Patria, aprilie 1934 (Anul 16, nr. 76-98)
1934-04-01 / nr. 76
Anul al XVII, No. 76 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TELEFON: 13-31. ABONAMENT: (De la 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Fracţiuni de an, lunar — — — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — —, — Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Fracţiuni de an, lunar — — — Pt- autorităţi, instituţii, bănci etc. ai In streinătate dublu. Lel 2 CMKHfRÍ. FAXA POŞTALA PLAtfífi IN NUMERAR No. 11178/1929, un Abtz al Asociaţiunii .3 19 10. 3b Js v tm/i.**Jt ly Lei 709 -Lei 60 -Lei 600— Lei 50— Lei 500— Lei 45 — L. L.1000— Organ al Partidului National Țărănesc P. Dumineca, 1 Aprilie 1034 Elempiul Patru nouă legaţii ne trebuie? d. Am anunţat în numărul nostru de ori că guvernul a decis înfiinţarea alor patru nouă legaţiuni în străinătate, şi anume: la Oslo, Helsingfors, Rio de Janeiro şi Kopenhaga. Cititorii noştri îşi dau seama că o legaţiune costă cel puţin 6,7 milioane de lei pe an. Ne întrebăm, dacă cele 24—28 de milioane cari le vom cheltui în decursul anului viitor cu legaţiunile nou înfiinţate, ne-au prisosit atât de mult, încât suntem fericiţi că am găsit modalitatea să le risipăm ? Dar dacă ne-am hotărât să cheltuim pentru reprezentarea noastră în străinătate un plus de 24 - 28 milioane în anul ce vine, nu ar fi fost mai nimerit ca să consacrăm această sumă pentru întărirea propagandei noastre în străinătate, menită a contrabalansa acțiunea tot mai periculoasă a revizionismului maghiar ? Smple întrebări, la cari suntem siguri că nu vom avea răspuns din partea guvernului. Dar la care guvernul trebuie să aibă un răspuns din partea cetățenilor!! imixiiţăi «ăi in procesul BUCUREŞTI, 31. — In şedinţa de ieri a Consiliului de războiu, după depoziţia dlui Al. Vaida Voevod fost prim ministru care deşi locuieşte la Cluj a ţinut sa se prezinte spre a fi la dispoziţia justiţiei, Preşedintele Consiliului a arătat apărării că s’au luat toate măsurile ca d. Titulescu să se prezinte în instanţă spre a depune, şi că după depoziţia dsale pe care apărarea o cere insistent ca absolut esenţială, se va proceda la finalizarea procedurei. Unele cercuri — în urma celor ce s’au produs ieri — au crezut de cuviinţă să insinueze că d. N. Titulescu nu ar vrea să se prezinte ca martor la Consiliul de războiu. Din cea mai sigură sursădeţinem informaţia că d. ministru Titulescu şi-a manifestat dorinţa să compare la proces pentru a depune, ceea ce de altfel este şi natural, cunoscând profundul sentiment de respect faţă de justiţie pe care îl are ministrul nostru de externe, atât ea om civilizat cât şi ea distins purtător de robă. Faptul că dsa totuşi nu s’a prezentat până acum la Consiliul de războiu se datoreşte intervenţiei unor alţi membri ai guvernului cari cred că miniştri activi nu trebue să apară la chemarea justiţiei. Nu se ştie până în cele din urmă care punct de vedere va învinge. Se ştie însă hotărârea Consiliului de războiu de a face respectată instanţa. Acesta este sensul declaraţiilor de ieri a dlui general-preşedinte. Şi noi nu avem decât să-l felicităm, în faţa justiţiei ţării, toţi cetăţenii fiind egali. Ignat d. Titulesem va depune atentatorilor de la Sinaia De ce nu a depus până acum ministrul de externe PROGRAMUL FINANCIAR AL GUVERNULUI: Decretarea moralomlui bugetar Un bucet de 3 luni şi altul de 9 luni, a căror racordare va aduce la o Încurcătură nemaipomenită in gestiunea finanţelor publice — In 5 luni de guvernare liberală încasările au scăzut cu 1.200.000.000 lei — Guvernul a prezentat în faţa Camerei proiectul de lege pentru stabilirea modalităţilor de încasări şi plăţi ale statului pe intervalul de timp între 1 Aprilie şi 30 Iunie, provă,ziinid amânarea cu trei luni a bugetului, în acest timp încasările şi cheltuelile publice fiind făcute în proporţie de 1/4 faţă de bugetul actual. Amânarea, după cum a arătait-o de Virgil Madgeanu, fost ministru de finanţe, se datoreşte