Patria, mai 1934 (Anul 16, nr. 99-122)
1934-05-01 / nr. 99
Anul al XVI-lea No. 99} J^^^| ££ / DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU, REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cluil, Itxada Răgim Huria Re. SI. IEI EfOli II—*is ABONAMENT: (Data 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 730.— Fracţiuni da an, lunar — — — Lei 9 — Pentru funcţionari, anual — Lei M0. Fracţiuni de an, lunar — — — Lai 90.— Preoji, învăţători, itudenfi, {ărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45.— Pt. autorităţi, Instituţii, bănci etc. an. L. 1000 — In atrsinătate dublu. o» CamMrai taxa postala PLAWITA IN NUMERAR No. 11178/192«. ^' Organ al Partidului Nationen Ţărănesc Marți, A Mai 1934 fiimplarol ici de circumstanţă Niciodată, în vieaţă econimică naţională şi internaţională, depe toată suprafaţa terestră, nu s’a încercat o analiză structurală mai, minuţioasă şi mai profundă, ca ’n această prelungită epocă de reorganizare generală. Este o analiză determinată de delimitările teritoriale schimbate pentru cele mai multe state, este un examen forţat de această interminabilă criză postbelică şi este, poate tot aşa de mult, o cercetare impusă de tendinţele autarhice, care, în ultimul timp, reliefează, în cadrul economiei dirijate, cel mai pronunţat curent de organizare economică. Definirea caracterului economic al diferitelor unităţi şi grupări politice era, desigur, pentru fiecare din ele, cel dintâi punct de perspectivă al politicii economice şi sociale, ce li se impunea.Din această determinare se degaja rostul firesc al fiecărui stat în cadrul economiei libere, din această analiză se desprindeau toate posibilităţile de viaţă economică independentă, autarhică, în cadrul economiei restrictive. * Dacă, pentru unele state, inventarul economic necesar, oglinda osaturii economice a unei ţări, era o lucrare complexă, care trebuia să pătrundă în multe galerii de vieaţă omenească, o lucrare care să indice multe retrogradări păgubitoare patrimoniului naţional, pentru altele, în schimb, activul patrimonial nu evidenţia nici hipertrofii şi nici complexitate de vesţi. Mai mult decât atât. Terenul constructivismului se prezenta mai larg în domeniul economiei simple, iar obiectivele constructivismului — în acest domeniu — erau mai uşor de stabilit. * Cea dintâi privire cercetătoare aruncată în hotarele ţării noastre întregite a reuşit, desigur, să descifreze pecetea caracterului ei economic: „ţară agricolă“. A fost inutilă, sub acest raport, şi, mai ales, fără obiect, toată literatura ce părea a întreţine într-o vreme o controversă între facultăţile noastre agrare şi cele industriale, împotriva oricărei evidenţe însă, agricultura noastră a fost lăsată pe planul indiferentismului, iar în linia preocupărilor primordiale a fost trecută industria forţată. In această tendinţă industrializată, concepută şi încurajată la noi fără nici o legătură cu posibilităţile noastre fireşti, fără nici o legătură cu agricultura noastră, se defineşte o politică economică greşită şi dezastruoasă chiar. Este o greşală de concepţie, care a fecundat tot parazitismul nostru industrial, iar, pe de altă parte, a lăsat fără soluţie toate problemele economiei noastre ţărăneşti. A lăsat fără nici o orientare economia noastră rurală cu care se confundă, în temelie, însăşi economia noastră naţională. * Dacă în ordinea realizărilor practice, ţărănismul, la noi, unde totul trece prin filiera puterii politice, a fost inexistent până la finele deceniului anterior, în schimb în ordine teoretică, el a desvoltat o ideologie, care va servi pentru multă vreme încă, material bogat de înfăptuiri economice şi sociale. Este ideologia, care a izvorît din realităţile