Patria, aprilie 1934 (Anul 16, nr. 76-98)

1934-04-01 / nr. 76

Anul al XVI­I, No. 76 DIRECTOR:­­ Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TELEFON: 13-31. ABONAMENT: (De la 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Fracţiuni de an, lunar — — — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — —, — Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Fracţiuni de an, lunar — — — Pt- autorităţi, instituţii, bănci etc. ai In streinătate dublu. Lel 2 CMKHfRÍ. FAXA POŞTALA PLAtfífi IN NUMERAR No. 11178/1929, un Ab­tz al Asociaţi­unii .3 19 10. 3b Js v tm/i.**­­Jt ly Lei 709 -Lei 60 -­Lei 600— Lei 50— Lei 500— Lei 45 — L. L.1000— Organ al Partidului National Țărănesc P. Dumineca, 1 Aprilie 1034 Elempiu­l Patru nouă legaţii ne trebuie? d. Am anunţat în numărul nostru de ori că guvernul a decis înfiinţarea alor patru nouă legaţiuni în străinătate, şi anume: la Oslo, Helsingfors, Rio de Janeiro şi Kopenhaga. Cititorii noştri îşi dau seama că o legaţiune costă cel puţin 6,7 milioane de lei pe an. Ne întrebăm, dacă cele 24—28 de milioane cari le vom chel­tui în decursul anului viitor cu legaţiunile nou înfiinţate, ne-au prisosit atât de mult, încât suntem fericiţi că am găsit modali­tatea să le risipăm ? Dar dacă ne-am hotărât să cheltuim pentru reprezentarea noastră în străinătate un plus de 24 - 28 milioane în anul ce vine, nu ar fi fost mai nimerit ca să consacrăm această sumă pentru întărirea propagandei noastre în străinătate, menită a contrabalansa acțiunea tot mai periculoasă a revizionismului maghiar ? S­mple întrebări, la cari suntem siguri că nu vom avea răs­puns din partea guvernului. Dar la care guvernul trebuie să aibă un răspuns din partea cetățenilor!! imixiiţăi «ăi in procesul­ ­ BUCUREŞTI, 31. — In şedinţa de ieri a Consiliului de războiu, după de­poziţia dlui Al. Vaida Voevod fost prim ministru care deşi locuieşte la Cluj a ţinut sa se prezinte spre a fi la dis­poziţia justiţiei, Preşedintele Consiliu­lui a arătat apărării că s’au luat toate măsurile ca d. Titulescu să se prezinte în instanţă spre a depune, şi că după depoziţia dsale pe care apărarea o cere insistent ca absolut esenţială, se va proceda la finalizarea procedurei. U­nele cercuri — în urma celor ce s’au produs ieri — au crezut de cuvi­inţă să insinueze că d. N. Titulescu nu ar vrea să se prezinte ca martor la Consiliul de războiu. Din cea mai sigură sursă­­deţinem in­formaţia că d. ministru Titulescu şi-a manifestat dorinţa să compare la pro­ces pentru a depune, ceea ce de altfel este şi natural, cunoscând profundul sentiment de respect faţă de justiţie pe care îl are ministrul nostru d­e externe, atât ea om civilizat cât şi ea distins purtător de robă. Faptul că dsa totuşi nu s’a prezentat până acum la Consiliul de războiu se datoreşte intervenţiei unor alţi membri ai guvernului cari cred că miniştri ac­tivi nu trebue să apară la chemarea ju­stiţiei. Nu se ştie până în cele din urmă care punct de vedere va învinge. Se ştie însă hotărârea Consiliului de răz­boiu de a face respectată instanţa. A­­cesta este sensul declaraţiilor de ieri a dlui general-preşedinte. Şi noi nu avem decât să-l felicităm, în faţa justiţiei ţării, toţi cetăţenii fiind egali.