lpseii de combiepţie financiară a guvernului şi nepregătirei manifestată în toate acţiunile acestuia. Intârzierea, pregătirii bugetului dă o impresie de, nesiguranţă,, mai ales că lunile din urmă încaisările statului au scăzut în mod simţitor. SCĂDERI CARI ÎNGRIJOREAZĂ Intr adevar dupa cum a arătat d. Vigil Madgeatru, micşorarea venitelor statului în cursul celor cinci luni de guvernare liberală, este de un ntliard douăsute milioane faţă decât trebuia să fie normalul încasărilor mai ales dăi lunile acestea fiind lunile din urmă ale anului, curba, lor la venituri trebuia să de în creştere Dacă totuşi în acest timp salariile au putut fi plătite, faptul se datoreşte împrejurării că tezaurul a fost sili să facă apel la mijloace extrabugetare de peste două miliarde lei-Gesiunea actuală, adică a bugetului în curs, a fost astfel îngreunată, iar pentru cea a bugetului viitor nu s’a făcut încă nici o pregătire serioasă. Singurul lucru cert, este că faţă de siuaţia mereu în scădere a încasărilor, bugetul va trebui să fie din nou comprimat. De aceea întâia, şi până acum singura măsură în vederea întocmirii noului buget, este adresa Ministerului de Finanţe prin care cere tuturor ministerelor o reducere de 15 la sută la bugetul pe care îl au. Departamentele au răspuns însă toate cu cereri de majorări a actualelor poziţii bugetare. DOUA BUGETE COMPLET DIFERITE începutul anului financiar care trebuia să însemneze: prezentarea în faţa parlamentului a unui buget amănunţit întocmit este anunţat cu un moratoriu bugetar. Astfel pentru anul financiar, care începe in 1 Aprilie, vom avea două bugete, unul de trei luni, carte, este o pătrime din actualul buget, iar altul de nouă luni, care este încă, o necunoscută. Cum se vor racorda și armoniza aceste bugete care ca structură vor fi complect deosebite, rămâne o taină. Intr’adevăr în noul buget vor fi încorporate unele dintre regiile autonome iar alte sute de articole bugetare actuale vor dispărea, pentru a fi scrise în locul lor alte articole. De aceea, fără continuitatea în poziţii, în evaluări şi cheltuel, racordarea bugetului de trei luni de structura actuală, la bugetul de nouă luni de o structură care Încă nu se cunoaşte, va fi o adevărată imposibilitate tehnică şi va produce o încurcătură nemaipomenită în gestiunea finanţelor public* Gă şi in tertueni populari vorbind, această racordare ar însemna să aduni, sau ,sâ împărţi un coş de mere cu un pumn de nuci, în aşa mod, dar rezultatul săi fie numai un singur fel de fructe. DEFETISM GUVERNAMENTAL Din toate acestea, problema cea nuci gravă este ford îndoială, cea a micşorării veniturilor statului, cauzde acestei micşorări sunt multiple şi in primul rând, desigur, schimbarea de guvern. Nu este însă mai puţini adevărat că una dintre cauzele cele mai grave este atmosfera, de defetism fiscal, pe care în preajma alegerilor şi după aceea a creat-o şi a alimentat-o guvernul şi partidul liberal, prin repetatele declaraţii ,x. impozitele sunt excesiv de grele şi că de vor fi reduse. încasările micşorate ale Matur lui dovedesc că în urma acestei atmosfere, contribuabilii întârzie să-şi achite impozitele pentru că aşteaptă să le plătească atunei când ele vor fi reduse, deşi realitatea arată că proiectele financiare ale guvernului aduc noul sporuri în loc de reduceri. Altă cauză este cea a dezorganizării aparatului fiscal, cu atâta trudă şi muncă înjghebat şi înrănătoşat în timpul regimului trecut. Ascultând numai de glasul intereselor sale politicianiste, partidul liberal a operat nenumărate schimbări și anulări, de numit în corpul funcronarilor financiari, demoridlizăndu-l în special prin reintegrarea la locuri importante a elementelor compromise. Păcatele guvernului vor fi suferite de funcţionari In recentul său discurs de la Camera, d. Virgil Madgearu, a spulberat toate motivările guvernului privitoare la amânarea bugetului pentru noul an fi- I nanciar, arătând că singura cauză a acestei cereri de