Patria, februarie 1934 (Anul 16, nr. 25-48)

1934-02-01 / nr. 25

Anul al XVI-leafNo. 25 . Cenzurat. REDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA O'iij, Strada RefLae Maria Mr. SB.­­ Redacţia ?î Ate, IS-8Î Direcţiunea 18-34 DIRECTOR: AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL, , Froferaal libera —> — LaS 800 Fancţionari — ►—< — v 700 Autorităţi «i inatitaţlHal „ 1009 la «iiiiaăiat» dubla. J1 DR. 1 AXA POSTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929. Organ al Partidului National Țărănesc Provocările „destinderii“ După o remaniere parţială, guvernul a hotărît deschiderea parlamen­tului. Programul de muncă al corpurilor legiuitoare a fost întocmit înt’un spirit de completă învrăjbire şi neînţelegere chiar şi între ramurile de di­ferite nuanţe ale partidului liberal. Ca şi în problema conversiunii, în toate noule proecte de legi, lupta se dă nu numai între partid şi guvern — adică între concepţiile diui Dinu Brătianu şi cele ale dlui Tătărescu, — dar şi între înşişi membrii guvernului. Conversiunea, modificarea reformei administrative, desfiinţarea regiilor autonome, cum şi toate celelalte proecte de legi întocmite în spiritul îngust al reîntăririi economiei şi hegemoniei partidului liberal, chiar cu preţul des­­organizării economiei naţionale,­­ vor întimpina unanime ostilităţi atât în Parlament cât şi în opinia publică. După vorbele mieroase ale recentelor apeluri de pacificare sufleteasca, acum guvernul îşi arată pe faţă arama, prin fapte. Şi desigur nu este o simplă întâmplare că toate aceste provocări coincid cu preocupările pentru „destindere“. Era, pe semne, nevoie de o nouă dovadă pentru demonstrarea jocului tradiţional pe două fronturi. Ceea ce şi-a fixat până acum guvernul în programul său de lucru, este menit să întindă şi mai mult coarda gata să plesnească. CHIU zilnic zsarol „Plina Pactul balcanic în faza decisivă Un nou climat de bunăvoinţă reci­procă, de solidarism şi de cordială în­ţelegere pentru susţinerea păcii actua­le, animează popoarele din Balcani, cari se vor reuni în proximele zile în jurul unei mese verzi pentru a semna acel pact care va forma în viitor con­stituţia sud-estului european. Dacă am încerca să identificăm azi cui îi revine paternitatea acestei idei, care iată, trup s-a făcut, desigur că ar trebui să împărţim iniţiativa în egală măsură, între toate popoarele cari lo­cuiesc această peninsula. D. Papanas­­­tasiu cu ocazia celei dintâi conferinţe balcanice, Ismét paşa, cu prilejul unui toast, Tevfik Rouchdi bey, actualul ministru de externe al Turciei şi pe ur­mă d. Titulescu, au accentuat în ace­laşi fel la diferite ocazii, necesitatea li­nei destinderi în politica ţărilor balca­nice, care să fie apoi urmată de o se­rioasă și armonică colaboclos în toate domeniile. Geneza pactului balcanic, care vizea­ză constituirea unui bloc de state bal­canice, cu angajamentul de a respecta și a face respectată starea de lucruri creiată prin tratatele tie pace, trebuie căutată în acele numeroase acorduri bilaterale de neagresiune şi de amici­ţie, pe care popoarele din acest colţi­şor de lume le-au încheiat de mult. Ieste suficient să amintim pactele de neagresiune şi de definiţie a agresoru­lui semnate de Rusia cu toţi vecinii ei, acordurile Turciei cu statele balcanice, efortul de continuă apropiere între Bulgaria şi Iugoslavia, vizita Regelui Boris în România şi