Patria, iulie 1934 (Anul 16, nr. 148-173)
1934-07-01 / nr. 148
Anul al XXVI-lea No. 148 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cina, Strada Rugina Harta No. 89. TEL E F O N 1»—St. ABONAMENT: (Data 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — ■— — Lai 700— Fracţiuni da an, Imax — — — Lei 60 — Pentru funcţionari, anual Lai 600— Fracţiuni de an, lunar — — — Lai 50— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani,an. Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45.— Fi autorităţi, instituţii, bănci etc. an. L. 1000.In utrainătate dubla. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc TAXA POŞTALĂ PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 GENEZA Micei Antante de Dr. AL. VAIDA-VOEVOD Geneza „Micei Antante“ s-a început mult înainte de războiul mondial. Intre studenţii cehoslovaci, sârbo-croaţi şi români, la Universităţile din Viena, Budapesta, Gratz şi Cluj, se cultivau „înfrăţirile“. Iniţiatorul acestor „înfrăţiri“ a fost Aurel C. Popovici. Convenirile şi acţiunile comune dintre anii 1890—1900, pe lângă prieteniile politice au cimentat şi legături de amiciţii întinse personale în sânul tinerimii academice a celor trei neamuri. Congresul „naţionalităţilor nemaghiare“ din 1893, ţinut la Budapesta, manifestaţiile contra serbărilor Mileniului maghiar, de la 1897 organizate la Viena, participarea reciprocă la procesele politice a advocaţilor slovaci, sârbi şi români, în calitate de apărători, toate simbolizau şi concretizau o mică antantă de solidară luptă pentru libertatea naţională, comună. După intrarea în Camera din Budapesta s-a format numaidecât „partidul naţiilor nemaghiare“, compus la început (1905) din 7 românii, 3 slovacii, iar apoi din 1906 din 15 români, 7 slovaci şi 4 sârbi. In 1907 „coaliţia sârbo-croată“, a celor 40 de delegaţi, pentru Camera din Budapesta, ai dietei croate, ne-au adus o augmentare considerabilă de forţă. In urma raportului de drept public existent între Ungaria şi Croaţia-Slavonia, delegaţilor dietei din Zagreb le era asigurat uzul limbei materne în Camera Ungariei. Obstrucţia lor, împreună cu a membrilor partidului naţionalităţilor nemaghiare a fost o mică antantă activă şi necruţătoare. Contra ei, nici încălcarea brutală a regulamentului Camerei, nu putea să scutească „naţiunea dominantă maghiară, alcătuitoare de stat“. După alegerile din 1910, — drept electoral censitar, vot pe faţă, jandarmi, intimidări prin organele administraţiei şi celelalte mijloace tradiţionale cunoscute, în ţinuturile geografice, spre răsărit de la Leitha, — ne-au redus numărul la 5 români şi 2 slovaci, în schimb, ne-au stat alături 2 saşi. In timpul războiului Ştefan C. Pop a intervenit cu energie şi cu curaj pentru sârbii persecutaţii şi mai amar decât slovacii şi românii. Dânsul a trebuit să îndure ameninţarea lui Tisza: „să te bucuri că mai respiri“. Totuşi s’a mai uşurat soartea nenorociţilor ostatici sârbo-croaţi. După discursul meu şi declaraţia de despărţire de Ungaria din 18 Octombrie 1918, în 19 Octombrie a urmat aceea a slovacului Iuriga, iar în 20 Octombrie a croatului Osaniak. * La conferinţa de pace, 20 Mai 1919, în urma invitării dlui Venizelos, s’au întrunit la hotelul dsale reprezentanţii „statelor cu interese limitate“. Din partea grecilor domnii Venizelos şi Politis, a cehoslovacilor domnii Kramar şi Beneş, a sârbo-croaţilor domnii Trumbici şi Joanovciek din partea polonilor domnii Dmowsky şi Grabsky, iar din partea noastră I. I. C. Brătianu, Nicolae N. Mişu şi eu. S’a hotărit ca, pe viitor, să rămânem în activitate comună, permanentă, spre a ne coordona