moratoriu bugetar I este lipsa de pregătire şi de concepţie financiară pentru importanta lucrare a întocmirii bugetului. Perspectivele care se arată nu sunt nici ele mai îmbucurătoare. Fizionomia bugetului viitor este schiţată cu anticipaţie de micşorarea simţitoare a încasărilor din ultimele cinci luni, ale guvernării liberale. Bugetul va trebui să fie redus în această proporţie, iar reducerea se va face, aşa după cum a început, printr’o nouă lovitură dată funcţionarilor, al căror număr va fi revizuit şi micşorat, şi printr’o ştirbire a drepturilor lor, aşa cum s’a anunţat prin neplata gradațiilor corpului didactic și a înaintărilor amânate până la 1935. Cum era să provoace Wilhelm al II-lea, în 1905, un conflict european Memoriile dlui Maurice Paleologue — O vizită inopinată a Kaiserului în portul Tanger — Delarafiile ofiţerului Debon şi atitudinea flotei britanice Au trecut mulţi ani de la semnarea tratatelor de pace, valurile iertătoare ale vremii au acoperit trupul sângerând al atâtor naţiuni, cari au participat la marele botez de sânge, şi totuşi nu se cunoaşte încă cu deamănuntul tot complexul de împrejurări care a premers deslănţuirea marelui cataclism. Din primele zile s-ai căutat stabilirea răspunderilor şi ele s-au concentrat asupra unui sin- î gur om care, în ambiţia lui bolnavă, forţase mâina Destinului. Acest om se numea Wilhelm al 1 ~Diplomatul de mare valoare şi literalul francez Maurice Paléologue, unul dintre bărbaţii politici francezi cu răspundere, care a cunoscut toate înfrigurările Republicei franceze dinainte de 14 iunie 1914, îşi publică o parte din II-lea. El încercase, în plină epocă de maturitate, după ce In tinereţe Înlăturase pe marele Bismark, să realizeze ceea ce a realizat micul caporal în pragul veacului al XIX-lea, uitând că armatele glorioase ale impăratului Franţei doneau peste tot lozinca unei emancipări sociale reconfortante, sgâlţâind din temelii imperii cu tradiţii seculare pe câtă vreme armatele mecanizate germane duceau acea faimoasă deviză „Deutschland fiber alles“, care devenise coşmarul tuturor naţiunilor însetate de libertate. Cât de vinovat este Wilhelm al II-lea, exilatul de la Doom, de izbucnirea războiului? Iată o întrebare care nu a primit încă răspunsul definitiv, pentru că nu se cunosc încă toate machinaţiunile Berlinului din acea epocă, toate sforăriile trase de Kaiser, cu o diavolească perseverență, memoriile sale într’una din marile reviste parisiene, făcând cu această ocazie un admirabil portret al lui Wilhelm al II-lea.... Suntem în anul 1905. Marele vas german „Hamburg“ luneca sprinten pe întinderile potolite ale Mării Mediterane, având pe bord pe ilustrul împărat, împreună cu o numeroasă suită. Pe vremea aceia Kaiserul nu se ferea de gesturile mari. De aceea când vasul ajunse în dreptul Tangerului, oraș din apropierea Gibraltarului, cheia Mării Mediterane, ce se afla sub protectoratul Franţei, Angliei şi al Spaniei, el, care se ştia îndeaproape urmărit de lumea întreagă, ordonă căpitanului vasului să ancoreze în rada portului şi să i se pregătească o fastuoasă primire la Consulatul German. WILHELM AL II-LEA OASPE NEAŞTEPTAT IN TANGER Gestul a echivalat, în cancelariile diplomatice europene, cu o sincopă. Venise atât de pe neaşteptate încât Anglia pierzându-şi capul, uitase chiar să ceară informaţii suplementare sau să se consulte cu Parisul şi Madridul, chestiunea fiind desbătută într-un furtunos consiliu de miniştri... Şi în această vreme Wilhelm al II-lea debarca. Muzica a intonat marşul naţional german; ofiţerii, ataşaţii militari şi diplomaţii, cari se aflau în Tanger, s’au grăbit să vie spre a prezenta omagiul lor Augustului oaspe. Franţa a fost reprezentată prin secretarul de ambasadă contele René de Serissey și de căpitanul Debon care mtâmplător se afla cu crucișătorul „Du Chaylai“ în fața portului Tanger. "■ UN DIALOG SIMBOLIC. Wilhelm »III-Ijta % Iont surie* »i ca »rea ' cei doi francezi despre îndrăzneala