­­ Ignat d. Ti­tulesem va depune atentatorilor de la Sinaia De ce nu a depus până acum ministrul de externe PROGRAMUL FINANCIAR AL GUVERNULUI: Decretarea moralomlui bugetar Un buc­et de 3 luni şi altul de 9 luni, a căror racordare va aduce la o Încurcătură nemaipomenită in gestiunea finanţelor publice — In 5 luni de guvernare liberală încasările au scăzut cu 1.200.000.000 lei — Guvernul a prezentat în faţa Cam­erei proiectul de lege pentru stabilirea modal­ităţilor de încasări şi plăţi ale statului pe intervalul de timp între 1 Aprilie şi 30 I­u­nie, provă,ziinid amâna­rea cu trei luni a bugetului, în acest t­imp încasări­le şi cheltuelile publice fiind făcute în proporţie de 1/4 faţă de bugetul actual. Amânarea, după cum a arătait-o de Virgil Mad­geanu, fost ministru de finan­ţe, se datoreşte lpseii de comb­iepţie finan­ciară a­ guvernului şi nepregătirei ma­­­nifestată în toate acţiunile a­cestuia. In­­târzierea, pregătirii bugetului dă o im­presie de, nesiguranţă,, mai ales că luni­le din urmă încaisările statului a­u scă­zut în mod simţitor. SCĂDERI CARI ÎNGRIJOREAZĂ Intr adevar dupa cum­ a arătat d. Vi­­gil Madgeatru, micşorarea venitelor sta­tului în cursul celor cinci luni de gu­vernare liberală, este de un ntliard douăsute milioane faţă decât trebuia să fie normalul încasărilor mai ales d­ăi lu­nile acestea fiind lunile din urmă ale a­­nului, curba, lor la venituri trebuia să de în creştere­ Dacă totuşi în acest timp salariile au putut fi plătite, faptul se dat­­oreşte împrejurării că tezaurul a fost sili să facă apel la mijloace extrabuge­tare de peste două miliarde lei-Gesiunea actuală, adică­ a bugetului în curs, a fost astfel îngreunată, iar pentru cea a bugetului viitor nu s’a fă­cut încă nici o pregătire serioasă. Sin­gurul lucru cert, este că faţă de siua­­ţia mereu în scădere a încasărilor, buge­tul va trebui să fie din nou comprimat. De aceea întâia, şi până a­cum singura măsură în vederea întocmirii noului bu­get, este adresa Ministerului de Finanţe prin care cere tuturor ministerelor o re­ducere de 15 la sută la bugetul pe care îl au. Departamentele au răspuns însă toate cu cereri de majorări a actualelor poziţii bugetare. DOUA BUGETE COMPLET DIFE­RITE începutul anului financiar care tre­buia să însemneze: prezentarea în faţa parlamentului a unui buget amănunţit întocmit este anunţat cu un moratoriu bugetar. Astfel pentru anul financiar, care începe in 1 Aprilie, vom avea două bugete, unul de trei luni, carte, este o pătrime din actualul buget, iar altul de nouă luni, care este încă, o necunoscută. Cum se vor racorda și armoniza aceste bugete care ca struct­ură vor fi complect deosebite, rămâne o taină. Intr’adevăr în noul buget vor fi­ încorporate unele dintre regiile autonome iar alte sute de articole bugetare actuale vor dispărea, pentru a fi scrise în locul lor alte arti­cole. De aceea, fără continuitatea în po­ziţii, în evaluări şi cheltuel, racordarea bugetului de trei luni de structura ac­tuală, la bugetul de nouă luni de o structură­ care Încă nu se cunoaşte, va fi o a­devărată imposibilitate tehnică şi va­ produce o încurcătură nemaipomeni­tă în gestiunea finanţelor public* Gă şi in tertueni populari vorbind, această ra­cordare ar însemna să aduni, sau ,sâ împărţi un coş de mere cu un­ pumn de nuci, în aşa mod, dar rezultatul săi fie numai un singur fel de fructe. DEFETISM GUVERNA­MEN­TAL Din toate acestea, problema cea nuci gravă este ford îndoială, cea a micşoră­rii veniturilor statului, cauzde