Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)
1934-06-01 / nr. 123
Anul al XVI-lea No. 123 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TELEFON: 13—31. ABONAMENT: (Dels 1 Aprille 1834. Abonament anual — — — — Fracţiuni de an, lunar — — — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — — — Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an, Fracţiuni de an, lunar — — — Pt. autorităţi, instituţii, bănci etc. an. L. 1000. In streinătate dublu. Lei Lei Lei Lei Lei Lei 700— 60 — 600.— 60.— 600.— 45 — UV,l ASoo*a^»a x 2 Vineri, 1 Iunile 1034 TAXA POŞTALĂ PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178 1929 erian al Partidului National Carinesc. Vreme de aproape o săptămână viaţa politică a ţării a fost tulburată din nou de furtuna unei crize de guvern. „Cazanul Satanei“, intrat în tradiţia domeniului politic, şi-a clocotit din nou smoala vâscoasă, răspândind în jurul său o atmosferă grea şi înăbuşitoare. Pe ziua de ieri, în sfârşit situaţia guvernului — venit la cârmă şi susţinut prin mijloacele care se cunosc — a început să se limpezească. Guvernul dlui Tătărescu a rămas deocamdată şi pe mai departe, dar amputat de ministrul său de război şi de crengile laterale ale subsecretarilor de le-a înfierat cu toată energia, dar s’a aşezat de-a curmezişul oricărei încercări şi posibilităţi de aventură. Cuvântul fruntaşilor noştri, cari sunt în acelaş timp reprezentanţii cei mai autentici şi mai autorizaţi ai opi- I niei publice, a răsunat nu pentru a opri prăbuşirea unui guvern care prin însăşi hibrizenia sa nu poate fi de lungă durată, ci pentru apărarea principiilor constituţionale, pentru sublinierea imposibilităţii unei noui formule gen Iorga Argetoianu. Reprezentant al voinţei cetăţeneşti şi al unei zdrobitoare majorităţi popustat. Decretul pentru convocarea par- lare, partidul naţional-ţărănesc a exiamentului a primit semnătura regală, iar remanierea — se spune — va fi înfăptuită şi ea . *__ **. Comentând desfăşurarea evenimentelor din ultimele zile, gazetele şi anumite cercuri politice gata pentru orice, au răstălmăcit tendenţios şi cu reacredinţă, atitudinea partidului naţionalţărănesc în timpul crizei. Aceste răspunmat cu tărie în aceste zile de tot felul de zvonuri alarmante, poruncile destinului nostru politic, care cer respectarea principiilor constituţionale şi conduceri cu rădăcini adânci şi sănătoase în încrederea maselor. Atitudinea partidului naţional-ţărănesc a fost fixată de însăşi structura organică a acestui partid, de însuşi re-tălmăciri au mers până acolo, încât au rotul său de-a fi ca o datorie faţă de insinuat fanteziste acorduri secrete pentru apărarea guvernului. Atitudinea partidului naţional fără presantă a remanierii, la rezolvarea căreia se prevăd iarăşi vehemente ciocâj nici între partid şi guvern, iar pe de altă parte nu se ştie cum se va aranja chestiunea numirii unui nou titular la departamentul Apărării Naţionale. PRIMUL MINISTRU DIN NOU LA SUVERAN In cursul zilei de astăzi d. Tătărescu nesc a fost şi este însă cât se poate de ■ de o seamă de naufragiaţi şi strigoi va fi primit într’o nouă audienţă la Su’ limpede şi de precisă, şi nu îngădue politici, că ar mai putea combina gu- veran- Primul ministru va aduce la curast«, j verne de experienţă, lipsite de coin noştinta Regelui refuzul mareşalului I Crudul nostru nu s’a ridicat pen- tactul maselor largi ale încrederii ge- i Prezan de a intra în guvern- D. Tătăiu apararea unui guvern slab şi nerabe. Irescu va propună Suveranului să i se ţară şi faţă de sine. O clarificare ce a avut darul să risipească aparenţele susţinute zgomotos Alegerile comunale din Capitală Sute de liberali au