Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)

1934-06-01 / nr. 123

Anul al XVI-lea No. 123 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TELEFON: 13—31. ABONAMENT: (Dels 1 Aprille 1834­. Abonament anual — — — — Fracţiuni de an, lunar — — — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — — — Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an, Fracţiuni de an, lunar — — — Pt. autorităţi, instituţii, bănci etc. an. L. 1000. In streinătate dublu. Lei Lei Lei Lei Lei Lei 700— 60 — 600.— 60.— 600.— 45 — UV,l ASoo*a^»a x 2 Vineri, 1 Iunile 1034 TAXA POŞTALĂ PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178 1929 erian al Partidului National Carinesc. Vreme de aproape o săptămână via­ţa politică a ţării a fost tulburată din nou de furtuna unei crize de guvern. „Cazanul Satanei“, intrat în tradiţia domeniului politic, şi-a clocotit din nou smoala vâscoasă, răspândind în jurul său o atmosferă grea şi înăbuşi­toare. Pe ziua de ieri, în sfârşit situaţia gu­vernului — venit la cârmă şi susţinut prin mijloacele care se cunosc — a început să se limpezească. Guvernul dlui Tătărescu a rămas de­ocamdată şi pe mai departe, dar am­putat de ministrul său de război şi de crengile laterale ale subsecretarilor de le-a înfierat cu toată energia, dar s’a aşezat de-a curmezişul oricărei încer­cări şi posibilităţi de aventură. Cuvântul fruntaşilor noştri, cari sunt în acelaş timp reprezentanţii cei­­ mai autentici şi mai autorizaţi ai opi- I niei publice, a răsunat nu pentru a­­ opri prăbuşirea unui guvern care prin­­ însăşi hibrizenia sa nu poate fi de lun­gă durată, ci pentru apărarea princi­piilor constituţionale, pentru sublinie­re­a imposibilităţii unei noui formule gen Iorga­ Argetoianu. Reprezentant al voinţei cetăţeneşti şi al unei zdrobitoare majorităţi popu­stat. Decretul pentru convocarea par-­­ lare, partidul naţional-ţărănesc a ex­iamentului a primit semnătura regală, iar remanierea — se spune — va fi în­făptuită şi ea . *__ **. Comentând desfăşurarea evenimen­telor din ultimele zile, gazetele şi anu­mite cercuri politice gata pentru orice, au răstălmăcit tendenţios şi cu reacre­­dinţă, atitudinea partidului naţional­­ţărănesc în timpul crizei. Aceste răs­punmat cu tărie în aceste zile de tot felul de zvonuri alarmante, poruncile destinului nostru politic, care cer res­pectarea principiilor constituţionale şi conduceri cu rădăcini adânci şi sănă­toase în încrederea maselor. Atitudinea partidului naţional-ţără­nesc a fost fixată de însăşi structura organică a acestui partid, de însuşi re-tălmăciri au mers până acolo, încât au r­otul său de-a fi­­ ca o datorie faţă de insinuat fanteziste acorduri secrete pentru apărarea guvernului. Atitudinea partidului naţional fără presantă a remanierii, la rezolvarea că­reia se prevăd iarăşi vehemente ciocâ­j nici între partid şi guvern, iar pe de al­tă parte nu se ştie cum se va aranja chestiunea numirii unui nou titular la departamentul Apărării Naţionale. PRIMUL MINISTRU DIN NOU LA SUVERAN In cursul zilei de astăzi d. Tătărescu nesc a fost şi este însă cât se poate de ■ de o seamă de naufragiaţi şi strigoi­­ va fi primit într’o nouă audienţă la Su’ limpede şi de precisă, şi nu îngădue­­ politici, că ar mai putea combina gu-­­ veran- Primul ministru va aduce la cu­­rast«, j verne de experienţă, lipsite de coin­­ noştinta Regelui refuzul mareşalului I Crudul nostru nu s’a ridicat pen-­­ tactul maselor largi ale încrederii ge- i Prezan de a intra în guvern- D. Tătă­­iu apararea unui guvern slab şi nerabe. I­rescu va propună Suveranului să i se ţară şi faţă de sine. O clarificare ce a avut darul să risi­pească aparenţele susţinute zgomotos Alegerile comunale din Capitală Sute de liberali au fost prinşi