spiritul de extre­mă conciliaţiune de care este animată politica externă a Greciei, pentru ca să ne dăm seama că dorinţa de pace a S­oarelor din Balcani este un proces ploaie care înaintează spre împli­nirea şi desăvârşirea lui. Azi toate aceste acorduri bilaterale tind să se unifice. Acordul este perfect între toate statele, afară de Bulgaria şi Albania, cari nu au putut încă ceda din opţiunile lor asupra unor fragmen­te de hartă, anterioare păcii dela Ver­sailles. Obiecţiunile formulate de Bulgaria împotriva pactului balcanic se pot re­zuma în următoarele : semnarea aces­tui pact ar obliga pe vecinii noştri să recunoască într’o formă imuabilă şi definitivă actuala hartă a peninsulei. Pentru opinia publică bulgară, acest fapt ar echivala cu o capitulare, pen­­tru că semnătura acordată pactului nu prezumă nici o compensaţie. Bulgaria are imperioasă nevoie de o ieşire la marea regee, pe care nu o va putea pri­mi decât după o prealabilă înţelegere cu Grecia. Tot astfel ea are încă de rezolvat problema macedoneană şi dificultăţi de hotărnicie cu Serbia. Iată de ce, Bulgaria care a dat dovada unei neagresivităţi perfecte, semnând pacte bilaterale cu toate statele din penin­sulă, nu poate încă să semneze pactul balcanic. In ceea ce priveşte Albania, orienta­rea ei în politica externă este supusă directivelor italice, cari nu au dat până acum nici o indicaţiune în această pri­vinţă. Astfel fiind situaţia, piedecile cele mai mari din calea realizării pactului balcanic, nu mai sunt formate, prin ex­pectativa acestor două ţări cu politică externă specifică. Nu peste mult el va întruni aprobarea unanimă a tuturor statelor din peninsulă, înscriind la bi­lanţul politic al Ligii Naţiunilor o nouă putere formidabilă, care alături de Mi­ca Antantă va fi una dintre cele mai serioase garanţe a stabilităţii de pace şi a refacerei economice a lumii fră­mântate de criză. Pactul balcanic nu are numai o în­semnătate de suprafaţă. El denotă sanctificarea unui proces definitiv în­cheiat, acceptarea judecăţii istoriei din partea popoarelor balcanice şi în ace­laşi timp obligamentul de a apăra a­­ceastă judecată. Una dintre cele mai pregnante ca­racteristici a lui, este şi faptul ca el nu s’a gestat pe urma unor injoncţiuni din afară, nu a fost prezidat de o ma­re putere din Apus şi nu este aservit nici unei politici de imperialism. Pac­tul balcanic este un instrument de de­fensivă şi de reconstrucţie economică. Un acord armonic între naţiunile con­strânse să locuiască un teritoriu care din punct de vedere geografic for­mea­­ză o unitate bine definită. întâmpinat de către mulţi oameni politici cu scepticism, pactul balcanic merge pe linia interioară a progresu­lui în paralelism perfect cu Mica An­tantă, el urmărind stabilitatea păcii în Balcani, iar Mica Antantă în Europa Centrală. Este un semn al vremii acesta, un angajament de intoleranţă faţă de a­­narhia politicei internaţionale şi o pa­văză de apărare împotriva tuturor ten­dinţelor de imperialism. Fiecare­ stat contractant al acestui pact îşi află asi­gurată dorinţa de a trăi liber în vir­tutea principiului de auto-determinare, în cea mai armonică colaborare cu vecinii lui. Ideia de pace este manifestată cu mai multă vigoare de către popoarele mici. Inmănunchiarea lor în unităţi mai mari, cu directive generale iden­tice, nu însemnează concentrare de­cât în ceea ce priveşte ideia de dreptate socială şi de pace trainică. Pe barca lui Noe, porumbelul s’a în­tors cu ramura de măslin şi razele de lumină o vor face să rodească din nou. O-­h’) Suspendarea conducerii C. A. P.S-ului BUCUREŞTI. 