Patria, octombrie 1934 (Anul 16, nr. 225-249)
1934-10-02 / nr. 225
Anul al XVI-lea No. 225 U _LVI DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Marin Nr. 36. TELEFON: 13—31. A4 ABONAMENT: , / (Dein 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.— Franlinni An an Innor __ — __ Lm cn__ Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600._ Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 50.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45— Pt. autorităţi, instituţii, bănci, etc., on. L. 1000— In străinătate dublu. Marţi, 2 Oct. 1034 TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 Tipografia Naţională S. A. Cluj Str. Regina Maria 36. Exemplarele legale. .soc. pt. Cultura şi literatura poporului Român Organ al Partidului National Ţărănesc , SIBIU (Dela coresp. nostru particular). BUCUREŞTI, 1. — După expulzarea senzaţională din Franţa a dlui Paul Dumitrescu, despre care ziarul nostru şi-a anunţat la timp cetitorii, în cercurile politice bucureştene se arată faptul că o altă persoană, despre care s’a vorbit mult în vremea din urmă a trebuit să părăsească ţara cam în aceleaşi condiţiuni cum i s’a întâmplat în Franţa fostului secretar particular. In aceleaşi cercuri bucureştene se comentează deasemenea, diverse intrevederi de reconcilieri de persoane şi de puncte de vedere care au loc, şi cam deşi fără caracter pronunţat politic, pot avea foarte serioase repercusiuni asupra configuraţiei politice din întreagă ţara. Se pare anume, — după cum ne informează corespondentul nostru particular, — că vizita dlui Vailda Voevod la Bucureşti nu a avut numai un caracter sportiv, ci ea s’a referit şi la unele evenimente de importanţă în sferele conducătoare ale statului. . A. Cercurile politice din Capitală, comentează deasemenea importantele declaraţiuni ale dlor Vaida Voevod şi Iuliu Maniu făcute zilele acestea în legătură cu concedierile de funcţionari şi cu prigoana pornită în contra acestora. Faţă de punctul de vedere unanim şi autorizat exprimat, al întregului Ardeal, se învederează ca guvernul caută unele soluţii pentru a putea da o satisfacţie celor nedreptăţiţi printr’o măsură dovedită nu numai pripită dar şi nesocotită. D. Vaida Voevod, care a asistat împreună cu d. Inculeţ la programul sportiv de Duminecă din Capitală, în cursul discuţiilor avute cu miniistrul de din terie înainte şi, după desfăşurarea matchului dintre Ripensia şi Universitatea, a vorbit — după cum ne informează corespondentul nostru particular — şi despre aceasta chestiune de o tragică actualitate. Se pare că în urma acestei conversaţiuni, miniistrul de interne a înţeles că atitudinea guvernului faţă de funcţionari este o greşală, şi acum caută modalităţi pentru a da reparaţiile şi satisfacţiile aşteptate de o ţara întreagă. Se pare anume, că acum guvernul nu doreşte să forţeze prea mult nota nemulţumirilor sociale, pro- vocate prin ultimele sale măsuri, mai ales că în urma evenimentelor în curs pe care le-am arătat în cadrele acestui reportagiu, situaţia sa oricât ar apărea de calmă pentru moment, în ceeace priveşte viitorul nu este deloc promiţătoare. Revenind asupra expulzării din Franţa a dlui Puiu Dumitrescu, acum se ştie că ea se datoreşte unor acţiuni pe care acest cetăţean român voia sa le pună la cale în Franţa, cu ocazia sa-După cum se ştie, când s’a dat ordinul de expulzare, d. Pirim Dumitrescu se afla în Italia, dar a trebuit să părăsească şi teritoriul acestei ţări. Ne mail putându-se întoarce în Franţa, d. Puiu Dumitrescu s’a dus în Elveţia, unde s’a prezentat dlui