Patria, mai 1934 (Anul 16, nr. 99-122)

1934-05-01 / nr. 99

Anul al XVI-lea No. 99} J^^^| ££ / DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU, REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Cluil, Itxada Răgim Huria Re. SI. IEI EfOli II—*is ABONAMENT: (Data 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 730.— Fracţiuni da an, lunar — — — Lei 9 — Pentru funcţionari, anual — Lei M0­. Fracţiuni de an, lunar — — — Lai 90.— Preoji, învăţători, itudenfi, {ărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45.— Pt. autorităţi, Instituţii, bănci etc. an. L. 1000 — In atrsinătate dublu. o» Cam­Mrai taxa postala PLAWITA IN NUMERAR No. 11178/192«. ^' Organ al Partidului Nationen Ţărănesc Marți, A Mai 1934 fiimplarol ici de circumstanţă Niciodată,­ în vieaţă econimică naţio­nală şi internaţională, depe toată sup­rafaţa terestră, nu s’a încercat o ana­liză structurală mai, minuţioasă şi mai profundă, ca ’n această prelungită epo­că de reorganizare generală. Este o a­­naliză determinată de delimitările teri­toriale schimbate pentru cele mai mul­te state, este un examen forţat de aceas­tă interminabilă criză postbelică şi este, poate tot aşa de mult, o cercetare im­pusă de tendinţele autarhice, care, în ultimul timp, reliefează, în cadrul eco­nomiei dirijate, cel mai pronunţat cu­rent de organizare economică. Definirea caracterului economic al diferitelor unităţi şi grupări politice era, desigur, pentru fiecare din ele, cel dintâi punct de perspectivă al politicii economice şi sociale, ce li se impunea.­­Din această determinare se degaja ros­tul firesc al fiecărui stat în cadrul eco­nomiei libere, din această analiză se desprindeau toate posibilităţile de vi­a­ţă economică independentă, autarhi­că, în cadrul economiei restrictive. * Dacă, pentru unele state, inventarul economic necesar, oglinda osaturii eco­nomice a unei ţări, era o lucrare com­plexă, care trebuia să pătrundă în mul­te galerii de vieaţă omenească, o lucra­­re­ care să indice multe retrogradări păgubitoar­e patrimoniului naţional, pentru altele, în­ schimb, activul patri­monial nu evidenţia nici hipertrofii şi nici complexitate de vesţ­i. Mai mult decât atât. Terenul constructivismului se prezenta mai larg în domeniul eco­nomiei simple, iar obiectivele construc­tivismului — în acest domeniu — erau mai uşor de stabilit. * Cea dintâi privire cercetătoare arun­cată în hotarele ţării noastre întregite a reuşit, desigur, să descifreze pecetea caracterului ei economic: „ţară agrico­lă“. A fost inutilă, sub acest raport, şi, mai ales, fără obiect, toată literatura ce părea a întreţine într-o vreme o contro­versă între facultăţile noastre agrare şi cele industriale, împotriva oricărei evidenţe însă, agri­cultura noastră a fost lăsată pe planul indiferentismului, iar în linia preocu­părilor primordiale a fost trecută in­dustria forţată. In această tendinţă in­dustrializată, concepută şi încurajată la noi fără nici o legătură cu posibilităţile noastre fireşti, fără nici o legătură cu agricultura noastră, se defineşte o poli­tică economică greşită şi dezastruoasă chiar. Este o greşală de concepţie, care a fecundat tot parazitismul nostru in­dustrial, iar, pe de altă parte, a lăsat fă­ră soluţie toate problemele economiei noastre ţărăneşti. A lăsat fără nici o o­­rientare economia noastră rurală cu care se confundă, în temelie, însăşi e­­conomia noastră naţională. * Dacă în ordinea realizărilor practice, ţărănismul, la noi, unde totul trece prin filiera puterii politice, a fost inexistent până la finele deceniului anterior, în schimb în ordine teoretică, el a desvol­­tat o ideologie, care va servi pentru multă vreme încă, material bogat de înfăptuiri economice şi sociale. Este ideologia, care a izvorît din realităţile