31.­­ Pentru a justi­fica măsura pe care intenţionează­­să o ia în vederea desfiinţării caselor au­tonome, guvernul a ordonat o anchetă şi la Casa Autonomă a Pădurilor, sus­pendând totodat­ă pe dni Petre Ioan şi Goşiu directorul şi subdirectorul gene­ral precum şi întregul consiliu de ad­ministrație al GAPS-ului. Măsura ar­bitrară a guvernului a produs o penibi­lă impresie. Noul ministru al României la Ankara BUCUREŞTI, 31.­­ D. Eduard Ciuntu noul ministru al României la Ankara şi va lua postul în primiră Luni. Cercurile, diplomatice speră că ac­tivitatea dlui Ciuntu va avea darul ca să adâncească raporturile de bună prie­­tenie şi relaţiunile comerciale şi econo­mice dintre România şi Turcia. —0X0— c j­ustiţia sancţionează primarii alungaţi şi consilie comunale dizolva­­te, s au adresat cu întâmpinările lor la acele organe ele justiţie administrativă care se numesc Comitetele locale de re­­vizuire, şi care sunt menite să vegheze asupra dreptăţii şi respectării desăvâr­şite a legii in administraţie. Acum la toate comitetele locale de re­vizuire a început dezbaterea proceselor de acest fel. Abuzurile de sus şi încăl­cările de drepturi ce s-au făcut, sunt cercetate obiectiv în lumina care trebue s­ă rămănă neprihănită, a textelor de lege. Fără altfel de consideraţii lătural­nice, urmărind indicaţiile precise ale dispoziţilor ordonate de legi, comitetele locale de revizuire au început să aducă hotărârile de reaşezare în drepturi a consiliilor comunale dizolvate. Aceste sentinţe aduc în acelaş timp şi sancţio­narea actelor de abuz. Ziele acestea au fost infirmate dizol­vările de consilii comunale din Orăştie, din Zalău, din Cărei şi din alte oraşe şi comune. Alte procese sunt în curs. Au început sancţiunile, şi dacă acti­vitatea justiţiei administrative mi va fi stânjenită, opinia publică, ai cărei re­prezentanţi au fost obiectul răzbunărilor politice, va primi satisfacţie completa s­tin această direcţie, prin repunerea în funcţiune a consiliilor orăşene şi jude­ţene alese. Dar acest fapt înseamnă o drastică punere la punct a metodelor cu care a început guvernarea liberală. El încurcă şi răstoarnă toate socotelile mărunte de club. Iată de ce pentru a scăpa de sanc­ţiunile pe­ care i le aplică legea, gu­vernul a hotărât­ desfiinţarea Comitete­lor locale de revizuire. Un punct­ nou pentru profilul moral al regimului. Ţara îl înseamnă în bai. (t. b). Cik­lt zsarol Zshlt. „Patria ” ui f­iul­ui do Cjir, T­a­t­u. Corpurile Legiuitoare se Întrunesc mâine O. N. N. Săveanu va fii preşedintele Camerei, iar d. I. Nistor al Se­natului — Grupul Iun­ian nu participa la şedinţa de deschidere Guvernul va ruga opoziţia să renunţe BUCUREŞTI, 31. — După cum am anunţat ieri la orele 5 după masă a avut loc în palatul din Calea Victoriei un im pesteuit consiliu de miniştri sub prezidenţia M. Sale Regelui, redactându­­se definitiv textul Mesajului regal pen­tru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Mâine, 1 Februarie, are loc cu solem­nitatea obişnuită, deschiderea nouilor Corpuri Legiuitoare. După terminarea solemnităţii cetirii Mesajului regal şe­dinţa va fi suspendată. După masă va avea loc o consfătuire a majorităţilor parlamentare cu care