Titulescu cerându-i să intervină pe lângă guvernul român pentru a i se da posibilitatea de a trăi şi pe mai departe în Franţa. D. Titulescu a refuzat intervenţia cerută, arătând că în urma celor întâmplate, fostul secretar particular nu poate spera intervenţia în favoarea sa a nici unui factor oficial românesc. După toate probabilităţile, d. Puiu Dumitrescu care se află singur la Geneva, va fi silit în curând să se înapoieze în ţară, întrucât legaţiile refuză să-i dea vize pentru a se stabili într-una din ţările europene. Actuala sa soţie, dna Ella Manu, a şi plecat de la Geneva spre ţară. Tot în legătură cu această chestiune, în cercurile bucureştene se dă ca sigur că zilele acestea se va pronunţa un sechestru asupra întregii averi a generalului Dumitrescu, pe baza_ legii pentru controlul averilor. S IT It AŢIA • iâKKHHNKtt Cazul Puiu Dumitrescu şî alte cazuri In urma unor importante evenimente în curs, situaţia guvernului deşi calmă pentru moment, nu e deloc promiţătoare pentru viitor După declaraţiile categorice ale dlorIZLoaida-Boeood şi Iuliulianu, guvernul caută să atenueze prigoana împotriva funcţionarilor După încheierea andierilor în cazul Škoda SPULBERAREA CALOMIILOR ŞI insinuaţiilor Afadgear prin depoziţiile strălucite ale domnilor Popomei şi l ’a dovedit grija guvernelor naţional-ţărăniste pentru înarmarea După câteva luni de anchetă, obosit toare uneori pentru lectorul de focare zi al stenogramelor, se poate rezuma în sfârşit un bilanţ al rezultatelor la cari a ajuns comisia parlamentară. Fără nici o posibilitate de contestaţie s’a dovedit cu ocazia depoziţiilor cari au avut loc în ultimul timp, că singurele guverne cari s’au îngrijit în mod serios de problema apărării naţionale şi de înzestrarea armatei au fost acelea ale partidului naţional-ţărănesc. Depoziţie din zilele trecute, făcute în ţaţa comisiei de către dnii Mihcaa Popovici şi Virtfil Madgearu, foşti miniştri de finanţe, au clarificat sau pus în lumită aceste străduinţi ale guvernelor naţional-ţărăniste, nimicind toate insinuările şi îndoielile strecurate în opinia publică, de aceia cari aveau nevoie ca să facă din cazul Skoda■ o mare diversiune politică Mai mult, prin destăinuirile dlui Mohain Popovici, s’a dat publicităţii cu această ocazie şi colaborarea foarte promiţătoare pentruviitor, care intervenise între guvernul român şi guvernul francez pe această chestiune a înzestrării armatei. In tratativele pe cari le-a avut la Haga şi la Paris cu dnii Briand, Cheron şi Paintever, Mihaiu Popoviciu a reuşit să câştige întreagă solicitudineaacestor bărbaţi de stat cari reprezentau Franţa pe acea vreme, pentru cauza înarmării României După aceste clarificări comisiunea de anchetă parlamentară care urmărea prin mai mulţi membrii ai ei obiective nedeclarate în public, trebue în sfârşit să-şi definească poziţia în atmosfera morală a vileţii noastre publice. Cei cari au fost suspectaţi şi împo- triiva cărora s’a pornit o goană de meschin politicianism, s’au dovedit nu numai departe de umbra oricărei bănueli, ci dimpotrivă între cei mai buni patrioţi Au ajuns în schiimb pe banca cu suspiciuni o serie întreagă de persoane, al căror rol în aşa zisa afacere Skoda va trebui să fie stabilit cu preciziune. In depoziţiile dsale, DL Mihai Popovici, a lămurit comisiunea de anchetă, asupra tuturor dificultăţilor cari trebuiau învinse pentru a se putea înzestra armata, precum şi asupra muncii enorme, depuse de către guvernele naţional-ţărăniste. Dsa a arătat că guvernul nu avea nici un amestec în chestiunile de tehnică, pe