fost prinşi votând cu cârti streine Partidul locuri la naţional-ţărănesc a sectorul de albastru reuşit să-şi salveze cinci şi şapte la cel de verde BUCUREŞTI, 31 — Ieri au avut loc în Capitala alegerile comunale cari s’au terminat cu o dubioasă învingere a listei liberale- Interesul colegiului de votanţi a fost atât de mic faţă de operaţia electorală condusă de oamenii guvernului încât nu i-a dat nici cel mai mic credit. Iată de ce, din totalitatea votanţilor înscrişi nu şi-au scos cărţile de alegători decât cel mult 40%. Viitorii consilieri comunali s’au folosit de acest prilej pentru a sustrage de lla judecătorii certificatele neeliberate şi a le împărţi la votanţi de profesie, pentru a face uz de ele în ziua alegerilor. Lucrurile s’au întâmplat întocmai. In cursul zilei de ierri au fost descoperiţi mai multe sute de votanţi clandestini. Erau şomeri fără de lucru măturători de stradă şi mardeiaşi cunoscuţi pentru activitatea lor bine plătită în partidul liberal. Astfel în sectorul de galben au fost surprinşi asupra faptului vreo 64 de votanţi cu cărţi de alegători streine, iar în sectorul de albastru 105. Aproape la toate secţiile a votat sub conducerea dlui Chiriţ©scu şeful serviciului administrativ al primăriei, o echipă de măturători. In sectorul de negru, s’au dat cărţi de alegători furate dela judecătorie chiar şi la câteva fete de stradă, cari însă au fost oprite de a vota de către reprezentanţii partidului naţional-ţărănesc. In legătură cu felul cum au decurs alegerile de ori din Capitală, d- Dem. I. Dobrescu fost primar general al Capitalei a adresat o scrisoare ziarelor în care desvăluie toate manoperele electoral ale liberalilor, arătând cum s’a întrebuinţat suveica, cum s’au furat cărţile de alegători de judecătorii şi cum s’a efectuat frauda şi înşelăciunea în ziia votării. Cu toate acestea partidul naţional-ţărănesc a reuşit să-şi adjudece şi să-şi ferească de sustracţiune un număr frumos de voturi în două sectoare princiipale. REZULTATUL SCRUTINULUI I DE IERI I BUCUREŞTI, 31. — Ieri au avut loc alegerile comunale In cele 4 sectoare ale capitalei. Cu toată teroarea exercitată de guvern, listele partidului naţional-ţărănesc au înregistrat un real succes, mai ales în sectorul negru şi cel de verde, unde au candidat dnii dr Lupu şi Dem. Dobrescu. NUMERIC, REZULTATUL ALEGERILOR ESTE URMĂTORUL: SECTORUL DE GALBEN: Liberalii: 6907; Naţional-Ţărăniştii: 1890; Georgiştii: 1070; SECTORUL DE NEGRU: Liberalii: 6876; Naţional-Ţărăniştii: 2363; Georgiştii: 935. SECTORUL DE ALBASTRU: Liberalii 5927; Naţional-Ţărăniştii: 2615 ; Georgiştii: 1602. SECTORUL DE VERDE: Liberalii: 5658; Naţional-Ţărăniştii: 2190; Geor giŞti: 70° . i ii, ‘ In total liberalii au obţinut 25.368 voturi, iar naţional-ţărăniştii 9058 voturi. _ In baza rezultatului alegerilor, liberalii au luat lista întreagă la sectoarele galben şi negru. La sectorul de albastru, naţional-ţărăniştii au obţinut 5 locuri, iar la cel de verde 7 locuri în consiliu. Mare incendiu Cernăuţi CERNAUŢI, 31. — Un incendiu formidabil a distrus azi dimineață complect antrepozitele „Compas“. Pagubele sunt considerabile. Contingentarea şi ţărănismul de: AL. BIRBAT Oricât de ponderent ar fi factorul economic în desvoltarea condiţiilor generale ale vieţii omeneşti, el este, totuşi, de multe ori, întrecut în forţele lui cauzate de alţi factori, cari reuşesc să opăcească uneori un anumit sens al vieţii, iar alteori pot să determine chiar cotituri de vieaţă. Până şi materialismul istoric, care obişnueşte să caute cauzele fenomenelor de vieaţă în cea mai îndepărtată origină a lor, se întâlneşte în cercetările lui cu astfel de factori, cari numai printr’o