tactica de apărare a intereselor noastre, pe care „puterile aliate şi asociate“ prea le nesocoteau şi le tratau ca vredniice de a fi limitate în beneficiul lor. De atunci reprezentanţii celor cinci delegaţi s’au întrunit zilnic. Când m’am reîntors la Paris ca prim-ministru, in Decembrie 1919, domnul Beneş era absent. Cu domnii Trumbici şi cu domnul Ossutzki ministrul cehoslovac şi prim delegat, am căzut repede de acord ca să redactăm împreună toate notele adresate conferinţei respective „consiliului celor patru“. Aşa s-a procedat apoi, purtând semnăturile reprezentanţilor celor trei state, fiecare act oficial adresat reprezentanţilor „statelor aliate şi asociate“. Ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti de pe atunci domnul ?...... mi-au adus la Paris o notă adresată de d. Eduard Beneş, prin care îmi făcea propunerea formală ca să încheiem o alianţă pentru salvatgardarea intereselor noastre comune, atât politice, cât şi economice şi de apărare naţională. Silit să plec la Londra, unde se mutase sediul „consiliului suprem“, pe deasupra ocupat cu asigurarea recunoaşterii definitive a graniţelor noastre şi a aparţinerii de drept a Basarabiei şi multe alte probleme arzătoare, a rămas să începem pertractările după reîntoarcerea mea la Bucureşti. — Cum ursita a vrut ca să mă reîntorc după ce fusesem demisionat, sarcina negocierilor a căzut asupra lui Tache lonescu. ! Meritul iniţiativui, Micei Antante ii revine astfel dlui Eduard Beneş. Dsale şi lui Tache lonescu, Pasiei şi Trombicffl înfăptuirea ei, iar lui Tache Ionescu pe deasupra năsiat numele acestei alianţe. Diferiţii miniştri de externe iugoslavi şi români au cultivat, au condus — ca să zic aşa — educaţia Micei înţelegeri până ce domnul Titulescu a izbutit împreună cu domnul Eduard Beneş şi cu domnii Jeftici, să o treacă prin examenul de bacalaureat. A lor este meritul că şi-a trecut cu nota 10 acest examen. Că a putut — fina lui Tache Ionescu — să reuşească atât de strălucit, are să le mulţumească celor trei mentori ai săi, în frunte cu d. Beneş. Insă prin nosul de recunoştinţă neprecupeţită a mentorilor ei, domniile lor o datorescMM. II. Regelui Carol II, Regelui Alexandru şi preşedintelui Massaryk. Să sperăm, că Mica înţelegere va reuşi în curând să facă şi doctoratul făcând dovadă, că oricât de mică după nume, pricepe să fie mare in fapte/ M. S. Regele s*a întors în Capitală BUCUREŞTI, 30. — Aseară la ora 8.30 M. S. Regele s’a înapoiat în Capitală. Suveranul a fost salutat in gara Cotroceni de ministrul de interne, prefectul poliţiei capitalei şi comandantul Pieţei . I . ____ D. Titulescu face plajă la Mamaia BUCUREȘTI, 30. — D. Titulescu a hotărit să urmeze mai departe cura de băi de soare la Mamaia. In acest scop d. Titulescu se va înapoia azi la Constanța unde va sta până săptămâna viitoare. Comemorarea aniversării de 45 de ani dela moartea lui Mihail Eminescu BUCUREŞTI, 30 (SIR). Implinindu-se 45 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu, această aniversare a fost sărbătorită ieri la Botoşani în cadrul unei pioase comemorări. S-a servit un parastas în faţa bustului lui Eminescu, după care a urmat un pelerinaj în satul Ipotești, localitatea unde s-a născut poetul. ora a Mari demonstraţii de dreapta la Paris Organizaţia „Crucii de foc“ va da la 8 iulie un ultimatum guvernului, cu 80.000 de oameni reuniţi în adunare (Serviciul notru specia). PARIS, 30 (Telor). — Organizaţia de extrema dreaptă „Croix du feux” a ţinut în cursul zilei de ieri 3 adunări mari în sala Bulbero Wagram şi într’o sală dintr’un parter muncitoresc, la cari a participat o masă