votând cu cârti streine Partidul locuri la naţional-ţărănesc a sectorul de albastru reuşit să-şi salveze cinci şi şapte la cel de verde BUCUREŞTI, 31­ — Ieri au avut loc în Capitala alegerile comunale cari s’au terminat cu o dubioasă învingere a li­stei liberale- Interesul colegiului de vo­tanţi a fost atât de mic faţă de opera­ţia electorală condusă de oamenii gu­vernului încât nu i-a dat nici cel mai mic credit. Iată­ de ce, din totalitatea votanţilor înscrişi nu şi-au scos cărţile de alegă­tori decât cel mult 40%. Viitorii consilieri comunali s’au folo­sit de acest prilej pentru a sustrage de lla judecătorii certificatele neeliberate şi a le împărţi la votanţi de profesie, pentru a face uz de ele în ziua alegerilor. Lucrurile s’au întâmplat întocmai. In cursul zilei de ierri au fost descoperiţi mai multe sute de votanţi clandestini. Erau şomeri fără de lucru măturători de stradă şi mardeiaşi cunoscuţi pentru activitatea lor bine plătită în partidul liberal. Astfel în sectorul de galben au fost surprinşi asupra faptului vre­o 64 de votanţi cu cărţi de alegători streine, iar în sectorul de albastru 105. Aproape la toate secţiile a votat sub conducerea dlui Chiriţ©scu şeful servi­ciului administrativ al primăriei, o e­chi­­pă de măturători. In sectorul de negru, s’au dat cărţi de alegători furate dela judecătorie chiar şi la câteva fete de stradă, cari însă au fost oprite de a vota de către reprezentanţii partidului naţional-ţără­nesc. In legătură cu felul cum au decurs alegerile de ori din Capitală, d- Dem. I. Dobrescu fost primar general al Capi­talei a adresat o scrisoare ziarelor în care desvăluie toate manoperele electo­ral ale liberalilor, arătând cum s’a în­trebuinţat suveica, cum s’au furat căr­ţile de alegători de judecătorii şi cum s’a efectuat frauda şi înşelăciunea în ziia votării. Cu toate acestea partidul naţional-ţă­­rănesc a reuşit să-şi adjudece şi să-şi fe­rească de sustracţiune un număr fru­mos de voturi în două sectoare princi­­i­pale. REZULTATUL SCRUTINULUI I DE IERI I BUCUREŞTI, 31. — Ieri au avut loc­­ alegerile comunale In cele 4 sectoare­­ ale capitalei. Cu toată teroarea exerci­tată de guvern, listele partidului naţio­­nal-ţărănesc au înregistrat un real suc­ces, mai ales în sectorul negru şi cel­­ de verde, unde au candidat dnii dr Lupu şi Dem. Dobrescu. NUMERIC, REZULTATUL ALE­­GERILOR ESTE URMĂTORUL: SECTORUL DE GALBEN: Libe­ralii: 6907; Naţional-Ţărăniştii: 1890; Georgiştii: 1070; SECTORUL DE NEGRU: Liberalii: 6876; Naţional-Ţărăniştii: 2363; Geor­giştii: 935. SECTORUL DE ALBASTRU: Libe­ralii 5927; Naţional-Ţărăniştii: 2615 ; Georgiştii: 1602. SECTORUL DE VERDE: Liberalii: 5658; Naţional-Ţărăniştii: 2190; Geor­­ giŞti: 70°­ . i ii, ‘ In total liberalii au obţinut 25.368 voturi, iar naţional-ţărăniştii 9058 vo­turi. _­­ In baza rezultatului alegerilor, libe­ralii au luat lista întreagă la sectoarele galben şi negru. La sectorul de alba­stru, naţional-ţărăniştii au obţinut 5 locuri, iar la cel de verde 7 locuri în consiliu. Mare incendiu C­ernăuţi CERNAUŢI, 31. — Un incendiu for­­midabil a distrus azi dimineață com­plect antrepozitele „Compas“. Pagube­le sunt considerabile. Contingentarea şi ţărănismul de: AL. BIRBAT Oricât de ponderent ar fi factorul economic în desvoltarea condiţiilor ge­nerale ale vieţii omeneşti, el este, to­tuşi, de multe ori, întrecut în forţele lui cauzate de alţi factori, cari reuşesc să opăcească uneori un anumit sens al vieţii, iar alteori pot să determine chiar cotituri de vieaţă. Până şi mate­rialismul istoric, care obişnueşte să caute cauzele fenomenelor de vieaţă în cea mai îndepărtată origină a lor, se întâlneşte în cercetările lui cu astfel de factori, cari numai printr’o tenden­ţioasă socoteală