acestei micşorări sunt multiple şi in primul rând, desigur, schimbarea de guvern. Nu este însă mai puţini adevărat că una dintre cauzele cele mai grave este atmos­fera, de defetism fiscal, pe care în preaj­ma alegerilor şi după aceea a creat-o şi a alimentat-o guvernul şi partidul libe­ral, prin repetatele declaraţii ,x. impozi­tele sunt excesiv de grele şi că de vor fi reduse. încasările micşor­ate ale Matur lui dovedesc că în urma acestei atmos­­fere, contribuabilii întârzie să-şi achite impozitele pentru că aşteaptă să le plă­tească atunei când ele vor fi reduse, deşi realitatea arată că proiectele finan­ciare ale guvernului aduc noul sporuri în loc de reduceri. Altă cauză este cea a dezorganizării aparatului fiscal, cu atâta trudă şi muncă înjghebat şi­ înrănătoşat în tim­pul regimului trecut. Ascultând numai de glasul intereselor sale politicianiste, partidul liberal a o­­perat nenumărate schimbări și anulări, de num­it în corpul funcron­arilor finan­ciari, demoridlizăndu-l în special prin reintegrarea la locuri importante a ele­­­­mentelor compromise. Păcatele guvernului vor fi suferite de funcţionari In recentul său discurs de la Camera, d. Virgil Madgearu, a spulberat toate motivările guvernului privitoare la a­­mânarea bugetului pentru noul an fi- I nanciar, arătând că singura cauză a­­ acestei cereri de moratoriu bugetar I este lipsa de pregătire şi de concepţie financiară pentru importanta lucrare a întocmirii bugetului. Perspectivele care se arată nu sunt nici ele mai îmbucurătoare. Fiziono­mia bugetului viitor este schiţată cu anticipaţie de micşorarea simţitoare a încasărilor din ultimele cinci luni, ale guvernării liberale. Bugetul va trebui să fie redus în această proporţie, iar reducerea se va face, aşa după cum a început, printr’o nouă lovitură dată funcţionarilor, al căror număr va fi re­vizuit şi micşorat, şi printr’o ştirbire a drepturilor lor, aşa cum s’a anunţat prin neplata gradațiilor corpului didac­tic și a înaintărilor amânate până la 1935. Cum era să provoace Wilhelm al II-lea, în 1905, un conflict european Memoriile dlui Maurice Paleologue — O vizită inopinată a Kaiserului în por­tul Tanger — Delarafiile ofiţerului Debon şi atitudinea flotei britanice Au trecut mulţi ani de la semnarea tratatelor de pa­ce, valurile iertătoare ale vremii au acoperit trupul sângerând al atâtor na­ţiuni, cari au participat la marele botez de sânge, şi totuşi nu se cunoaşte în­­că cu deamănuntul tot complexul de împrejurări care a premers deslănţui­­rea marelui cataclism. Din primele zile s-ai căutat stabilirea răspun­derilor şi ele s-au concentrat asupra unui sin- î gur om care, în ambiţia lui bolnavă, forţase mâ­­i­na Destinului. Acest om se numea Wilhelm al 1 ~Diplomatul de mare valoare şi lite­ralul francez Maurice Paléologue, unul dintre bărbaţii politici francezi cu răs­pundere, care a cunoscut toate înfrigu­rările Republicei franceze dinainte de 14 iunie 1914, îşi publică o parte din II-lea. El încercase, în plină epocă de maturita­te, după ce In tinereţe Înlăturase pe marele Bis­­mark, să realizeze ceea ce a realizat micul capo­ral în pragul veacului al XIX-lea, uitând că ar­matele glorioase ale impăratului Franţei doneau peste tot lozinca unei emancipări sociale recon­fortante, sgâlţâind din temelii imperii cu tra­diţii seculare pe câtă vreme armatele mecaniza­te