vădite ale vieţii noastre, în contrast cu tendinţele anormale ale aristocraţiei noastre burghezifiante, deţinătoare de putere. Este ideologia, care, sprijinită şi de conjunctura vremurilor, a impus la noi, odată cu sfârşitul războiului mondial, câteva premeniri. In domeniul aparenţei numai, căci, de fapt, nici împărţirea pământurilor şi nici votul universal nu s’au realizat decât mult mai târziu. (De valoarea reformelor agrare dinaintea războiului este inutil să mai vorbim). Reţinem caracterul forţat al acestor înfăptuiri, reţinem caracterul lor aparent. Din aceste linii de caracter se deduce toată ineficacitatea votului universal şi a reformei agrare timp de un deceniu. Toată falsificarea sensului acestor reforme îşi găseşte origina în golul de concepţie pe care înfăptuitorii de circumstanţă l-au pus la baza operei lor. A da drept de vot „până şi guşatului din capul satului“, aşa cum constatau — nedumeriţi ei înşişi de opera lor — chiar legiferatorii sufragiului universal, dar a împedeca până şi valorificarea celor mai conştiente voturi; a legifera împroprietărirea ţăranului, dar a expropria în afară de lege şi a împroprietări în afară de orice măsură complimentară, înseamnă a parodia şi a degrada cele mai importante reforme urmărite îndelung de ţărănismul nostru ideologic. A înfăptui, sub presiunea împrejurărilor, în domeniul ţărănesc care nu-ţi aparţine ideologiceşte şi a trâmbiţa apoi aceste înfăptuiri, înseamnă a face ţărănism exploatator şi de circumstanţă, înseamnă a exploata ţărănismul pe care nu l-ai putut înţelege sau, pe care, interesele tale nu ţi-au permis să-l înţelegi. Problemele zilei ne oferă şi ele un exemplu de excelentă confuziune a intereselor agriculturii cu interesele laterale ale altor activităţi economice de la noi. Ne îngăduim să ne întrebăm asupra competinţei actualului legiuitor în legiferarea conversiunii datoriilor agricole. Se încadrează o astfel de lege în concepţia programatică a conducătorilor de astăzi ai ţării? Nu cumva, problema agricolă ce li s’a impus este contradictorie cu problema bancară Care din aceste două probleme este dominantă? Pe care vrem s’o soluţionăm? Dela care din ele am pornit? Conversiunea datoriilor agricole este cauza dezastrului bancar? Sau, acest dezastru, ca pretutindenea, îşi are origina cauzală mai departe, mult mai departe? Sunt întrebări care vădesc valoarea incidentului de incompetenţă pe care l-am ridicat. Căci, în definitiv, nu pot fi confundate cele două probleme şi mai ales interesele ce se degajează din ele. Aici nu mai încap soluţii tranzacţioniste. Conversiunea datoriilor agricole rămâne un imperativ, pe deasupra tuturor intereselor bancare. încredinţarea unei astfel de probleme unui partid bancar, înseamnă violentarea programatici a acelui partid. Acceptarea problemei, pe de ană parte, fără convingerea necesară soluţionării, n. . fj ClGC ^ O k jm at/jțZi.i.’/:' !■ - -seamnă valorificarea aceluiaşi ţărănism de circumstanţă pe care l-am evidenţiat şi în celelalte legiferări cari au privit elementul nostru ţărănesc. Logica observaţiunilor de mai sus, împlântată in realităţile la care se referă, se dispensează, evident, de necesitatea oricărei alte documentări. Ea nu exclude, însă, o privire mai mult în substraturile determinante ale legiuirilor de pretinsă factură ţărănească. Mai ales, când aceste substraturi sunt luminate de însăși expresia autorului care se reazimă pe ele. Mai ales, când ele pot fi înregistrate ca o confirmare indubitabilă a constatărilor noastre. De aceea, găsim nimerit să comitem o repetare a principiilor de bază ale legilor cari pretind că au venit să asigure, in primul rând structura economică şi socială a acestei ţări. E o repetare, care se justifică