pot să fie neglijaţi. Factorul politic, care se angrenează astăzi aşa de hotărîtor în toate proble­mele mici şi mari ale ţărilor singurati­ce ale lumii întregi, este tocmai de a­­ceastă esenţă împiedecătoare. El îm­piedică să se valorifice posibilităţile materiale pe care globul terestru, cu toată fecunditatea lui naturală şi cu toate puterile pe care i le-a potenţat zestrea civilizaţiei, le oferă omenirii. El se opune mulţumirii economice ge­nerale, care­ ar rezulta printr-o raţiona­lizare a producţiunii şi a desfacerii în­ cadrul marilor uniuni economice. (Co­existenţa supraproducţiei şi a subcon­­sumaţiei constitue cel mai izbitor pa­radox al conomiei actuale). El impune, di­n contră, stâmtorarea economiilor în cadrele teritoriale restrânse ale state­lor naţionale. Mai mult decât atât. El fecundează, prin imperativul său de o pronunţată esenţă sentimentalistă (a­­ ­­ ­­ceasta-i dă şi preponderenţa), o întrea­­gă gamă de curente economice naţio-­­­­­nale, începând de la cel mai uşor pro­tecţionism şi ajungând până la autar­hismul cel mai rigid. ; *­­ Intre curentele de organizare rezul­tate din intervenţia nemiloasă a facto­rului politic în vieaţa economică a sta-­­ telor, contingentarea economică­­— prin expresia ei rigidă şi totuşi, sufici­­­­ent de elastică, — şi-a făcut loc prim­­­­ordial. I Izvorită din necesitatea acută de a apăra monetele naţionale, ea a devenit cea mai frecventă formulă a naţiona­lismului economic actual. Ea este o formulă de apărare a economiilor na­­­­ţionale. Ea stăvileşte, pe de o parte, im­portul nesocotit al statelor iar pe de al­tă parte, urmăreşte consolidarea pro­ducţiei interne şi multiplicarea ramu­rilor ei. (In aceste două scopuri se de­fineşte autarhia posibilă astăzi). Ea o­­­rientează vieaţa statelor spre o balan­­­­ţă economică generală.­­ Economiile cari nu se lasă prinse în­­ făgaşul acestor tendinţe, rămân tribu­­■ tare celorlalte.* Este măgulitor să constatăm, că în politica economică a ţării noastre a fost simţită la timp însemnătatea for­mulei contingentării.­­Pe deasupra tu­turor neînţelegerilor şi intereselor lă­turalnice, ea a fost angajată în slujba economiei noastre naţionale odată cu­­ apariţia ei ca armă de luptă defensivă pe frontul economic internaţional. In această funcţiune, ea a reuşit să alătu­re la rezistenţa economică a consuma­torului nostru rural o oarecare cum­părare a consumatorului orăşenesc. A reuşit, pe de altă parte, să determine o orientare a consumului nostru spre producţia indigenă. Iar, ca o consecin­­­­ţă a acestei orientări, a reuşit, în ordi­­i­ne activă, să învioreze pe baze sână-­­ toase aceasstă producţie, care se găsi­se la un moment dat în declin. * Astăzi, economia ţării noastre se gă­seşte supusă unui nou regim de con­­tingentare. Este, desigur, interesant să situăm acest regim în lumina conside­­raţiunilor de mai sus şi să aruncăm o privire asupra lui. Este interesant, pentru că autorii lui, în numele unor legături mai pronunţate cu elementul negustoresc, sunt chiar combatanţii de ieri ai principiului contingentării. Este mai interesant însă, pentru că astăzi, la­ principiul contingentării se găseşte cristalizată integral funcţiunea activă a consolidării producţiei interne, a specializării ei. Principiul echivalenţei schimbului internaţonal, care este for­ma cea mai avansată a contingentării, permite, în afară de orice explorare, ridicarea importului statelor în func­ţiune de valoarea exportului pe care-1 pot realiza. In această cristalizare întâlnim un aspect clar al economiei viitorului. 