cari le discuta Statul Major al armatei. Guvernul naţional-ţărănesc din acea vreme coducea numai partea principială a tratativelor în vederea realizării unui acord general. Spre onoarea ţării şi a celor carii au condus aceste tratative, înţelegera principială între guvernele celor două ţări s-a realizat-Comisia parlamentară este chemată a ne desvălui acum, mersul ulterior al acestor tratative. ţării Vapor In flăcări lângă Constanţa BUCUREŞTI, 1. (SIR). Din Constanţa se anunţă că o groaznică catastrofă maritimă s’a produs azi noapte în dreptul pescăriei dela Mamaia. Un vapor încă necunoscut, care venea dinspre Odessa sau Sulina s’a aprins continuând însă să ardă. Flăcările se văd din Constanţa. La locul catastrofei a plecat canoniera „Dumitrescu“, un remorcher şi şalupa de incendiu a portului. Până la ora când ni se telegrafiază, incendiul continuă să mistuiască vasul. O enormă mulţime de curioşi priveşte de pe mal. Victime omeneştii nu se ştie dacă sunt sau nu. 1 exemplar. DESTITUIREA FUNCŢIONARILOR m uiteimmohs bsbbbbbb mu*irrm « nr ru ^irrYTTfrniirraiiTf?i«attaii »uithii eb—warn Clujul d dal semnalul luptei pentru apărarea funcfionarior prigoniţi de guvern Marea Întrunire de la Clubul P. N. Ţ. din ClujA început readiunea opiniei publice conştiente Împotriva provocărilor şi nedreptălior CLUJ. 1. — Sâmbătă la orele 6 d. au avut loc la Clubul Partidului Naţional-Ţărănesc din Cluj, întrunirea delegaţiei permanente a comitetului judeţean, la către a participat o mare mulţime de partizani din oraş şi provinciei, cari au venit ca să protesteze împotriva prigoanei, pe care actualul guvern a deslănţuit-o asupra funcţionarilor din „Nu v’am chemat fraţilor azi ca să vă comunic veşti de bucurie, fiindcă precum se vede nu ne este dat să gustăm din paharul fericirii nouă, ci din contră, de când s’a înstăpânit la cârma ţării, guvernarea liberală, noi cu deosebire cei de ciocoaci de Carpaţi am suferit toată prigoana, toate persecuţiile şi am suferit cu pumnii încleştaţi şi gura închisă, am suferit pentucă durere şi între noi au fost unele neînţelegeri, care nu sunt potrivite a aduna forţele. Să nădăjduim însă că suntem iarăşi pe calea cea bună. Durerea noastră de astăzii o constitue faptul că fraţii noştri cei mai buni, luptătorii din primele rânduri ale noastre, cari au intrat în 1928 în serviciile de stat pentru a îndeplini funcţiuni hotărîtoare şi consolidatoare, azi sunt daţi afară şi lăsaţi pe drumuri în preajma iernii („ruşine"). Şi când am văzut nedreptatea ce se cauzează fraţilor noştri buni şi cinstiţi, ne-a clocotit sângele în vine, iar bătaia inimei a fost mai rapidă şi iată că în trei zile toată lumea românească s’a trezit asociindu-se protestelor ridicate de iubiţii noştri Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida Voevod. (Aplauze îndelungate). Astăzi datoria noastră a organizaţiei din Cluj, este de a vesteji cu hotărîre aceste procedeuri canibalice, nedemne pentru un stat civilizat Am suferit destul sub stăpânirea streină şi nu vrem ca să suferim persecuţie şi asuprire în statul românesc. Am convocat adunarea de astăzi, ca să protestăm într-un glas împotriva acestor fărădelegii, care nu sunt pornite din suflete româneşti, ci din suflete streine. Ne-am aştepta şi ar trebui ca să aibă faţă de noi, cari suntem români şi cari am suferit secole dearândul jugul streini, o altă purtare şi o altă inimă. Şi atunci când vedem aceste acte nedemne, datoria noastră este ca să protestăm şi să chemăm la luptă întreaga suflare a ţării. Din cetatea Clujului, care a fost