prilej vor face expozeuri asupra situaţiei politice atât d. Dinu Brătianu, preşedintele partidu­lui liberal cât şi d. Guţă Tătărescu pri­mul ministru. După terminarea consfă­tuirii majorităţilor Camera şi Senatul vor ţine şedinţe pentru a-şi alege biroul. In urma hotărârilor luate la Cameră va fi ales ca pr şedinte d. N. N. Sărvea­­nu, iar la Senat d. Nistor. In continua­re se va face apoi patentarea memoriei fostului prim-ministru I G. Duca. In şedinţa de Vineri se va începe discuţia validărilor cu prilejul căreia gu­vernul va face im apel către partidele de opoziţie rugându-le să se mărginea­scă la citirea unor declaraţii de care se va ţine seamă, urmând ca acolo unde s-au comis ilegalităţi şi abuzuri să se aplice cuvenitele sancţiuni. Preşedinţii de vârstă ai corpurilor le­giuitoare vor fi dnii Gontantin Bacal­­başa la Cameră şi mitropolitul Pimen la Senat. GRUPUL IUNIAN NU PARTICI­PA LA DESCHIDEREA PARLA­MENTULUI BUCUREŞTI. 31.­­ La şedinţa so­lemnă a deschiderii corpurilor legiui­toare grupul prezidat de d. Grigore Io­­nian nu va lua parte. De la şedinţa solemnă a deschiderii corpurilor legiuitoare se vor abţine şi deputaţii partidului de sub preşidenţa dlui Gheorghe Brătanu. ŞEDINŢA SFATULUI PARLA­­­­MENT­AR NAŢIONAL-ŢARANIST BUCUREŞTI, 31. — Mâine la orele 9 înainte de masă, sfatul parlamentar naţional ţărănist va finea şedinţă îb preşidenţia dlui Nicolae Costăchescu. D. Tebeik Rujdi Bey ministrul d­e externe al Tur­ciei a sosit la Bucureşti Primirea din Garat de Nord, întreve­derea lu­i Nicolae Titulescu BUCUREŞTI, 31. — Azi dimineaţă la orele 8 jun. a sosit în portul Con­­sanţa pe bordoul unui crucişător turc, d Tefeck Rujdi Bey ministrul de exter­ne al Turciei. La debarcader a fost sa­lutat de către d. Amanullah Suplii Bey ministrul Turciei la Bucureşti, d. Edu­ard Ciuntu ministrul României la An­kara, ataşatul militar turc, dd. Buzdu­gan, Grîgorcea şi Nenişor din ministe­rul de exerne român, autorităţile, loca­le şi un numeros public. D. Tefcik Ruj­di Bey a plecat imediat cu un tren spe­cial­­spre Bucureşti unde a sosit la ore­le 10.30 salutat fiind în gara de Nord de către d. prim-ministru Guţă Tătă­rescu, subsecretarii de stat Savel Rădu­­lascu, Iamandi, ministrul plenipoten­ţiar Arion, secretarul general al minis­terului de externe precum şi de mi­niştrii plenipotenţiari ai Polonei, Gre­ciei, Cehoslovaciei şi Iugoslavei Nu­merosul public prezent a făcut o căldu­roasă manifestaţie le simpatiei disensu-­­ oaspe. De la gară d. Tefcik Rujdi Bey a ple­cat direct la Athenee Palace unde este, găzduit, de unde apoi a mers la locuin­ţa dlui T­ulescu, luând dejunul cu mi­nistrul de externe român. A urmat apoi o lungă întrevedere. In cursul după a­­m­ie­zii de azi d. Tefcik Rujdi Bey va a­­vea mai multe întrevederi cu repre­zentanţii politicei româneşti, iar seara va participa la dineul oferit în onoarea dsale de către legaţia turcă din Capi­tală . AUDIENTA LA SUVERAN In cursul zilei de mâine 1. Tefcik Buj­di Bey va lua parte la deschiderea cor­purilor legiuitoare de unde apoi se va duce la Palatul regal din Calea Victo­riei, unde, va fi primit în audienţi de că­tre M. Şa Regele şi reţinut la dejun. Ministrul de externe tur­c va părăsi Capitala cu Or'­ent-Expressul, joi seara. DECLARAŢIILE DLUI TEFCIK RUJDI BEY Bucureşti, 31.