de peste 30 000 de oameni. „ 1 ' bJ&idfiiil In acelaşi timp au ţinut 5 adunări mari şi comuniştii parisLui. Pentru a se evita, ciocniri şi bătăi între aceste două organizaţiuni, guvenul a luat întinse măsuri de pază la care a colaborat atât poliţia cât şi garda republicană. Datorită acestor măsuri nu s’a înregistrat nici o tulburare a ordinei. Demonstraţiile organizaţiei de, dreapta ,,Croix du feux” contează ca o probă generală pentru ziua de 8 iulie când se vor reuni la Paris 80 000 de aderenţi ai acestei organizaţii pentru a atrage luarea aminte a guvernului că nu-şi respectă în întregime programul. Mareşalul Udenburg drov bolnav (Serviciul nostru special). BERLIN, 30 (Telor). — Starea sănătăţii preşedintelui Hindenburg s’a înrăutăţit în ultimul timp foarte mult(Serviciul nostru special). HAMBURG, 30 (Telor). — Ieri noapte o ceată numeroasă de tineri nazişti au invadat cimitirul evreesc „Grindel” răsturnând 19 pietre de mormânt, demolănd mai multe cavouri și profanând Profesorul Zaubruck a fost chemat urigent la Neubeck pentru ani face preşedintelui un consult. Toate audientele politice au fost suspendate pe timp nede terminat. .. u. . .JW.J ... J .Aidai J&..Jji'. Jjk&ţi'iar mormintele. Autorităţile au deschis o anchetă pentru a afla pe vinovaţi Cum însă probabi autorii acestor fapte infamante sunt cunoscuţi la poliţie, ancheta nu are alt scop decât de a linişti revolta cercurilor politice din streinătate, adversare national-socialismului Nazistii din Hamburg au profanat ori noapte, mormintele cimitirului evreesc REMANIEREA cabinetului englez (Serviciul nostru special). LONDRA, 30 (Telor). — Plecarea în concediu a primului ministru MacDonald, despre care se susţine tot mai mult că nu va mai reveni niciodată in viaţa politică, din cauza epuizării nervoase şi a slăbirii memoriei, a determinat o seamă de schimbări şi la celelalte departamente. Astfel se dă ca sigură demisia ministrului muncii, d. Bettertown care va fi înlocuit de către actualul ministru al comunicaţiilor d. Stanley. , Deasemenea îşi va da demisia şi mi- nistrul de finanţe d. Belishar, care va fi înlocuit de Cooper. In cursul acestor zile dealtfel, va a avea loc remanierea mai multor depar- tamente. Toți cei cari pleacă fac parte din garda personală a dlui Macioraid. • 0 senzaţionali .Acoperire japoneza Imperiul Soarelui şi Manciuria nu mai au nevoie de petro Tokio 30 (SEN). — După îndelungate cercetări, făcute de un inginer japonez în uzinele căilor ferate manciuriene, dotate cu laboratoarele cele mai moderne, a reuşit să se descopere procedeul ca uleiul de soia să fie transformat într’o hidrocarbură tot aşa de preţioasă ca şi cea mai fină benzină. Această descoperire va avea o influenţă considerabilă asupra economiei şi viitorului celor două popoare cari scapă astfel de vasalitatea lor faţă de petrolul strein şi derivatele lui, atât de necesar uzinelor și flotei de răsboiu. P. N. I VOTEAZA CONTRA BUGETULUI DEFORMAT din care 601 se referă numai la personal Condiţiile acordului cu creditorii nu vor putea fi împlinite de nici un guvern — La încasări de 18 miliarde, — un buget de 23 miliarde — Trebuie o nouă degrevare pentru micii agricultori — Să înceteze defetismul de la Ministerul de Finanţe Marele discurs al dlui Virgil Madgearu la Cameră - BUCUREŞTI, 30 (SIR). — In şedinţa de ieri după masă a Camerei1 s’au luat în considerare următoarele proecte: 1) Pentru interpretarea unor articole ale legii corpului silvic. 2) Pentru autorizarea ministerului de domenii a contracta un împrumut de 20 milioane. 