tendenţioasă socoteală pot să fie neglijaţi. Factorul politic, care se angrenează astăzi aşa de hotărîtor în toate problemele mici şi mari ale ţărilor singuratice ale lumii întregi, este tocmai de această esenţă împiedecătoare. El împiedică să se valorifice posibilităţile materiale pe care globul terestru, cu toată fecunditatea lui naturală şi cu toate puterile pe care i le-a potenţat zestrea civilizaţiei, le oferă omenirii. El se opune mulţumirii economice generale, care ar rezulta printr-o raţionalizare a producţiunii şi a desfacerii în cadrul marilor uniuni economice. (Coexistenţa supraproducţiei şi a subconsumaţiei constitue cel mai izbitor paradox al conomiei actuale). El impune, din contră, stâmtorarea economiilor în cadrele teritoriale restrânse ale statelor naţionale. Mai mult decât atât. El fecundează, prin imperativul său de o pronunţată esenţă sentimentalistă (a ceasta-i dă şi preponderenţa), o întreagă gamă de curente economice naţio-nale, începând de la cel mai uşor protecţionism şi ajungând până la autarhismul cel mai rigid. ; * Intre curentele de organizare rezultate din intervenţia nemiloasă a factorului politic în vieaţa economică a sta- telor, contingentarea economică— prin expresia ei rigidă şi totuşi, suficient de elastică, — şi-a făcut loc primordial. I Izvorită din necesitatea acută de a apăra monetele naţionale, ea a devenit cea mai frecventă formulă a naţionalismului economic actual. Ea este o formulă de apărare a economiilor naţionale. Ea stăvileşte, pe de o parte, importul nesocotit al statelor iar pe de altă parte, urmăreşte consolidarea producţiei interne şi multiplicarea ramurilor ei. (In aceste două scopuri se defineşte autarhia posibilă astăzi). Ea orientează vieaţa statelor spre o balanţă economică generală. Economiile cari nu se lasă prinse în făgaşul acestor tendinţe, rămân tribu■ tare celorlalte.* Este măgulitor să constatăm, că în politica economică a ţării noastre a fost simţită la timp însemnătatea formulei contingentării.Pe deasupra tuturor neînţelegerilor şi intereselor lăturalnice, ea a fost angajată în slujba economiei noastre naţionale odată cu apariţia ei ca armă de luptă defensivă pe frontul economic internaţional. In această funcţiune, ea a reuşit să alăture la rezistenţa economică a consumatorului nostru rural o oarecare cumpărare a consumatorului orăşenesc. A reuşit, pe de altă parte, să determine o orientare a consumului nostru spre producţia indigenă. Iar, ca o consecinţă a acestei orientări, a reuşit, în ordiine activă, să învioreze pe baze sână- toase aceasstă producţie, care se găsise la un moment dat în declin. * Astăzi, economia ţării noastre se găseşte supusă unui nou regim de contingentare. Este, desigur, interesant să situăm acest regim în lumina consideraţiunilor de mai sus şi să aruncăm o privire asupra lui. Este interesant, pentru că autorii lui, în numele unor legături mai pronunţate cu elementul negustoresc, sunt chiar combatanţii de ieri ai principiului contingentării. Este mai interesant însă, pentru că astăzi, la principiul contingentării se găseşte cristalizată integral funcţiunea activă a consolidării producţiei interne, a specializării ei. Principiul echivalenţei schimbului internaţonal, care este forma cea mai avansată a contingentării, permite, în afară de orice explorare, ridicarea importului statelor în funcţiune de valoarea exportului pe care-1 pot realiza. In această cristalizare întâlnim un aspect clar al economiei viitorului. 