germane duceau acea faimoasă deviză „De­utschland fiber alles“, care devenise coşmarul tuturor naţiunilor însetate de libertate. Cât de vinovat este Wilhelm al II-lea, exila­tul de la Doom, de izbucnirea războiului? Iată o întrebare care nu a primit încă răspunsul de­finitiv, pentru că nu se cunosc încă toate machi­­naţiunile Berlinului din acea epocă, toate sfo­răriile trase de Kaiser, cu o diavolească perse­verență, memoriile sale într’una din marile re­viste parisiene, făcând cu această oca­zie un admirabil portret al lui Wilhelm al II-lea.... Suntem în anul 1905. Marele vas ger­man „Hamburg“ luneca sprinten pe în­tinderile potolite ale Mării Medit­­erane, având pe bord pe ilustrul împărat, îm­preună cu o numeroasă suită. Pe vremea aceia Kaiserul nu se ferea de gesturile mari. De aceea când vasul ajunse în dreptul Tangerului, oraș din apropierea Gibraltarului, cheia Mării Mediterane, ce se afla sub protectora­tul Franţei, Angliei şi al Spaniei, el, care se ştia în­deaproape urmărit de lumea întreagă, ordonă căpitanului va­sului să ancoreze în rada portului şi să i­ se pregătească o fastuoasă primire la Consulatul German. WILHELM AL II-LEA OASPE NEAŞTEPTAT IN TANGER Gestul a echivalat, în cancelariile di­plomatice europene, cu o sincopă. Ve­nise atât de pe neaşteptate încât Anglia pierzându-şi capul, uitase chiar să cea­ră informaţii suplementare sau să se consulte cu Parisul şi Madridul, ches­tiunea fiind desbătută într-un furtunos consiliu de miniştri... Şi în această vreme Wilhelm al II-lea debarca. Mu­zica a intonat marşul naţional german; ofiţerii, ataşaţii militari şi diplomaţii, cari se aflau în Tanger, s’au grăbit să vie spre a prezenta omagiul lor Augus­tului oaspe. Franţa a fost reprezentată prin se­cretarul de ambasadă contele René de Serissey și de căpitanul Debon care m­­tâmplător se afla cu crucișătorul „Du Chaylai“ în fața portului Tanger. "■ UN DIALOG SIMBOLIC. Wilhelm »I­II-Ijta % Iont surie* »i ca »rea ' cei doi francezi despre îndrăzneala Ini. Primul i-a amintit că Marocul este o t31® deosebit de importantă, din punct de vedere comercial, că naţiunile europene îi vor garanta interesele eco­nomice şi că Republica frenceză se simte onorată , fie a putea face operă fie civilizaţie in Nordul Africei. René de Serissey a fost concediat, împăratul agitându-şi furios piciorul. Mai curagios decât acesta, și simbolic prin vorba lui, a fost căpita­nul Debon. A fost întrebat ce are de zis ca sol­dat francez de debarcarea lui în Tanger. — Nimic, Sire. Nu e nici un pericol că ați debarcat. In momentul acela batea o briză puter­nică. Acum insa pe mare domneşte o linişte per­fectă. — Şi cum credeţi, că vă fi marea când voiu părăsi Tangeuil, stărui Wilhelm al II-lea. — O Sire, răspunse francezul, ar fi o advft­rată îndrăzneală ca să mă pot pronunţa de pe acum. Insă credeţi-mă nu există nici un motiv care să Vă facă să credeţi că la aceea oră ma-­­ rea va fi înfuriată. TEAMA DE INDIGENI. înaintea împăratului ieşise califul Mac-Lear, un dezertor englez şi un periculos inamic al Fiam­­ei. încăleca, spre a ajunge mai repede la lega­ţie, însă, cum străbatea oraşul pe străzile lui în­­tor­tochiate, înţesate de mulţimea care voia să-l vadă, Wilhelm al II-lea păli, se uită de mai mul­­te ori înfricoşat în jur şi apoi dădu un ordin scurt generalului ce se ţinea în stânga. O îndepărtează