu însă atunci nu erai de acea părere, şi d­acă ceea ce simt eu acuma sunt simţiri copilăreşti, atunc­işi dori ca până în ultimi«!« momente să-mi * păstrez iqotpflilăria sufletului meu“, vii. ro.­ • I toiceasta credinţa Al conduce la .studierea na^oruammuiu ca factor generator al opei eioi' ue arta, in sen­sul accentuarii apevânului ca punct de piecare. Arta creşte Um iranian­­tarin­e reaie ale sociecaţii şi trăieşte numai* prin, aceste frământări, jâi, sonietu­ i poporului se numniesia ut ţesătura operei artistice. Xenopol combate „cosmopolitis­mul" tim Xiaiurescu şi. recunoaşte naţionauismuiiut întreagă contribu­ţia în creaţia antiisticâ, iar in lămu­rirea procesului iile reproducere este­tică, pe gustare a oper­ei de artă, vă­deşte o justă intel­egere: „----un e­lement esenţial al artei este de a fi naţională, adecă de a­ se mişca în aceea sf­era de idei care formează bo­găţia specială a unui popor. Cele mai frumoase produceri sunt tocmai acelea care sunt colorate mai mult sau mai puţin după nuanţele deo­sebite ale sufletului poporului în ca­re sunt produse, huiron şi Florica, Rodica, sunt poezii care nu pot sa producă unui străin aceeaşi adâncă mulţumre sufletească pe care o pro­­­dţ­ce unui Român, pentru că străinu­lui îi lipseşte comoara de gândire şi de simţiri comune, către face ca fie­care cuvânt să aibă un răsunet în minte, să trezească un roliu de gân­duri poetice în sufletul celui ce le citeşte. Deasem­enea şi cu Om­er sau cu Hermann şi Dorothea. De aceea cu atât mai mult guşti frumuseţa­­lu­i Omer şi a lui Goethe in Hu­rmiaMn «ii eât cunoşti mai bine iviaţa îsi spiritul popoarelor a căror icoana eae o îcpu ezmita. ireoue sa ca luuuh a Minau cureeţia naţionala a spiritului nostru mn ceeace priveste iiureaaiuia, oaca voim sa producean an aaevar ceva mat« ', tu, iidj. E aici, în aceasta delimitare a fru­­mosuitui, o preţuire în dreapta mă­sură a rasei şi mediul­ui ca factor ge­nerator al artei.. . şi o recunoaştere juista a i'Oilului usturiei iliterare, care este­ de a stabili condiţiile psihice ale creaţiei, aşa cum, mai târziu, B. Grace l-a formulat in cadrul doctri­nei sale estetice.­ E interesant de reţinut această combatere a estetism­ul­u­i în arta al lui Titu Maiore­scu chiar din partea meinilor Juan­mei, car­e ne ajută să stabilim atmosf­era de cristaliza­re a idirecţiei estetice, în cadrul paro­­biemeilor grele ce se impuneau cu necesitate, mai ales la noi. Tot atât de perspicace se arată Xenopol când vorbeşte de procesul de creaţie, de neiliniştea creatoare „aţâţată şi mărită de patimile cele mari ale vieţii, nelinişte asemenea cu aceea a naturei, din care ies crea­ţi­uni“. In­­lămurirea acestui moment, în care fiecare artist îşi găseşte reali­tatea sa temp­eram an­t­ală, dar toţi îşi mârturisec tumultuoasa îngră­mădire die sensati, şi emoţii, într’o, atmosferă de bucurie înfiorată, do­minată ide conştiinţa creaţiei, Xeno­pol ca şi Duiliu Zamfirescu sau Creangă — mai puţin nuanţat în ex­presie, dar dominat de conştiinţa a­­trei ixxperienţe reale, ne descoper taina de vis şi realitate, cu sonori­tăţi de cristale ale cuvintelor, a