vădite ale vieţii noastre, în contrast cu tendinţele anormale ale aristocraţiei noastre burghezifiante, deţinătoare de putere. Este ideologia, care, sprijinită şi de conjunctura vremurilor, a impus la noi, odată cu sfârşitul războiului mondial, câteva premeniri. In domeni­ul aparenţei numai, căci, de fapt, nici împărţirea pământurilor şi nici votul universal nu s’au realizat decât mult mai târziu. (De valoarea reformelor ag­rare dinaintea războiului este inutil să mai vorbim). Reţinem caracterul forţat al acestor înfăptuiri, reţinem caracterul lor apa­rent. Din aceste linii de caracter se de­duce toată ineficacitatea votului uni­versal şi a reformei agrare timp de un deceniu. Toată falsificarea sensului a­­cestor reforme îşi găseşte origina în golul de concepţie pe care înfăptuitorii de circumstanţă l-au pus la baza ope­rei lor. A da drept de vot „până şi guşatului din capul satului“, aşa cum constatau — nedumeriţi ei înşişi de opera lor — chiar legiferatorii sufragiului universal, dar a împedeca până şi valorificarea celor mai conştiente voturi; a legifera împroprietărirea ţăranului, dar a ex­­propria în afară de lege şi a împroprie­tări în afară de orice măsură compli­mentară, înseamnă a parodia şi a de­grada cele mai importante reforme ur­mărite îndelung de ţărănismul nostru ideologic. A înfăptui, sub presiunea îm­prejurărilor, în domeniul ţărănesc care nu-ţi aparţine ideologiceşte şi a trâmbi­ţa apoi aceste înfăptuiri, înseamnă a face ţărănism exploatator şi de circum­­stanţă, înseamnă a exploata ţărănismul pe care nu l-ai putut înţelege sau, pe care, interesele tale nu ţi-au permis să-l înţelegi. Problemele zilei ne ofer­ă şi ele un exemplu de excelentă confuziune a in­tereselor agriculturii cu interesele late­rale ale altor activităţi economice de la noi. Ne îngăduim să ne întrebăm asu­pra competinţei actualului legiuitor în legiferarea conversiunii datoriilor agri­cole. Se încadrează o astfel de lege în concepţia programatică a conducători­lor de astăzi ai ţării? Nu cumva, pro­blema agricolă ce li s’a impus este con­tradictorie cu problema bancară Care din a­ceste două probleme este dominantă? Pe care vrem s’o soluţionăm? Dela care din ele am pornit? Conversiunea dato­riilor agricole este cauza dezastrului bancar? Sau, acest dezastru, ca pretu­­tindenea, îşi are origina cauzală mai departe, mult mai departe? Sunt întrebări care vădesc valoarea incidentului de incompetenţă pe care l-am ridicat. Căci, în definitiv, nu pot fi confundate cele două probleme şi mai ales interesele ce se degajează din ele. Aici nu mai încap soluţii tranzac­­ţioniste. Conversiunea datoriilor agri­cole rămâne un imperativ, pe deasupra tuturor intereselor bancare. încredinţa­rea unei astfel de probleme unui partid bancar, înseamnă violentarea progra­­matic­i a acelui partid. Acceptarea pro­blemei, pe de ană parte, fără convinge­­rea necesară soluţionării, n. . fj ClGC ^ O k jm at/jțZi.i.’/:' !■ - -seamnă valorificarea aceluiaşi ţărănism de circumstanţă pe care l-am evidenţi­at şi în celelalte legiferări cari au privit elementul nostru ţărănesc. Logica observaţiunilor de mai sus, împlântată in realităţile la care se re­feră, se dispensează, evident, de nece­sitatea or­icărei alte documentări. Ea nu exclude, însă, o privire mai mult în substraturile determinante ale legiuiri­lor de pretinsă factură ţărănească. Mai ales, când aceste substraturi sunt lumi­nate de însăși expresia autorului care se reazimă pe ele. Mai ales, când ele pot fi înregistrate ca o confirmare in­dubitabilă a constatărilor noastre. De aceea, găsim nimerit să comitem o re­petare a principiilor de bază ale legilor cari pretind că au venit să asigure, in primul rând structura economică şi so­cială a acestei ţări. E o repetare, care se justifică