41. Ar fi grăbit, desigur, să căutăm gradul in care actualul regim al contingentării îşi îndeplineşte funcţiunea restrictivă, iniţială, de apărător global al economiei noastre naţionale. Sub acest raport, considerăm deocamdată valabile declaraţiile miniştrilor respectivi, cari scontau un spor al veniturilor ce ar rezulta din aplicarea noului regim. Sporul ar corespunde, evident, înălţării zidurilor de apărare economică generală. Şi, aceasta, în ordinea efectelor imediate pe cari le aşteptăm dela contingentare, ne-ar satisface. Cu atât mai mult, cu cât, aceste efecte s’ar transplanta şi în domeniul social. Orice restricţiune nouă poate accentua numai comprimarea consumului orășenesc. (Satele sub raportul consumului produselor de import sunt situate aproape de zero). Comprimarea consumului orășenesc trebue să producă la noi importante efecte de natură socială. Ceea ce se poate desprinde astăzi din noul regim al contingentării este gradul în care acest regim se acordă cu tendinţele de viitor ale principiului din care s’a întrupat. Din cercetarea articolelor scoase din contingentare, din examinarea nouilor contingentări și a articolelor cu taxa de contingentare sporită, din raportarea acestora la factorii producţiunii noastre naţionale, putem, constata dacă legiuitorul nostru s-a sesizat de evoluţia principiului contingentării în sensul principiului echivalenţei de schimb internaţional şi putem vedea în ce măsură a ţinut seamă de această evoluţie. — Putem analiza funcţiunea organizatoare şi întăritoare se i s-a atribuit contingentării în fotoIncontestabil, organizarea noastră economică, chiar când este guvernată de tendinţe autarhice, trebue să se raporteze în primul rând la organizarea economiei noastre rurale. Din întărirea agriculturii, din consolidare şi din înmulţirea ramurilor agroindustriale trebue să rezulte întărirea economiei noastre generale în sens autarhic. Industria forţată, parazitare, nu se poate integra într’un plan de organizare cu perspective de durată. In acest punct, noul regim al contingentării prezintă un mănunchiu de insuficienţe şi ni se pare că desveleşte odată mai mult o concepţie antiţărănistă despre care noi am mai vorbit aici. Departe de a exterioriza vreun interes special pentru vreuna din ramurile agroindustriale, modificările aduse regimului contingentării scot în evidenţă o atenţiune specială pentru câteva din industriile noastre mari. Ni se pare chiar, că principiul autarhic a fost angajat în favoarea acestor industrii. Nu este vorba de o notă industrializantă pură ce s’ar degaja din regimul actual al contingentării. Ea ar trebui să cuprindă şi industria mică şi industria casnică. Ci, acestea sunt inexistente pentru autorii contingentării. Şi, tocmai prin neglijarea lor, industria mare este pusă la adăpost de orice concurenţă internă chiar. In acest unghiu apare obscuritatea concepţiei industrializante a partidului liberal. In acest unghiu noi vedem însă limpede regenerarea parazitismului Gratuit DUPĂ CRIZA Altă audienţă la Rege a dlui Gh. Tătărăsecu Remanierea va reduce numărul subsecretarilor de stat cu... unul, dar va da departamente dior JLapedatu, Nistor şi BebelBratianu BUCUREŞTI, 31. — Cu toată linişti- încredinţeze dsale interimatul conducei de stat. Se credea că vor fi nevoiţi să rea de ieri a crizei politice, situaţia gurii ministerului armatei pentru timpul părăsească guvernul nu mai puţin devernului nu este încă nici astăzi definit până când guvernul va găsi Un titular. şase subsecretari în frunte cu d. Victor Uv lămurită- Pe de o parte cercurile, U’ In cercurile militare se vorbeşte că *berale sunt preocupate de problema viitorul ministru de război va fi d. general Gondeesco Iamandi, care s’a întors ieri din străinătate. Azi s’a aflat însă că până acum singur d. Xeni îşi va da demisia, iar ceilalţi vor rămânea toţi, sau aproape , acolo unde sunt. In ce priveşte remanierea propriu zisă, cercurile politice cred a şti că locul dlui Inculeţ de la ministerul de interne va fi ocupat de d. Franasovici,departamentul comuicaţiilor urmând să fie defimit pentru viitor — la dorinţa dlui Dinu Brătianu, de către d. Bebe Brătianu. In caz că Suveranul mai aproba formula interimatului dlui Tătărescu, se crede că subsecretar de stat la ministerul Apărării Naţionale va fi numit de general Florescu. CUM SE VA FACE REMANIEREA Cu ocazia audienţei de astăzi se va soluţiona într’un fel sau într’altul şi problema scindării ministerului instrucţiunii şi a ministerului muncii. D. Tătărescu va supune Suveranului spre semnare decretele prin care d. Lapedatu este numit ministru al cultelor, iar d. Nistor, ministru al muncii. Tot în cursul acestei audienţe se va soluţiona şi chestiunea subsecretarilor ORGANIZAŢIILE DIN MOLDOVA NEMULŢUMITE __ , in legătură cu întoarcerea precipitată a dlui Iamandi din străinătate, circulă zvonul că ea s’a produs nu numai pentru criza politică din ultimele zile, dar şi dintr’un motiv intern de partid. Anume organizaţiile din Moldova au cerut convocarea urgentă a congresului partidului. Motivul, pe lângă alte lui partidului. Motivul, pe lângă alte nemulţumiri, pare a fi şi felul cum a lucrat d. Iamandi împotriva împăcării , cu d. George Brătianu. îngrijorarea aceasta este asfel iarăşi justificată după cum pare că dacă debarcarea dlui Iamandi se va produce totuşi, la acest lucru va contribui şi nemulţumirea acestor organizaţii* D. I. NISTOR Kempladd idi Conferinţa statelor balcanice, la Ankara BUCUREŞTI, 31 — Pentru ziua de 24 Octombrie a. c- toate statele balcanice cari au aderat la pactul balcanic au fost invitate la conferinţa, ce se va ţine în 24 Octombrie la Ankara. Cu acest prilej nu se vor examina numai problemele economice şi politice comune ci și posibilitatea obținerii aderianei bulgare. Presa germană atacă violent Ruda Sovietică BERLIN, 31. — întreaga presă germană critică vehement discursul dlui Litvinov, ţinut la conferinţa dezarmării de la Geneva. Oficiosul guvernului afirmă ca în această lună de miere a tinerei căsătorii franco-ruse, Litvinov şi-a umplut discursul cu atacuri împotriva Germaniei, făcându-se involuntar avocatul Marelui Stat Major francez .—OTO— --------0X0------- Grecia este din nou ameninţată cu dictatura ATENA, 31. — In ultimul timp republica elenă este ameninţată cu o nouă dictatură militară. Siguranţa generală a descoperit mai multe nuclee ale acestei organizaţiuni operând numeroase arestări. -----0X0---- Arhiducele Eugen de Habsburg va face o vizită la Budapesta VIENA, 31. — Cercurile legitimiste maghiare afirmă că arhiducele Eugen de Habsburg, care se află în Austria din încredințarea lui Otto de Habsburg, va face în cursul lunei Septembrie o vizită la Budapesta, când va avea importante întrevederi cu cercurile conducătoare maghiare- Consiliul permanent al Micei Antante se întruneşte la Bucureşti BUCUREŞTI, 31 — S’a hotărit de întruniri nu s’a dat până acum nici finitiv de către părţile interesate, ca pe ziua de 30 Iunie să fie convocat la Bucureşti* consilul permanent al Micei înţelegeri- Asupra programului acestei relaţiune, dar se crede că este vorba în primul rând de reluarea relaţiilor diplomatice cu Sovietele- Trei muncitori ard de vii într’un cazan CHIŞINĂU, 31. Ieri după masă la moara „Podgoria Lăpuşna“ din comuna Bardar lângă Chişinău, a fost teatrul unei mari nenorociri. Un muncitor care lucra la un cazan a căzut în interiorul lui luând foc. La ţipetele lui alţi doi muncitori cari au încercat să-l salveze au căzut şi ei în cazan. Toţi trei au murit. : V ■-----OXO----1