pro­cesului creator. Iată ce-i scrie Duiliu Zamfirescu l­ui Iacob Negruzzi în 1888, când a­­cesta îl anunţi de perioada de e­­puizare a inspiraţiei: „Ce­ păcat că nu mai scrii şi mai cu seamă că ţi-a intrat în suflet convingerea că nu mai au­­ inspiraţie! Par’că noi, oame­nii de azi, mai credem în aşa come­dii. „Dacă eşti temperament de artist şi lumea te impresionează altfel de­cât pe ceilalţi muritori, impresia a­­cumu­lată, şi oarecum exaltată, de­vine isvor ,de poezie sau de cugeta­re proprie, de îndată ce o cauză oa­recare, adesea fără însemnătate, te face să te răsfrângi înlâuntrul firei fete însuţi. Inspiraţia este nimicul trecător care sparge coaja indiferen­ţei zilnice şi face foc izvorului ade­văratei simţiri, puterniciei concen­trări de mai înainte“. (ISt. D. L. I, 55). E o explicaţie biologică, ştiin­ţifică. Acelaşi lucru *îl susţine Xenopol, care, deşi nu era artist, era un pri­cepător al proceselor psihologice cu răsfrângeri în mişcările colective sau în înălţările spirituale ale crea­ţiei artistice. Şi ,e­l pune la baza crea­ţiei experienţa reală a vieţii, durerea care purifică şi creşte sau bucuria care recheamă energiile din străfun­duri. „­Cine făcu odată frumoasa comparare între sufletul rănit şi scoica cu mărgăritare? Din rană se poduce la.ambele productele scun»­­te -prafe m hm­enrâ Ir ; urmă. saem'f* 1. E. TOROUȚIU, Studii și documente literare - 3 voi. - Tip. „Bucovina" - București, 1931-1939 -de: GH. I. BIRIȘ Liberalii au avut nevoie de morţii de la laşi spre a se justifica faţa de Wieder, Finaly şi Wolfsohn „Viitorul“ nu vrea să-şi desmintă trecutul de oficios al calomniilor. In loc să filosofeze asupra neputinţei liberale de a face faţă problemelor economice, de a-şi salva unitatea partidului şi de a depune liste de candidaţi. in loc de a medita asupra palmelor pe cari şeful guvernului a început să la încaseze, — vorbim la figurat — se dedă la infamii in­ventate fără nici un scrupul, de 0*10 mai abjecte şi pervertite minţi greco­­fanariota din anturajului lui Iani Ducaş. Grada oficiosul calomniilor libera­le că ţara aceasta uită aşa de re­pede? Crede că nimeni nu-şi mai aducei aminte că toate tulburările din 1922 şi până în 1928 au fost comentate de partidul liberal. glDovadă­ că devastările de sinagogi de la Oradea ,mare au fost subvenţio­­­­nate cu loo.pop iei de la, d. Uuţa Tatorescu, pe a­­cea,vreme subsecretar de stat la Interne, a fost făcută doar in pli-­ na şedinţă a centrului studenţesc din Cluj, un­de s’au aenunţat mano­­perie ib­era. Presa a înregistrat şi ea jocul du­­blu al „patrioţior“ cari cu o mână aruncau bani pentru tulburări, iar cu alta bateau pe turbulenţii Şi a­­ceama pentru ca partidul uiiterar să naviga­ze livre stancue „naţionalis­­muliu" şi are „autoritarismului“ pe cari işi întemeia tirania prelungită dincolo de capacitatea de răbdare a Jam. ____­­ A trebuit ca In 1928 să vină la mi­nisterul de Interne cu AJL Vaida-voe­vod pentru ca liniştea să se restabi­lească în Universităţi şi pe străzile oraşelor. Tactul dsale a învins dis­peratel« încercări ale tiberanlor de a menţine tulburările, p până ieri liniştea s a menţinut, cu excepţii mici. .Odată cu venirea liberalilor, fla­­cara tulburărilor s-a reaprins . *«»*>. „!