­­ Primind pe repre­zentanţii presei, d. Tefcik Rujdi Bey şi-a exprimat bucuria pe care o simte ve­nind într-o ţară unde are prieteni şi cunoscuţi. In ceea ce priveşte realizarea pactului balcanic ministrul de externei turc a declarat că pentru asigurarea unei epoci de prosperitate, şi armonie între statele balcanice acest pact se va încheia şi şi-a exprimat nădejdea că el se va bucura în curând şi de întreaga adeziune a Bulgariei deşi a exprimat recent unele rezerve în aceasta pri­vinţă. ­ . ■ naiv din Univers file : GAVRIL TODICA Şi-acele nostalgii, ce-adese re vin, fără să ştim de unde, or fi ecouri ostenite, chemări din re­giuni profunde. (Vlahuţă). De multe­ ori ni­ se dă ocazia să ce­tim, sau să auzim, că la cutare staţiu­ne radiotelegrafică sau staţiune de Ra­dio s’au interceptat ceva semne regu­late, dar neînţelese, indescifrabile, hie­roglifice. Din regularitatea lor — mai mult sau mai puţin pronunţată — s’ar presupune că ne vin din alte lumi, de pe alte planete. Problema mi­ se pare destul de inte­resantă, captivantă chiar, pentru a me­rita să ne ocupăm de ea. Teoreticeşte e posibil ca semnele noastre radiotelegrafice, sau radiofo­nice, să ajungă până la alte planete. Nu numai posibil, ci şi probabil că a­jung-Teoreticeşte e posibil, ca şi la noi să sosească radiograme de pe alte lumi pe cari să le intercepteze staţiunile noastre. Nu-i vorba, de la aceste supoziţii de posibilităţi şi probabilităţi teoretice mai este ceva distanţă până la realita­tea practică. Din capul locului ar trebui să admi­tem că locuitorii altor planete — da­că există — au şi ei posturi de radio­difuziune, fie în construcţii tehnica, ca ale noastre, fie în mod organic, cum­­ noi nu le avem, decât rudimentar (ca­­ simţ telepatic). Tot supoziţii, ipoteze, frizând mai de grabă domeniul fantaziei decât al şti-­­ inţei pozitive. Tot ce putem afirma în mod riguros, I se reduce la următoarea propoziţie: Diferitele forţe, ce se manifestă pe miriadele de sfere din univers, produc o infinită varietate de fenomene, lu­cruri şi fiinţe, atât în regnul anorga­nic, cât şi în regnul organic. Iată o lege clară, categorică, indis­cutabilă, din care rezultă următoarele adevăruri, ca simple şi evidenţe caro­­lare: a) Fiinţele vieţuitoare de pretutin­deni sunt conforme condiţiilor specia­le ale fiecărui corp ceresc. b) „Oamenii“ de pe singuraticele corpuri cereşti se deosebesc de la unii la alţii (adecă oamenii de pe un corp, faţă de oamenii de pe alt corp), după organizaţia lor interioară şi după for­­­­ma lor fizică exterioară. Având aceste în vedere, propriamen­­te nici nu putem vorbi de oameni pe alte planete, ci de fiinţe conforme con­diţiilor specifice ale fiecărei planete în parte. Omul e fiinţa specifică — in­teligentă şi nu prea, egoistă şi perver­să — a pământului. Oameni avem nu­mai pe pământul nostru. Şi aceşti oa­meni, cu certitudine, nu ar putea trai nici o minută pe alte planete, dacă prin ceva vehicol miraculos, s’ar putea transporta pe Mercur, Venus, Marte, etc., sau chiar pe Lună, satelitul Pă­mântului. Sub acest raport, ştiinţific, pare de­plin justificată doctrina bisericei, care nu vrea să ştie de oameni pe alte cor­­puri cereşti. In adevăr, dacă există lo­cuitori pe alte sfere, aceştia nu sunt oameni, în accepţiunea curentă a cu­vântului, ci fiinţe d­e altă constituţie organică. Putem vorbi deci de Seleniţi, Venusieni, Marţieni, Jovieni, etc., dar nu de oameni pe Lună, Venus, Marie, Jupiter, etc. A sosit timpul, ca orice problemă, ce