3) Pentru îndestularea comunei Lăpuşul Românesc din jud- Someş cu teren de păşune-Se trece, la discuţia la buget, d- Dejan susţinând proectul. D. .VIRGIL MADGEARU: Bugetul se discută în condiţii anormale deşi el trebuia adus cu trei luni înainte. întârzierea aceasta este inexplicabilă, deoarece s’a cerut parlamentului un răgaz de treiluni pentru realizarea unui buget adaptat nevoilor ţării. Ori acest buget nu se deosebeşte prin nimic de cele trecute, ca să justifice acest răgaz- Ministrul de finanţe s’a izbit de rezistenţa celorlalţi miniştri şi le-a făcut concesii de care el însuşi s’a îngrozit. D. Madgearu expune apoi opera sal bugetară pe când era ministru de finanţe şi face critici paralele bugetului actual1. Apoi dsa arată că deşi din prevederile bugetare ale anului trecut s’au încasat numai 18 miliarde, totuși bugetul actual a fost fixat la 22 și jumătate miliarde In continuare dsa arată motivele pentru cari anul trecut nu s’au putut realiza în întregime prevederile bugetare-Am simplificat, spune dsa, aparatul de stat, am operat o reducere de cheltuieli de cinci miliarde, am creat legea cadrului disponibil, legea cumulului, etc, intenţionând reorganizarea complectă a statului şi a aparatului administrativ- Bugetului ,am dat o nouă structură, introducând separaţia de cheltueli în fiecare minister. Am desfiinţat toate puşculiţele speciale,, înglobându-le în buget, iar în ceea ce priveşte Casele Autonome am creat controlul preventiv, excedentele fiind înscrise în buget. UN BUGET DEFORMAT D. Madgearu ia apărarea Caselor Autonome şi constată că bugetul actual este deformat, deoarece 60% din ele se referă numai la personal D. Madgearu crede că s’ar mai putea face o reducere de o jumătate da miliard, la cheltuieli. Preşedintele comisiunii pentru simplificarea aparatului de stat a declarat că această simplificare nu ar aduce cu sine cine ştie ce economii. Are dreptate, spune d. Madgearu. Iată de ce nu a fost nevoie ca să veniţi cu legea de „pline puteri” în cursul vacanţei, care cuprinde in sine prea multe pericole. Acolo unde realmente se pot face economii, este capitolul datoriei publice. Problema datoriei publice s’a pus târziu la noi în ţară şi într’un moment neprielnic. Raportul Rist a fost la vremea sa o condamnare justă pentru guvernul Iorga—Argeitofenu, dar în ceeace priveşte ţara el era nemeritat. Acest raport arată că numai reaua gestiune a nuanţelor ne-a dus acolo unde suntem azi S. I.J CONDITIILE ACORDULUI CU CREDITORII STREINI In continuare d. Madgearu, critică vehement acordul încheiat recent de guvern cu creditorii străini, în virtutea căruia în anul prim ni se acordă o reducere de 1200 milioane, în anul de 1400 milioane, iar în anul trei 1600 milioane, pentru cari statul emite bonuri de tezaur, urmând ca după trecerea acestor trei ani serviciul datoritei externe să fie reluat. A fost greșit acest acord pentru că aceste condiții ani nu vor putea îi împlinite de nici un guvern, și astfel acordul poate avea urmări defavorabile, ... nici D. Madgearu se declară contra acordului pe care îl socoteşte drept cea mai fundamentală greşală politică a guvernului actual. Lichidarea arieratelor nu se poate face prin împrumut când cota titlurilor noastre este de 40%. Reduceri la cheltuieli nu veţi putea face-Echilibrul trebue deci asigurat prin mărirea veniturilor statului. Trebue să ajungem la mărirea capacităţii de consum şi de producţie a micilor agricultori. Trebuie să li se organizeze un credit eftin şi simplu, şi teste peroase a se sprijini în dauna lor industria şi a aştepta dela industrie ridicarea valorilor la Bursă, ori ridicarea economiei naţionale DEGREVĂRI PENTRU MIUI AGRICULTORI