imediat pe aceşti oameni săl­bateci din preajma mea. O VIZITA DERANJATA. La Legaţia germană, împăratului i se înjghebase, în pripă, o primire care promitea să fie fastuoasă. Wilhelm al II-lea pronunţă în faţa coloniştilor o scurtă alocuţiune declarând solemn că intenţionează să lupte din răsputeri pentru a menţine drepturile şi intere­sele germane în Marocul liber ... De­odată se produse un fapt bizar. Mai mulţi generali din suită urcară şi cobo­râre gâfâind treptele ambasadei, secre­tarul intim al M. S. Imperiale se apro­pie şi şopti ceva la urechea Kaiserului care îngălbeni din nou în vreme ce ca­liful Mac Leax îşi aşeza trupele în altă formaţie, decimând suita prin trimite­rea de numeroase ştafete peste ţărmu­rile mării. A fost o stupoare generală. împăra­tul a declarat că nu mai doreşte să a­­siste la serbarea dela Legaţie. Apoi în mijlocul unui cortegiu potolit, care a­­ducea a cortegiu funebru, el se întoarse în port, se îmbarcă, şi la o jumătate de oră dela acostare vaporul „Hamburg“ trecea din mediterană în Atlantic, — transportând pe Wilhelm al II-lea în. patriei _ ...­­ , i. r . * Maurice Paléologue socoate acest incident prin­tre cele mai principale preludii ale marelui răz­boi. Wilhelm al II-lea incarcase atunci, printr-un gest nesocotit, să ameninţe protectoratul Tan­­gerului, dovedind astfel că el vrea să-şi impună voinţa în toate problemele coloniale. Se pare însă că amiralitatea britanică fusese decisă la o faptă mare. Şi nu mult a lipsit ca Wilhelm al II-lea să se fi văzut blocat în Tan­ger de vasele de răzb­oi ale flotei engleze din Gibraltar, care şi alergaseră în acea zi a anului 1905 cătră Tanger, spre a apăra prestigiul Ma­tei Britanii. Şi diplomatul aminteşte că lumea civilizată a avut atunci impresia că Wilhelm al II-lea a jurat rolul unui viking corsar, RAM­ANITA, Memoriile lui Maurice Paleologue Documentele vremii sorul Petrovicescu și a început rechizitoriul D. Titulescu nu s'a prezentat nici azi la Consiliu BUCUREȘTI. 31. — Iesen ne­prezentând­use azi la procesul atentatului dela Sinaia, unde trebuia să depună ca martor, d- general Petrovi­cescu și-a început rechizitorul. Inain­te de toa­te — spune d- general Petrovicescu — ca bun creştin trebue să evoc m­emoriu defunctului preit-miistru I. G■ Duca şi rog asistenta să petreacă două minute de reculegere în semn de pioasă amintire pentru cel defunct. RECHIZITORIUL După cele două minute de recule­gere pe cari asistenţa le-a petrecut în­ picioare. Comisarul regal intră în fon­dul rechizitorului. Generalul Petrovi­cescu spune, că îl doare profund că în calitatea lui de român şi de militar tre­buie să aducă acuzaţii atât de grave u­­nor români şi mai ales unui distins os­taş. Cu durere constată că o parte a societăţii româneşti este bolnavă şi că a pus pe ea stăpânire cea mai pericu­loasă boală: anarhia. Este o datorie patriotică a noastră a tuturora să scă­păm cu orice preţ ţara din ghiarele a­­cestei boli periculoase. Arată că procesul ce se judecă în faţa instanţelor militare nu este simplul proces al unor indivizi cari au călcat dispoziţiunile legilor ci este procesul organizaţii au fost nefaste pentru ţară, deoarece spre deosebire de partidele politice cari îşi dau pe faţă programele şi activează în public, Garda de Fier s’a înconjurat de misticism şi acţiona în secret. Se ocupă de „Echipa morţii“ care n’a fost un basm, ci o tristă realitate, deoarece este greu să ne închipuim cum membrii acestei echipe au apărut în atâtea rânduri în faţa instanţelor ju­decătoare. Aceasta n’a mitut fi jocul întâmplă­rii, ci dimpotrivă dovedeşte că scopu­rile urmărite de organizaţie erau con­trare intereselor statului. Ca încheiere de general Petrovicescu spune că sub masca patriotismului s a atentat la ordinea de stat provocând o stare de spirit periculoasă, care prin buna colaborare a tuturor românilor tebuie să dispară. După rechizitorul Comisarului regal special, preşedintele a ridicat şedinţa, urmân­d ca în cea de după masă, d. co­lonel Hotineanu comisar regal, să-şi rostească rechizitorul în care se va o­­cupa,în parte de culpabilitatea fiecă­ruia dintre acuzaţi. Se menţine şi pe mai departe censura ..... . ‘ asupra presei politice, asupra conform­ D. N­iculae Ti­tu-­­ activităţii Gărzii de Fier. Actele acestei epici­ de la­ radio şi în general asupra, tu­tul In nor ru­­o a rl : nrcEtn i znfi i nii rnst npFriQfp nonlrii la ra * , D. Nicolae Titulescu D. Tatărescu la Cluj CLUJ, 31. — Duminecă, cu accelara­­tul de dimineaţă, va sosi în localitate şe­ful guvernului liberal, d. Gh. Tătărescu. Cu ocazia vizitei sale la Cluj d. Tătă­rescu va fi parte la întrunirea popula­ră ce va avea loc la Clubul liberal din Piaţa Unired, unde la orele 11 a. m­, din balconul clubului, dsa va expune mulţi­mii adunate, efoertul definitiv al con­­versiuni­i. După adunarea de la Cluj, cu trenul de 1.50, d. Tătărescu va pleca la Oradea. Ridicarea parţială a cenzurii BUCUREŞTI, 31­ — Comandamentul Corpului II armată a fireu­t cunoscut fap­tul că începând de mâine, 1 Aprili©, se modifică, parţial ord­ nr. 2, referitor la introducerea stării de a­sediu, în unele centre urbane ale ţării. Astfel publicaţiile de ordin cultural, apoi cărţile de literatură, ştiinţă, etc­, se vor tipări pe propri răspundere a auto­rilor. Iu re,, conferi­nţelor, chiar atunci ele au un caracter cultural. cand S’au examinat amenda­mentele la legea con­versiunii BUCUREŞTI, 31. — O coliisie, for­mată din 18, deputaţi, a examinat,, , în cursul zilei­­de azi, amendamentele cu privire la legea conversiunii. Ceil mai desbătut amendament a fost acelea care priveşte datoriile streinilor şi către streini. Viața spirituală a­ Au­striei va fi controlata de­cesură VIENA. 31. — Noua Constituţie, ca­re urmează să între zilele acestea în vi­goare, prevede drastice măsuri în ceea­­ce priveşte toate manifestările de ordin spiritual al Republicei austriece. Astfel toate piesele de teatru, ope­rele şi filmele, înainte de premieră, vor fi cenzurate. Pe ziua alegerilor nnri'nrcTi si Ministerul de cele 7 judeţe, sa se ridice starea de asc­­x^URESII, 31. —­ Ministerul cu ^ ^ fdul ace­­ta guvemnul încearcă interne a luat dispoziţia ca pe ziua sg scape (je acuzaţia că ar fi făcut alo­când vor avea loc alegerile parţiale din gert sub stare de asediu. In urma cutremurului de Nistrul şi-a părăsit albia BUCUREŞTI, 31. — Telegramele so­site din Basarabia asupra efectelor cu­­tremurului de alaltăieri, relevă şi un fapt extrem de interesant. In urma cur­­remurul de Nistrul şi-a a părăsit albia, sa în mai multe locuri, săpându-şi o nouă albie pe teritorul sovietic. In urma ace­stui fenomen curios, graniţele ţării s’au mutat cu câteva metri mai la Est. -------exo------­

Next