numai în formula sintetică a autorului lor, aşa cum o desprindem din expunerea de motive aultimului proiect al conversiunii datoriilor agricole : „Aceste legi (reforma agrară şi conversiunea) au înţeles în interesul însuşi al menţinerii principiului proprietăţii, să procedeze la o nouă repartiţie a acestei proprietăţi, într’un moment când menţinerea vechei împărţiri putea da loc la sguduiri care ar fi pus în discuţie însăşi ideea de proprietate individuală“. Caracterul legiuirilor acestora este, deci exprimat. Şi-atunci, nu ne este iertat să constatăm aici un ţărănism fripturist şi, în orice caz, neconstructiv? Nu ne este îngăduit să vedem în valorificarea, a Cnui ţărănism o denaturare a obiectivelor economice şi sociale indicate cu puteri elementare de tabloul structural al economiei noastre naţionale? In aceste vremuri, în cari naţionalismul s’a generalizat şi în domeniul economic, sub aspectul antarhismului, în pofida tuturor tendinţelor internaţionalizante ce se manifestau, în cadru teoretic, la finele deceniului anterior, toată lumea îşi caută puterea de rezistenţă economică şi politică în agricultură. Este o tendinţă, care trebue să ne fie plină de învăţăminte. Trebue să ne înveţe să preţuim agricultura noastră. Ea este trunchiul unic al economiei noastre naţionale. Toate celelalte activităţi economice trebue să fie ramuri crescute pe acest trunchiu sau artere care să-l servească, în interesul celei mai perfecte fructificări. Din aceste linii trebue trasat planul economic al ţării noastre. Fără fracturi şi fără umflături. Aşa cum pretinde ţărănismul viguros, ideologic, creator. Numai acest ţărănism va deschide, în ordine practică, drumul neamului nostru spre ascensiune economică, politică şi culturală. AL. BARBAT. * un SUB PATRONAJUL M. S. REGELUI mânia repurtează mare succes sportiv România—Iugoslavia 2:1 (1:0) Amănunte complecte In paginile si Rezultatul alegerii de la Rădăuţi VOTURI: Guvernul 8925 Opoziţiu 10545 Ieri Duminecă au avut loc alegerile parţiale pentru un loc de deputat în judeţul Rădăuţi. Guvernul a luat 8325 voturi, faţă de 16.545 voturi luate de opoziţie. Voturile opoziţiei se împart în următorul fel: Naţional-ţărănişti 6200 Cuzişti 8045 Junianiştii 2304. In alegeri a sreneat«i., ' - -'X- ir.ovjj TUTQFf, ncCi a pierdut aproximativ 50°/0. Naţional-ţărăniştii în schimb dela 2662 voturi în 1933 Decembrie, s’au urcat la 6200, deci o sporire de aproximativ 150%. Cuziştii de asemenea au obținut cu 30% mai multe voturi decât la alegerile generale. Comentarul să-l facă Cititorii, cari nu sunt supuși cenzurii. Gratuit .Muzeul Asociațiunii S I 3 10. Consiliul de revizie al Armatei a respins apelul condamnaţilor implicaţi în complotul militar BUCUREŞTI. 30. După dezbateri caii au durat până Sâmbătă noaptea târziu, Consiliul de Revizie al Armatei a respins apelul înaintat de cei 13 condamnaţi implicaţi în complotul militar. Sentinţa a fost dată la orele 12,30 după o deliberare de treizeci de minute. Prin această sentinţă, condamnarea celor 13 ofiţeri şi civili, rămâne definitivă, ei urmând ca să-şi execute de acum pedeapsa, care este de 10 ani închisoare Condamnaţii civili au apelat sentinţa organelor de justiţie militară pe motiv de incompatibilitate• Recursul lor urmeapentru fiecare. Degradarea ofiţerilor •Indamnaţi se va face zilele acestea. ză ca să fie judecat în curând !ritorie Curtea de CasareCondamnaţii civili au atacat sentinţa în Casaţie IAU Membrii guvernului la Cluj Programulvizitei - O amiă în munţii apuseni jfc mameptarii şi prefecţi’ la Ardeal se ter întruni Miercuri la Cluj ■ CLUJ. 30. Am anunţat mult taz din numerele noastre trecute intenţia guvernului de a descinde în capitalele provinciilor pentru a lua contact