Ini. Primul i-a amintit că Marocul este o t31® deosebit de importantă, din punct de vedere comercial, că naţiunile europene îi vor garanta interesele economice şi că Republica frenceză se simte onorată , fie a putea face operă fie civilizaţie in Nordul Africei. René de Serissey a fost concediat, împăratul agitându-şi furios piciorul. Mai curagios decât acesta, și simbolic prin vorba lui, a fost căpitanul Debon. A fost întrebat ce are de zis ca soldat francez de debarcarea lui în Tanger. — Nimic, Sire. Nu e nici un pericol că ați debarcat. In momentul acela batea o briză puternică. Acum insa pe mare domneşte o linişte perfectă. — Şi cum credeţi, că vă fi marea când voiu părăsi Tangeuil, stărui Wilhelm al II-lea. — O Sire, răspunse francezul, ar fi o advftrată îndrăzneală ca să mă pot pronunţa de pe acum. Insă credeţi-mă nu există nici un motiv care să Vă facă să credeţi că la aceea oră ma- rea va fi înfuriată. TEAMA DE INDIGENI. înaintea împăratului ieşise califul Mac-Lear, un dezertor englez şi un periculos inamic al Fiamei. încăleca, spre a ajunge mai repede la legaţie, însă, cum străbatea oraşul pe străzile lui întortochiate, înţesate de mulţimea care voia să-l vadă, Wilhelm al II-lea păli, se uită de mai multe ori înfricoşat în jur şi apoi dădu un ordin scurt generalului ce se ţinea în stânga. O îndepărtează imediat pe aceşti oameni sălbateci din preajma mea. O VIZITA DERANJATA. La Legaţia germană, împăratului i se înjghebase, în pripă, o primire care promitea să fie fastuoasă. Wilhelm al II-lea pronunţă în faţa coloniştilor o scurtă alocuţiune declarând solemn că intenţionează să lupte din răsputeri pentru a menţine drepturile şi interesele germane în Marocul liber ... Deodată se produse un fapt bizar. Mai mulţi generali din suită urcară şi coborâre gâfâind treptele ambasadei, secretarul intim al M. S. Imperiale se apropie şi şopti ceva la urechea Kaiserului care îngălbeni din nou în vreme ce califul Mac Leax îşi aşeza trupele în altă formaţie, decimând suita prin trimiterea de numeroase ştafete peste ţărmurile mării. A fost o stupoare generală. împăratul a declarat că nu mai doreşte să asiste la serbarea dela Legaţie. Apoi în mijlocul unui cortegiu potolit, care aducea a cortegiu funebru, el se întoarse în port, se îmbarcă, şi la o jumătate de oră dela acostare vaporul „Hamburg“ trecea din mediterană în Atlantic, — transportând pe Wilhelm al II-lea în. patriei _ ... , i. r . * Maurice Paléologue socoate acest incident printre cele mai principale preludii ale marelui război. Wilhelm al II-lea incarcase atunci, printr-un gest nesocotit, să ameninţe protectoratul Tangerului, dovedind astfel că el vrea să-şi impună voinţa în toate problemele coloniale. Se pare însă că amiralitatea britanică fusese decisă la o faptă mare. Şi nu mult a lipsit ca Wilhelm al II-lea să se fi văzut blocat în Tanger de vasele de război ale flotei engleze din Gibraltar, care şi alergaseră în acea zi a anului 1905 cătră Tanger, spre a apăra prestigiul Matei Britanii. Şi diplomatul aminteşte că lumea civilizată a avut atunci impresia că Wilhelm al II-lea a jurat rolul unui viking corsar, RAMANITA, Memoriile lui Maurice Paleologue Documentele vremii sorul Petrovicescu și a început rechizitoriul D. Titulescu nu s'a prezentat nici azi la Consiliu BUCUREȘTI. 31. — Iesen neprezentânduse azi la procesul atentatului dela Sinaia, unde trebuia să depună ca martor, d- general Petrovicescu și-a început rechizitorul. Inainte de toate — spune d- general Petrovicescu — ca bun creştin trebue să evoc memoriu defunctului preit-miistru I. G■ Duca şi rog asistenta să petreacă două minute de reculegere în semn de pioasă amintire pentru cel defunct. RECHIZITORIUL După cele două minute de reculegere pe cari asistenţa le-a petrecut în picioare. Comisarul regal intră în fondul rechizitorului. Generalul Petrovicescu spune, că îl doare profund că în calitatea lui de român şi de militar trebuie să aducă acuzaţii atât de grave unor