41. Ar fi grăbit, desigur, să căutăm gra­­­­dul in care actualul regim al contin­gentării îşi îndeplineşte funcţiunea re­strictivă, iniţială, de apărător global al economiei noastre naţionale. Sub acest raport, considerăm deocamdată valabi­le declaraţiile miniştrilor respectivi, cari scontau un spor al veniturilor ce ar rezulta din aplicarea noului regim. Sporul ar corespunde, evident, înălţă­rii zidurilor de apărare economică ge­nerală. Şi, aceasta, în ordinea efectelor imediate pe cari le aşteptăm dela con­­tingentare, ne-ar satisface. Cu atât mai mult, cu cât, aceste efecte s’ar trans­planta şi în domeniul social. Orice re­­stricţiune nouă poate accentua numai comprimarea consumului orășenesc. (Satele sub raportul consumului pro­duselor de import sunt situate aproape de zero). Comprimarea consumului o­­rășenesc trebue să producă la noi im­portante efecte de natură socială. Ceea ce se poate desprinde astăzi din noul regim al contingentării este gra­dul în care acest regim se acordă cu tendinţele de viitor ale principiului din care s’a întrupat. Din cercetarea arti­colelor scoase din contingent­are, din examinarea nouilor contingentări și a articolelor cu taxa de contingent­are sporită, din raportarea acestora la fac­torii producţiunii noastre naţionale, putem, constata dacă legiuitorul nostru s-a sesizat de evoluţia principiului con­­tingentării în sensul principiului echi­valenţei de schimb internaţional şi pu­tem vedea în ce măsură a ţinut seamă de această evoluţie. — Putem analiza funcţiunea organizatoare şi întăritoare se i s-a atribuit contingentării în foto­Incontestabil, organizarea noastră e­­conomică, chiar când este guvernată de tendinţe autarhice, trebue să se ra­­porteze în primul rând la organizarea economiei noastre rurale. Din întărirea agriculturii, din consolidare şi din în­mulţirea ramurilor agroindustriale tre­bue să rezulte întărirea economiei noa­stre generale în sens autarhic. Industria forţată, parazitare, nu se poate integra într’un plan de organizare cu perspec­tive de durată. In acest punct, noul regim al contin­gentării prezintă un mănunchiu de in­suficienţe şi ni se pare că desveleşte odată mai mult o concepţie antiţără­­nistă despre care noi am mai vorbit aici. Departe de a exterioriza vreun inte­res special pentru vreuna din ramurile agroindustriale, modificările aduse re­gimului contingentării scot în eviden­ţă o atenţiune specială pentru câteva din industriile noastre mari. Ni se pare chiar, că principiul autarhic a fost an­gajat în favoarea acestor industrii. Nu este vorba de o notă industriali­­zantă pură ce s’ar degaja din regimul actual al contingentării. Ea ar trebui să cuprindă şi industria mică şi indus­tria casnică. Ci, acestea sunt inexisten­te pentru autorii contingentării. Şi, tocmai prin neglijarea lor, industria mare este pusă la adăpost de orice concurenţă internă chiar. In acest unghiu apare obscuritatea concepţiei industrializante a partidului liberal. In acest unghiu noi vedem în­să limpede regenerarea parazitismului Gratuit DUPĂ CRIZA Altă audienţă la Rege a dlui Gh. Tătărăsecu Remanierea va reduce numărul subsecretarilor de stat cu... unul, dar va da departamente dior JLapedatu, Nistor şi Bebe­lBratianu BUCUREŞTI, 31. — Cu toată linişti- încredinţeze dsale interimatul conduce­­i de stat. Se credea că vor fi nevoiţi să rea de ieri a crizei politice­, situaţia gu­­rii ministerului armatei pentru timpul părăsească guvernul nu mai puţin de­vernului nu este încă nici astăzi definit până când guvernul va găsi Un titular.