numai în formula sintetică a autorului lor, aşa cum o desprindem din expunerea de motive a­­ultimului proiect al conversiunii datoriilor agri­cole : „Aceste legi (reforma agrară şi conversiunea) au înţeles în interesul în­suşi al menţinerii principiului proprie­tăţii, să procedeze la o nouă repartiţie a acestei proprietăţi, într’un moment când menţinerea vechei împărţiri pu­tea da loc la sguduiri care ar fi pus în discuţie însăşi ideea de proprietate in­dividuală“. Caracterul legiuiri­lor acestora este, deci exprimat. Şi-atunci, nu ne este iertat să consta­tăm aici un ţărănism fripturist şi, în orice caz, neconstructiv? Nu ne­ este îngăduit să vedem în valorificarea, a­ C­nui ţărănism o denaturare a obiecti­velor economice şi sociale indicate cu puteri elementare de tabloul structural al economiei noastre naţionale? In aceste vremuri, în cari naţionalis­mul s’a generalizat şi în domeniul eco­nomic, sub aspectul antarhismului, în pofida tuturor tendinţelor internaţio­­nalizante ce se manifestau, în cadru teoretic, la finele deceniului anterior, toată lumea îşi caută puterea de rezis­tenţă economică şi politică în agricul­tură. Este o tendinţă, care trebue să ne fie plină de învăţăminte. Trebue să ne înveţe să preţuim agricultura noastră. Ea este trunchiul unic al economiei noastre naţionale. Toate celelalte acti­vităţi economice trebue să fie ramuri crescute pe acest trunchiu sau artere care să-l servească, în interesul celei mai perfecte fructificări. Din aceste li­nii trebue trasat planul economic al ţă­rii noastre. Fără fracturi şi fără umflă­turi. Aşa cum pretinde ţărănismul vi­guros, ideologic, creator. Numai acest ţărănism va deschide, în ordine practică, drumul neamului nos­tru spre ascensiune economică, politică şi culturală. AL. BARBAT. * un SUB PATRONAJUL M. S. REGELUI mânia repurtează mare succes sportiv România—Iugoslavia 2:1 (1:0) Amănunte complecte In paginile si Rezultatul alegerii de la Rădăuţi VOTURI: Guvernul 8925 Opoziţiu 10545 Ieri Duminecă au avut loc ale­gerile parţiale pentru un loc de deputat în judeţul Rădăuţi. Guvernul a luat 8325 voturi, faţă de 16.545 voturi luate de opoziţie. Voturile opoziţiei se împart în următorul fel: Naţional-ţărănişti 6200 Cuzişti 8045 Junianiştii 2304. In alegeri­ a srene­at«­i., ' - -'X- i­r.ovjj TUTQFf, ncCi a pierdut aproximativ 50°/0. Naţional-ţărăniştii în schimb dela 2662 voturi în 1933 De­cembrie, s’au urcat la 6200, deci o sporire de aproximativ 150%. Cuziştii de asemenea au obținut cu 30% mai multe voturi decât la alegerile generale. Comentarul să-l facă Cititorii, cari nu sunt supuși cenzurii. Gratuit .Muzeul Asociați­unii S I 3 1­0. Consiliul de revizie al Armatei a respins apelul condamnaţilor implicaţi în complotul militar BUCUREŞTI. 30.­­ După dezbateri caii au durat până Sâmbătă noaptea târziu, Consiliul de Revizie al Armatei a respins apelul înaintat de cei 13 con­damnaţi implicaţi în complotul militar. Sentinţa a fost dată la orele 12,30 după o deliberare de treizeci de minute. Prin această sentinţă, condamnarea celor 13 ofiţeri şi civili, rămâne definitivă, ei urmând ca să-şi execute de acum pe­deapsa, care este de 10 ani închisoare Condamnaţii civili au apelat sentinţa organelor de justiţie militară pe motiv de incompatibilitate• Recursul lor urmea­pentru fiecare. Degradarea ofiţerilor •Indamnaţi se va face zilele acestea. ză ca să fie judecat în curând !ri­­torie Curtea de Casare­Condamnaţii civili au atacat sentinţa în Casaţie IAU Membrii guvernului la Cluj Programul­­vizitei - O am­i­ă în munţii apuseni jfc m­amep­tarii şi prefecţi’ la Ardeal se te­r întruni Miercuri la Cluj ■ CLUJ. 30.