D. Madgearu, susţine că trebue să se facă o nouă degrevare pentru mieii agricultori, pentmi cari prin legea conversiunii nu s’a făcut îndeajuns. In locul iniţiativelor haotice e nevoie de o economie dirijată prin intervenţia statului. Mărirea veniturilor statului nu se poate însă atinge prin politica inflaţionistă. Mărirea încasărilor trebue asigurată pe alte căi, să înceteze odată defetismul financiar de la ministerul de finanţe. Sa naşte scandal, după care d. Madgearu continuă, arătând că pentru a asigura ţării o politică financiară sănătoasă, este nevoie de continuitate la Ministerul de finanţe; nu se pot face schimbări de principii şi metode în fiecare lună, doaci astfel nu pândeşte pericolul in* ■ flaţiei. I Trebue să se creeze o stare de stabi* i litate, pentru aceasta însă nu e suficient I ca ministrul de finanţe să se declara , adept al stabilităţii, ci trebue să facă * toate eforturile în acest scop. Din examenul proeetului de buget constat că ministrul de finanţe nu a reuşit să asigure echilibrul bugetar, dar nici măcar să stăvilească creşterea deficitului, în consecinţă — încheie di Madgearu — votez contra proeetului. V. MADGEARU. romisiunea Camerei a aprobat proiectul de modificare al legii cooperaţiei BUCUREŞTI, 30 .(SIR). — Contiliunea pentru agricultură a Camerei s’a întrunit ieri şi a discutat proectul pentru modificarea codului cooperaţiei Luând cuvântul d. Răducanu a combătut proectul, arătând că nu corespunde intereselor cooperaţiei- D. Cuşma a cerut dreptul pentru composesoratele din Ardeal ca să între şi ele în organizaţia cooperativă-D- subsecretar de stat Negură arată că aceasta nu se poate, deoarece ar fi nevoe de o lege specială. D. Abrudbanyai cere, ca actele unde populaţia este în majoritate maghiară, registrele să nu se ţină în limba română ci în cea maghiară* Subsecretarul de stat Negură respinge acestă cerere, deoarece în cazul când registrele ar fi ţinute exclusiv în limba maghiară, statul n’ar putea exercita dreptul său de control legal. Discuţia generală a fost terminată, larza începe discuţia pe articole a proectului. BUGETL VA FI VOTAT AZI BUCUREŞTI, 30 (SIR). Guvernul speră că până astăseară proectul de buget să fie votat. Guvernul ţine la acest lucru dorind ca bugetul să fie promulgat prin ediţia specială a Monitorului oficial care va apărea duminecă. D.Barthou expune azi în consiliul de miniştri rezultatele călătoriei sale în România şiugoslavia In cursul lunei Iulie d. Barthou va vizita Londra şi Roma PARIS, 30 (Telor). — D. Barthou ministrul de externe al Franţei a fost primit ieri în audienţă de preşedintele Republieei franceze d. Lebrun, căruia i-a făcut o amănunţită expunere asupra călătoriei sale la Bucureşti şi la Belgrad. In Consiliul de miniştri care are Ioc astăzi d. Barthou, va face acelaşi referat, insistând îndeosebi asupra consecinţelor politice pe cari le va avea , această călătorie. r . Tot în acest consiliu se va hotărî şi data exactă a vizitelor pe care d. Barthou intenţionează să le facă la Londra şi la Roma. Presa engleză şi presa italiană consacră articole mari de comentarii acestor călătorii ale ministrului de externe francez, care este azi cel mai fervent organizator al păcii europene. Italia s’a interesat de aproape de 5 pactele iniţiate de d. Barthou în ulti-imul timp. Germania se menţine întro I atitudine de rezervă, până la viitoarea sesiune a Ligii Naţiunilor. PARIS, 30 (Telor). — După o şedinţa prelungită de noapte în cursul căreia au limit cuvântul toţi reprezentanţii partelor politice din Franţa, Camera a votat legea de reformă fiscală cu 352 voturi contra 191-