­­ şase subsecretari în frunte cu d. Victor Uv lămurită- Pe de o parte cercurile, U’­­ In cerc­urile militare se vorbeşte că *­berale sunt preocupate de problema viitorul ministru de război va fi d. ge­neral Gondeesco Iamandi, care s’a întors ieri din stră­inătate. Azi s’a aflat însă că până acum singur d. Xeni îşi va da demisia, iar ceilalţi vor rămânea toţi, sau aproape , acolo unde sunt. In ce priveşte remanierea propriu zisă, cercurile politice cred a şti că lo­cul dlui Inculeţ de la ministerul de in­terne va fi ocupat de d. Franasovici,­­departamentul comuicaţiilor urmând să fie defimit pentru viitor — la do­rinţa dlui Dinu Brătianu,­­ de către d. Bebe Brătianu. In caz că Suveranul mai aproba for­mula interimatului dlui Tătărescu, se crede că subsecretar de stat la ministe­rul Apărării Naţionale va fi numit de general Florescu­. CUM SE VA FACE REMANIEREA Cu ocazia audienţei de astăzi se va soluţiona într’un fel sau într’altul şi problema scindării ministerului­­ in­strucţiunii şi a ministerului muncii. D. Tătărescu va supune Suveranului spre semnare decretele prin care d. Lape­datu este numit ministru al cultelor, iar d. Nistor, ministru al muncii. Tot în cursul acestei audienţe se va soluţiona şi chestiunea subsecretarilor ORGANIZAŢIILE DIN MOLDO­VA NEMULŢUMITE __ , in legătură cu întoarcerea precipi­tată a dlui Iamandi din străinătate, cir­culă zvonul că ea s’a produs nu nu­mai pentru criza politică din ultimele zile, dar şi dintr’un motiv intern de partid. Anume organizaţiile din Moldova au cerut convocarea urgentă a congresu­lui partidului. Motivul, pe lângă alte lui partidului. Motivul, pe lângă alte­­ nemulţumiri, pare a fi şi felul cum a­­ lucrat d. Iamandi împotriva împăcării , cu d. George Brătianu. îngrijorarea a­­ceasta este asfel iarăşi justificată după cum pare că dacă debarcarea dlui Ia­mandi se va produce totuşi, la acest lu­cru va contribui şi nemulţumirea ace­stor organizaţii* D. I. NISTOR K­empladd idi Conferinţa statelor balcanice, la Ankara BUCUREŞTI, 31­ — Pentru ziua de 24 Octombrie a. c- toate statele balca­nice cari au aderat la pactul balcanic au fost invitate la conferinţa, ce se va ţine în 24 Octombrie la Ankara. Cu a­­cest prilej nu se vor examina numai problemele economice şi politice comu­ne ci și posibilitatea obținerii aderia­­nei bulgare. Presa germană atacă violent Ruda Sovietică BERLIN, 31. — întreaga presă ger­mană critică vehement discursul dlui Litvinov, ţinut la conferinţa dezarmării de la Geneva. Oficiosul guvernului afirmă ca în a­­ceastă lună de miere a tinerei căsăto­rii franco-ruse, Litvinov şi-a umplut discursul cu atacuri împotriva Germa­­niei, făcându-se involuntar avocatul Marelui Stat Major francez­ .—OTO— --------0X0-------­ Grecia este din nou ameninţată cu dictatura ATENA, 31. — In ultimul timp re­publica elenă este ameninţată cu o nouă dictatură militară. Siguranţa ge­nerală a descoperit mai multe nuclee ale acestei organizaţiuni operând nu­meroase arestări. -----0X0----­ Arhiducele Eugen de Habsburg va face o vizită la Budapesta VIENA, 31. — Cercurile legitimiste maghiare afirmă că arhiducele Eugen de Habsburg, care se află în Austria din încredințarea lui Otto de Habsburg, va face în cursul lunei Septembrie o vizită la Budapesta, când va­ avea im­portante întrevederi cu cercurile condu­cătoare maghiare- Consiliul permanent al Micei An­tante se întruneşte la Bucureşti BUCUREŞTI, 31­ — S’a hotărit de­ întruniri nu s’a dat până acum nici finitiv de către părţile interesate, ca pe ziua de 30 Iunie să fie convocat la Bu­­cureşti* consilul permanent al Micei înţelegeri- Asupra programului acestei relaţiune, dar se crede că este vorba în primul rând de reluarea relaţiilor di­­plomatice cu Sovietele- Trei muncitori ard de vii într’un cazan CHIŞINĂU, 31.­­ Ieri după masă la moara „Podgoria Lăpuşna“ din co­muna Bardar lângă Chişinău, a fost teatrul unei mari nenorociri. Un mun­citor care lucra la un cazan a căzut în interiorul lui luând foc. La ţipetele lui alţi doi muncitori cari au încercat să-l salveze au căzut şi ei în cazan. Toţi trei au murit. : V ■-----OXO----1

Next