direct cu organele locale în vederea soluţionării diverselor probleme de ordin local. In acest sens, d. prim-ministru Tătărescu a hotărît ca pe ziua de 2 Mai să descindă la Cluj împreună cu majoritatea membrilor cabinetului. In acest scop, d. prefect Eugen Dunca, a fost zilele trecute la Bucureşti, de unde ii remeg program, riale, ieri dimineaţă, "i‘**acestor vizite minis!; I CONFERINŢA MNuI GUVERNUIMENTARII ŞI DIN ARDEAL vinului vor merge joi la Câmpeni, unde va avea loc o conferinţă cu reprezentanţii populaţiei şi autorităţilor din regiunile muntoase ale judeţelor Alba, Turda şi Hunedoara, iar Vineri o altă conferinţă similară la Huedin cu reprezentanţii judeţelor Cluj şi Bihor. Vineri dimineaţa membrii guvernului se vor reîntoarce la Bucureşti. Acesta este programul vizitei de Miercuri, care se anunţă de pe acum a fi bogată în evenimente. In vederea ei, a avut loc ieri o cond. Tătărescu şi ceilalţi miniştri vor sosi la Cluj. Miercuri dimineaţa. După toate probabilităţile vor veni la Cluj din Tătărescu, Franasovici, Gostinescu, Slăvescu, Sassu, Iuca şi Asan. La orele 9 jumătate a. m. va avea loc la prefectura judeţului o conferinţă | fe^ţăTa ^refectura' judeţuluUa care a care vor participa membru guverna- au J ^ dna J guradescu in lui parlamentari si prefecţii din ju- * de s^uranţa, col. Vechi, comand, detele ardelene. Cu acest prilej se vor * * Dunca, chestor V. Puica, examina toate problemele si doleanțele ^ £ct Simui un reprezentant al acestor îudeţe. Conferinţa va ti intre- . . . r ' .3 9 * i n t'i m puiOi ruptă de banchetul dela prânz după ' ^ liberală locală a primit care ea va continua până seara. VIZITA IN MUNŢII APUSENI . Una din principalele preocupări ale acestei vizite ministeriale este problema moţilor. In acest scop membrii cuinstrucţiuni detaliate asupra atmosferei ce trebue să domnească Miercuri căutându-se toate posibilităţile ca divergenţele şi animozităţile ce există să fie, pe cât posibil, acoperite. Numărul festiv al „Patriei tachinat Cehoslovaciei Ziarul „PATRIA“ va întina în curând un număr special de peste 20 pagini, republicei vecine şi aliate, Cehoslovacia. Menit să strângă şi să întărească raporturile dintre Românii din Ardeal şi poporul Cehoslovac, acest număr festiv al „Patriei** va fi pe lângă un izvor de documentaţie asupra tuturor problemelor şi aspectelor Cehoslovaciei, un omagiu al Ardealului românesc pentru statul prieten şi vecin. 66 Viorica Ursuleac de prof. Constantin Nedelcu Ilustra fiică a Bucovinei, „cântăreaţă de cameră — Kammersängerin“, angajată, în acelaş timp, în condiţiuni strălucite, la Operele de Stat din Viena şi Berlin, contând printre cele mai bune puteri ale acestor două mari instituţii, Viorica Ursuleacu este socotită între cele mai mari cântăreţe de scenă ale Europei centrale şi occidentale. Din zilele de mărire ale Agatei Bârsescu la Teatrul Naţional din Viena, nici un artist român nu a fost atât de elogios, şi atât de unanim elogios sărbătorit de presa streină, ca Viorica Ursulescu. Aşa cum cu mândrie vorbeau odinioară recensenţii de „unsere grosse Parsescu“ cu aceeaşi mândrie omagiază presa şi publicul din Viena, Salzburg, München, Dresda, Berlin, ca a lor, pe „unsere grosse Viorica Ursuleac“. Totuş, Agata Bârsescu a rămas a noastră, nemuritoare mărturie istorică a unei culminări a geniului dramatic românesc în concurenţă cu ceea ce avea mai desăvârşit Apusul; aşa, precum Viorica Uisuleac luminează prin lume ca nemuritor exenmlu al cântăreţei române strălucit biruitoare, în cele mai grele interpretări şi creaţii de scenă, peste cele mai admirate reputaţii mondiale. '■ i ; i Frumoasa, duioasa Bucovină a dăruit naţiunei române minunea aceasta, care continuă cu demnitate seria