_.*■■ .«»au Dacismul muribund, instalat la putere peste voinţa ţării, cu ajuto­rul omulei compusă din „economi­şti“ din ţară şi de peste notare, avea nevoie de pâlpâiri de Vacan, pen­­tru ca înecând în sânge pe căţi­va tre­cători nevinovaţi, să-şi capete certi­ficatul de bună purtare de la cei ce l-au adus la putere. Câţiva agenţi provocatori, — Ube­­rhii nu comunişti — şi totul a fost aranjat. Tineretul e doar atât de credul şi de entusiast. Apoi câte­va salve, câţi­va morţi şi bancnerul Finaly din Paris şi Wolf­­sohn din New-york au putut fi avizaţi ,telegra­fic de Wieder şi Duca, că „ordinea“ in Româ­nia e restabilită iar pentru acest joc cinic şi mi­nor, mai trebuia ceva ce să le mă­rească „succesul“ executorilor testa­mentari ai „miniştrilor de interne tranasovici şi Guţu Tă­tărescul CALOMNIA împotriva guvernului precedent, spre a confirma CALOM­NIILE anterioare. Aşa s-a născut „bomba“ că guvernul Vaida a sub­venţionat“ extremismele de dreap­ta“ Ce vrea „Viitorul“ cu lansarea ei? îşi închipuie că opinia publică ro­mânească va crede asemenea gugu­­mănii? Desigur oficiosul calomniilor nu e atât de naiv! El are un obiectiv mai simplu: VREA VOTURILE POPU­LAŢIEI EVREEŞTI. Dar oare evreii vor fi atât de lip­siţi de discernământ, să nu vadă jo­cul dublu al liberalilor? Se vor lăsa mistificaţi­­de manoperile permanen­tului escroc de voturi în­ beneficiul ducismului, Fildermann? Noi nu cerem voturi decât de la partizanii noştri! Dar vrem să avi­zăm lumea de bună cerdinţă, să se pună în gardă faţă de invenţiunile ticăloase ale presei duciste şi faţă de „bivalenţa“ liberală. Să treacă alegerilor şi ducismul va ieşi pe faţă cu politica lui adevă­rată, cu evreii din streină­tate şi din camarilă, dar contra celor din ţară II După cum azi dudumul a avut ne­voie de câţi­va studenţi morţi ca să se justifice faţă de Wieder, Finaly şi Wolsohn, va avea nevoie din nou de câte­va sinagogi sparte, ca să se justifice faţă de opinia publică re­voltată de manoperile de azi. Şi ni­mic nu­­ va împiedeca să nu le aibă. NIMIC ŞI NICI O SUMA! Lumea de bunăcredinţă să fie în gardă!! Audienţa dlui Ion iamaiocne la Suveran BUCUREŞTI, 20. — M. Sf. Rogole a primat ieri după masă într-o lun­gă audienţa pe dl. Ion, Irinalache, preşedintele partidului naţional-ţă­rănesc. Cu acest prilej, d. preşedin­te Mihalache a adus la cunoştinţa Suveranului modul in care guvernul înţelege ca să împiedice propagan­da şi deci să falsifi­ce rezultatul ale­gerilor. : ““’■"'OX 0'-=~~ Vineri 1 Decemvrie 1933 d. va însene j. ucismului: „Nihil sine... Wieder“. Comunicat Biroul electoral al partidului national­ ţărănesc pentru, Ardeal şi Banat func­ţionează in permanetă în localul cluj­u­lui din Strada Regina Maria 36, Cluj, având telefonul No. 6­62. Organizaţiile din provincie sunt rugate a informa­­Bi­roul despre situaţia din judeţele lor şi a semnala de îndată orice abuz în legătură cu campania electorală fi alegeri. Biroul electoral provincial al partidului natioedrțărănesc.

Next