­­ Am anunţat mult taz din numerele noastre trecute intenţia guvernului de a descinde în capitalele provinciilor pentru a lua contact di­rect cu organele locale în vederea so­luţionării diverselor probleme de ordin local. In acest sens, d. prim-m­inistru Tătărescu a hotărît ca pe ziua de 2 Mai să descindă la Cluj împreună cu majoritatea membrilor cabinetului. In acest scop, d. prefect Eugen Dunca, a fost zilele trecute la Bucureşti, de unde ii remeg program, riale, ieri dimineaţă, "i‘**acestor vizite minis!; I CONFERINŢA MNu­­I GUVERNUI­­­MENTARII ŞI DIN ARDEAL vinului vor merge joi la Câmpeni, un­de va avea loc o conferinţă cu repre­zentanţii populaţiei şi autorităţilor din regiunile muntoase ale judeţelor Alba, Turda şi Hunedoara, iar Vineri o altă conferinţă similară la Huedin cu re­prezentanţii judeţelor Cluj şi Bihor. Vineri dimineaţa membrii guvernu­lui se vor reîntoarce la Bucureşti. Acesta este programul vizitei de Miercuri, care se anunţă de pe acum a fi bogată în evenimente. In vederea ei, a avut loc ieri o con­d. Tătărescu şi ceilalţi miniştri vor sosi la Cluj. Miercuri dimineaţa. După toate probabilităţile vor veni la Cluj din­ Tătărescu, Franasovici, Gostines­­cu, Slăvescu, Sassu, Iuca şi Asan. La orele 9 jumătate a. m. va avea loc la prefectura judeţului o conferinţă | fe^ţăTa ^refectura' judeţuluUa care a care vor participa membru guverna- au J ^ dna J gur­adescu in lui parlamentari si prefecţii din ju- * de s^uranţa, col. Vechi, comand, detele ardelene. Cu acest prilej se vor * * Dunca, chestor V. Puica, examina toate problemele si doleanțele ^ £ct Simui­­ un reprezentant al acestor îudeţe. Conferinţa va ti intre- . . . r ' .3 9 * i n t'i m puiOi ruptă de banchetul dela prânz după ' ^ liberală locală a primit care ea va continua până seara. VIZITA IN MUNŢII APUSENI . Una din principalele preocupări ale acestei vizite ministeriale este proble­ma moţilor. In acest scop membrii cu­instrucţiuni detaliate asupra atmosferei ce trebue să domnească Miercuri cău­­tându-se toate posibilităţile ca diver­genţele şi animozităţile ce există să fie, pe cât posibil, acoperite. Numărul festiv al „Patriei tachinat Cehoslovaciei Ziarul „PATRIA“ va în­tina în curând un număr special de peste 20 pagini, republicei vecine şi aliate, Cehoslovacia. Menit să strângă şi să întărească raportu­rile dintre Românii din Ardeal şi poporul Ce­hoslovac, acest număr festiv al „Patriei** va fi pe lângă un izvor de documentaţie asupra tu­tur­or problemelor şi aspectelor Cehoslovaciei, un omagiu al Ardealului românesc pentru sta­tul prieten şi vecin. 66 Viorica Ursuleac de­­ prof. Constantin Nedelcu Ilustra fiică a Bucovinei, „cântăreaţă de cameră — Kammersängerin“,­­ an­gajată, în acelaş timp, în condiţiuni strălucite, la Operele de Stat din Viena şi Berlin, contând printre cele mai bu­ne puteri ale acestor două mari insti­tuţii, Viorica Ursuleacu este socotită în­tre cele mai mari cântăreţe de scenă ale Europei centrale şi occidentale. Din zilele de mărire ale Agatei Bâr­­sescu la Teatrul Naţional din Viena, nici un artist român nu a fost atât de elogios, şi atât de unanim elogios săr­bătorit de presa streină, ca Viorica Ur­­sulescu. Aşa cum cu mândrie vorbeau odinioară recensenţii de „unsere grosse Parsescu“ cu aceeaşi mândrie omagiază presa şi publicul din Viena, Salzburg, München, Dresda, Berlin, ca a lor, pe „unsere grosse Viorica Ursuleac“. Totuş, Agata Bârsescu a rămas a noa­stră, nemuritoare mărturie istorică a u­­nei culminări a geniului dramatic ro­mânesc în concurenţă cu ceea ce avea mai desăvârşit Apusul; aşa, precum Viorica Ui­suleac luminează prin lume ca nemuritor exenmlu al cântăreţei ro­mâne strălucit biruitoare, în cele mai grele interpretări şi creaţii de scenă, peste cele mai admirate reputaţii mon­diale. '■ i ; i Frumoasa, duioasa Bucovină a dăru­it naţiunei române minunea aceasta, care continuă cu demnitate seria glo­rioasă