glorioasă de reprezentanţi ai artei româneşti aplaudaţi de streinătate. Fiica regretatului părinte Mihai Ursulescu, el însuşi cântăreţ de mare valoare, care ca diacon cu sonora sa voce mlădioasă de tenor, şi cu arta modulărilor sale expresive, mulţi ani în şir a constituit podoaba serviciilor religioase din catedrala de la Cernăuţi. Viorica a crescut în spiritualitatea de cucernicie şi de nobilă tradiţie românească a casei de preot devotat bisericei şi naţiunei sale. După studii bine urmate, tânăra artistă debutează la Opera Poporală din Viena, cam deodată cu marele Traian Grozavescu, cu al cărui talent de tenor strălucit destinat la cele mai înalte ascensiuni, (din nenorocire zădărnicite prin crima unei descreerate), talentul luminos de soprană eroică al Vioricei Ursulescu avea analogii depline. Trece la Opera din Frankfurt pe Mai, apoi la Dresda, unde e remarcată, apreciată și definitiv consacrată de marele Richard Strauss, încântat de interpretarea neîntrecută ce artista română ştia să dea celor mai grele roluri din creaţiunile cele mai prentenţioase ale maestrului ca „Electra“, „Elena Egipteana“, „Femea fără umbră“ ş. a. In semn de supremă preţuire, R. Straus îi încredinţează crearea rolului principal din opera sa mai mouă de reputaţie universală „Arabella“, Viorica Ursulescu a fost atunci serbătorită de toată presa, printre cele mai ilustre artiste contemporane. „Când deschide gura, respândeşte armonii luminoase ca florile grădinei sau ca razele zilei“, scrie un recensent. „Vocea ei luminează“, — observă altul, ca un ecou, — „egal de strălucită în registrul murociu cât de biruitor avântată în înălţimile dramaticei“. Toţi admiră timbrul luminos al vocei sale, şi talentul său de a exprima culmile de extaz ca şi gingăşia lirică a cantilenei, farmecul înfăţişării sale scenice şi armonia plastică a mişcărilor sale, cum şi poezia interpretărilor sale adânc pătrunzătoare în esenţa rolului creat cu suverană stăpânire. Drept mulţumire pentru .,Arabella“, R. Strauss i-a dedicat un ciclu de 4 cântece cu orchestră, şi s-a dus să i le dirijeze personal, în primă audiţie, la Berlin. Cine, oare, a putut avea parte de mai nobil omagiu? ... „ Joi seara, Viorica Ursulescu a debutat la Opera din Bucureşti, în „Cavalerul Rozelor“, sub direcţia maestrului Klemens Krauss, ilustrul director general al Operei de Stat din Viena. A fost o zi de sărbătoare pentru arta românească. M. S. Regele Carol a fost de faţă, şi M. S. Regina Maria, şi elita muzicală a Capitalei, admirând minunata realizare. Fireşte, alăturea de Clemens Krauss, Viorica Ursulescu a fost senzaţia serii, şi publicul a serbătorit-o frenetic, aplaudând uimitoarea sonoritate luminoasă a cântecului său perfect mlădios şi ex- presiv în toate registrele, admirând adâncimea şi fineţa interpretării sala dramatice. Melancolia finalului actului I şi III, găseşte în talentul Vioricei Ursulea cu exteriorizare de poezie ce nu poate fi întrecută. N’a dat, decât un singur spectacol în Capitala patrie sale, urmând să plece la Londra, unde a fost invitată să cânte în 2 serii de reprezentaţii: una din repertoriul modern („Arabella“, „Schwanda“, ş. a.), alta din repertoriul clasic italian, Viorica Ursulescu fiind egal de admirată în ambele genuri. București—Viena—Berlin—Londra, glorios drum de triumf al geniului românesc binecuvântat de Dumnezeu. S'a promulgat noua Constituţie VIENA, 30. — Noua constituţie austriacă a fost promulgată. Principalele ei caracteristice sunt că se acordă femeilor drepturi absolut egale cu ale bărbaţilor şi că alegerea preşedintelui republicei va fi făcută pe viitor de adunarea celor 4500 de primari ai Austriei, sub presidenţia primarului din Viena. • , ... ........................ • 1