ni­ se impune prin forţa împrejură­rilor, să fie studiată obiectiv, în esenţa ei reală, fără restricţii din o parte sau alta, fără simpatii şi antipatii, ci nizu­­ind exclusiv spre adevăr. Radiogramele din univers sunt po­sibile. Dar verificarea lor, cu mijloa­cele de azi ale ştiinţelor pozitive, abia se poate imagina. Pentru ca iată ce se întâmplă şi ce s’ar întâmpla în cazuri date. Când ne-ar sosi o radiogramă de aceasta, interceptării ei ar rămânea perplexi, sau indiferenţi şi mai întâiu ar atribui-o undelor parazite. Explica­ţia No. I. Dacă radiograma s’ar repeta, inter­­ceptorii ar crede că ceva staţiuni stră­ine (terestre) fac glume. — Explicaţia No. II. Acelaş lucru l-am crede, de ne-ar veni chiar radiograme cu indicaţia ex­presă, că emană de la Venusieni, Mar­ţieni, etc. Sau şi mai simplu: nu le-am crede. Şi punct. — Explicaţia No. III. Ergo, noi oamenii persistăm în men­talitatea contimporanilor lui Columb. Suntem ca nişte butuci, când e vorba de idei nouă, descoperiri nouă. Avem aparate detectoare de unde misterioa­se, dar puterea noastră de interpretare e trogloditică. Dacă ne-ar sosi telegrame, „străine", verificate, cumva, ca fiind de proveni­enţă extra-terestră, în cazul cel mai nun, s’ar scrie disertaţii savante, pro şi contra, de volume şi zeci de volume, în mare parte sterile. Până când inter­pretarea adevărată ar veni pe altă cale şi cu alte mijloace. Ştim, cu câtă greutate s’au interpre­tat hieroglifele. Antenele staţiunilor radiofonice ne rezervă multe surprize. Să avem nu­mai răbdare, căci lungă va fi discuţia, sau lungi vor fi discuţiile, pe tema lor. Controverse şi frământări pasionate, de multe decenii şi secole, s’au înregis­trat în jurul fiecărei chestiuni ştiinţifi­ce mai importante, începând de la teo­rema lui Pitagora, până la relativitatea lui Einstein. Ar putea oare să facă ex­cepţie tocmai radiogramele din uni­vers, de-a dreptul fantastice? Ian. 1934. GAVRIL TOD­IC Al­ BsăSfiHS P. Joi, 1 Februarie 1034. Citiţi ziarul „Patria". A­­pârând la două ediţii, el informează atât publicul din Cluj cât şi pe cel din provincie, cu 24 ore înain­tea ziarelor din Capitală- Justiţia veştejeşte abuzurile regimului — Primarul Blajului a fost reintegrat — CLUJ. 31. — Prin decizii­le şi prefectoriale precum şi prin simple note telefonice date în preajma alegerilor, guvernul a pornit o adevă­­r­rată campanie împotriva consiliilor co­­­­munale şi a primarilor aleşi Intre alţii, harnicul primar al oraşu­lui Blaj, cu câteva zile înaintea alege­rilor a fost suspendat în mod samavol­nic* '•.1­13SOI& d. VICTOR MUNTEANU a atacat, cum era şi firesc, decizia de suspendare în faţa Comitetului local de revizuire Procesul acestei suspendări s’a desbă­­tut­­ ier la forul de justiţie administra­tivă din Cluj, drepturile primarului a­­les al Blajului apărându-­ la dr EMIL HAŢIEGANU, profesor universitar şi fost ministru. In urma covârşitoarelor dovezi ale apărării asupra caracterului abuziv al suspendării primarului din Blaj, Comi­tetul Local de Revizuire a anulat ho­tărârea de suspendare reintegrându-l pe d. Victor Munteanu în toate drep­turile pe care i le conferă titlul său de primar ales. Ca şi sentinţele de reintegrare a Con­siliilor comunale din Oraş­­*, Alin Zalau, din Cărei şi din alte localităţi, Sentin­­ţa care anulează suspendarea prima­rului de la Blaj, este o drastică lecţie de legalitate Citiți patria

Next