de reprezentanţi ai artei româ­neşti aplaudaţi de streinătate. Fiica re­gretatului părinte Mihai Ursulescu, el însuşi cântăreţ de mare valoare, care ca diacon cu sonora sa voce mlădioasă de tenor, şi cu arta modulărilor sale ex­presive, mulţi ani în şir a constituit po­doaba serviciilor religioase din cated­rala de la Cernăuţi. Viorica a crescut în spiritualitatea de cucernicie şi de nobi­lă tradiţie românească a casei de preot devotat bisericei şi naţiunei sale. După studii bine urmate, tânăra ar­tistă debutează la Opera Poporală din Viena, cam deodată cu marele Traian Grozavescu, cu al cărui talent de tenor strălucit destinat la cele mai înalte as­censiuni, (din nenorocire zădărnicite prin crima unei descreerate), talentul luminos de soprană eroică al Vioricei Ursulescu avea analogii depline. Trece la Opera din Frankfurt pe Mai, apoi la Dresda, unde e remarca­tă, apreciată și definitiv consacrată de marele Richard Strauss, încântat de in­terpretarea neîntrecută ce artista ro­mână ştia să dea celor mai grele ro­luri din creaţiunile cele mai prentenţi­­oase ale maestrului ca „Electra“, „Ele­na Egipteana“, „Femea fără umbră“ ş. a. In semn de supremă preţuire, R. Stra­us îi încredinţează crearea rolului prin­cipal din opera sa mai m­ouă de repu­taţie universală „Arabella“, Viorica Ursulescu a fost atunci serbătorită de toată presa, printre cele mai ilustre ar­tiste contemporane. „Când deschide gura, respândeşte armonii luminoase ca florile grădinei sau ca razele zilei“, scrie un recensent. „Vocea ei luminea­ză“, — observă altul, ca un ecou, — „egal de strălucită în registrul murociu cât de biruitor avântată în înălţimi­le dramaticei“. Toţi admiră timbrul lu­minos al vocei sale, şi talentul său de a exprima culmile de extaz ca şi gingă­şia lirică a cantilenei, farmecul înfăţi­şării sale scenice şi armonia plastică a mişcărilor sale, cum şi poezia interpre­tărilor sale adânc pătrunzătoare în e­­senţa rolului creat cu suverană stăpâ­nire. Drept mulţumire pentru .,Arabella“, R. Strauss i-a dedicat un ciclu de 4 cântece cu orchestră, şi s-a dus să i le dirijeze personal, în primă audiţie, la Berlin. Cine, oare, a putut avea parte­­ de mai nobil omagiu? ... „ Joi seara, Viorica Ursulescu a debu­tat la Opera din Bucureşti, în „Cavale­rul Rozelor“, sub direcţia maestrului Klemens Krauss, ilustrul director gene­ral al Operei de Stat din Viena. A fost o zi de sărbătoare pentru arta româneas­că. M. S. Regele Carol a fost de faţă, şi M. S. Regina Maria, şi elita muzicală a Capitalei, admirând minunata realiza­re. Fireşte, alăturea de Clemens Krauss, Viorica Ursulescu a fost senzaţia serii, şi publicul a serbătorit-o frenetic, aplau­dând uimitoarea sonoritate luminoasă a cântecului său perfect mlădios şi ex-­­ presiv în toate registrele, admirând a­­­­dâncimea şi fineţa interpretării sala­­ dramatice. Melancolia finalului actului I şi III, găseşte în talentul Vioricei Ur­sulea cu exteriorizare de poezie ce nu poate fi întrecută. N’a dat, decât un singur spectacol în Capitala patrie sale, urmând să plece la Londra, unde a fost invitată să cânte în 2 serii de reprezentaţii: una din reper­toriul modern („Arabella“, „Schwan­­da“, ş. a.), alta din repertoriul clasic italian, Viorica Ursulescu fiind egal de admirată în ambele genuri. București—Viena—Berlin—Londra, glorios drum de triumf al geniului ro­mânesc binecuvântat de Dumnezeu. S'a promulgat noua Constituţie VIENA, 30. — Noua constituţie austriacă a fost promulgată. Principalele ei caracteristice sunt că se acordă femeilor drepturi absolut egale cu ale bărbaţilor şi că alegerea preşedintelui republicei va fi făcută pe viitor de adunarea celor 4500 de primari ai Austriei, sub presidenţia primarului din Viena. • , ... ........................ • 1

Next