români şi mai ales unui distins ostaş. Cu durere constată că o parte a societăţii româneşti este bolnavă şi că a pus pe ea stăpânire cea mai periculoasă boală: anarhia. Este o datorie patriotică a noastră a tuturora să scăpăm cu orice preţ ţara din ghiarele acestei boli periculoase. Arată că procesul ce se judecă în faţa instanţelor militare nu este simplul proces al unor indivizi cari au călcat dispoziţiunile legilor ci este procesul organizaţii au fost nefaste pentru ţară, deoarece spre deosebire de partidele politice cari îşi dau pe faţă programele şi activează în public, Garda de Fier s’a înconjurat de misticism şi acţiona în secret. Se ocupă de „Echipa morţii“ care n’a fost un basm, ci o tristă realitate, deoarece este greu să ne închipuim cum membrii acestei echipe au apărut în atâtea rânduri în faţa instanţelor judecătoare. Aceasta n’a mitut fi jocul întâmplării, ci dimpotrivă dovedeşte că scopurile urmărite de organizaţie erau contrare intereselor statului. Ca încheiere de general Petrovicescu spune că sub masca patriotismului s a atentat la ordinea de stat provocând o stare de spirit periculoasă, care prin buna colaborare a tuturor românilor tebuie să dispară. După rechizitorul Comisarului regal special, preşedintele a ridicat şedinţa, urmând ca în cea de după masă, d. colonel Hotineanu comisar regal, să-şi rostească rechizitorul în care se va ocupa,în parte de culpabilitatea fiecăruia dintre acuzaţi. Se menţine şi pe mai departe censura ..... . ‘ asupra presei politice, asupra conform D. Niculae Titu- activităţii Gărzii de Fier. Actele acestei epici de la radio şi în general asupra, tutul In nor ruo a rl : nrcEtn i znfi i nii rnst npFriQfp nonlrii la ra * , D. Nicolae Titulescu D. Tatărescu la Cluj CLUJ, 31. — Duminecă, cu accelaratul de dimineaţă, va sosi în localitate şeful guvernului liberal, d. Gh. Tătărescu. Cu ocazia vizitei sale la Cluj d. Tătărescu va fi parte la întrunirea populară ce va avea loc la Clubul liberal din Piaţa Unired, unde la orele 11 a. m, din balconul clubului, dsa va expune mulţimii adunate, efoertul definitiv al conversiunii. După adunarea de la Cluj, cu trenul de 1.50, d. Tătărescu va pleca la Oradea. Ridicarea parţială a cenzurii BUCUREŞTI, 31 — Comandamentul Corpului II armată a fireut cunoscut faptul că începând de mâine, 1 Aprili©, se modifică, parţial ord nr. 2, referitor la introducerea stării de asediu, în unele centre urbane ale ţării. Astfel publicaţiile de ordin cultural, apoi cărţile de literatură, ştiinţă, etc, se vor tipări pe propri răspundere a autorilor. Iu re,, conferinţelor, chiar atunci ele au un caracter cultural. cand S’au examinat amendamentele la legea conversiunii BUCUREŞTI, 31. — O coliisie, formată din 18, deputaţi, a examinat,, , în cursul zileide azi, amendamentele cu privire la legea conversiunii. Ceil mai desbătut amendament a fost acelea care priveşte datoriile streinilor şi către streini. Viața spirituală a Austriei va fi controlata decesură VIENA. 31. — Noua Constituţie, care urmează să între zilele acestea în vigoare, prevede drastice măsuri în ceeace priveşte toate manifestările de ordin spiritual al Republicei austriece. Astfel toate piesele de teatru, operele şi filmele, înainte de premieră, vor fi cenzurate. Pe ziua alegerilor nnri'nrcTi si Ministerul de cele 7 judeţe, sa se ridice starea de ascx^URESII, 31. — Ministerul cu ^ ^ fdul aceta guvemnul încearcă interne a luat dispoziţia ca pe ziua sg scape (je acuzaţia că ar fi făcut alocând vor avea loc alegerile parţiale din gert sub stare de asediu. In urma cutremurului de Nistrul şi-a părăsit albia BUCUREŞTI, 31. — Telegramele sosite din Basarabia asupra efectelor cutremurului de alaltăieri, relevă şi un fapt extrem de interesant. In urma curremurul de Nistrul şi-a a părăsit albia, sa în mai multe locuri, săpându-şi o nouă albie pe teritorul sovietic. In urma acestui fenomen curios, graniţele ţării s’au mutat cu câteva metri mai la Est. -------exo------