calvar pentru noi, în trecut, din cetatea Clujului eliberată azi, trebue ca să protestăm şi să începem lupta. Să se ştie, că murim ma® bine în luptă cu glorie deplină, decât să fim sclavi în pământul nostru. De aceea vă rog: Treziţi-vă! Treziţi-vă! Treziţi-vă! (Urale). Cuvintele impresionante ale dlui dr poliţiile Ardealului. Şedinţa a fost prezidată de d. dr Emil Haţieganu preşedintele organizaţiei asistat de d- dr Romulus 171ur-team vicepreşedinte-In uratele numeroasei asistenţe a luat cuvântul d- dr Emil Haţieganu care a spus următoarele: Emil Haţieganu au provocat lacrimi din ochii sutelor de participanţi CUVÂNTAREA DLUI DR ROMULUS FERSIGAN A luat cuvântul apoi d. vicepreşedinte d. dr Romulus Fersigan care, într’o documentată cuvântare expune situaţia poliţiei româneşti înainte şi după 1929, când s’a adus de către guvernul partidului naţional-ţărănesc, legea reorganizării ei. Priin legea din 1929, poliţia a fost aşezată pe baze solide, fiind înzestrată cu toate mijloacele tehnice moderne. Deasemenea, ea a dat deosbită grijă pregătiriii profesionale a ofiţerilor de poliţie, chemând în serviciu atunci o pleiadă de funcţionari cu pregătire universitară. Astăzi toţi aceşti funcţionari distinşi au fost daţi afară, pentru că au fost demni şi nu s’au supus unui examen ilegal şi de batjocură. Acest act, în afară de faptul că cuprinde în sine un mare abuz, constitue o palmă pentru obrazul Ardealului nostru. Nu vrem să aducem jignire Vechiului Regat, pentru că şi acolo frații noştri sufăr jugul politicianismului abject ce-l practică astăzi partidul liberal, dar să ne fie permis ca să remarcăm aci că actuala guvernanți, de cărui s’au instalat la cârma ţării, exercită acte de prigoană împotriva tot ce este ardelean. 1 . S’au atins de Universitatea din Cluj, stingând făclia de cultură şi românism ce era Academia de Drept de Oradea. Acum ne-au dat alură funcţionarii din poliţie, iar mâine vine rândul medicilor. Cum vom îngădui ca să se perpetueze acest sistem, ajungem la dorința defunctului femei Brătianu care lansase lozinca: Vrem Ardealul fără ardeleni! Trebue să afle lumea că Ardealul a suferit atât de mult în trecut, încât nu va mai putea tolera ca să fie subjugat astăzi. D. dr Fersigan, face apoi apel la toate barourile advocaţiale de ţară ca să-şi dea concursul în apărarea funcţionarilor daţi afară atât de mişeleşte. Opinia publică, trebue să se pună în gardă pentru apărarea acestor fraiţi cari sunt ai noştri şi trebuesc apăraţi cu orice jertfe-D- prof. RICHARD TUFFLI, fost ajutor de primar arată că apucăturile de cari se folosește actualul guvern, sunt apucături ce nu se pot ivi în partidele de mase, din cauza controlului pe care masele înseși le fac. Numai organismele slabe ajung la astfel de apucături și suntem siguri că ele n’o să dea remirate aici, unde orice s’or spune trebue să recunoaştem că ne aflăm în Europa Centrală. D. dr OANA, advocat spune că toţi advocaţii partidului, se vor angaja ca să ia apărarea gratuită a acelora ce sunt atăcaţi pe nedrept , în mod atât, de mişelesc astăzi. Discursul dlui dr Emil Haţieganu D. EMIL HAŢIEGANU rli .. UiJUn o T*fi rl pUil UUj i. MOŢIUNEA După aceasta d. dr Emil Haţieganu a dat citire următoarei moţiuni: Delegaţia permanentă a organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din Municipiul şi judeţul Cluj, în şedinţa sa ţinută la 29 Septemvrie 1934 la care au participat şi numeroşi membri după cuvântările rostite în unanimitate a hotărît: Să protesteze cu energie în contra actelor ilegale, abuzive şi nedrepte ale guvernului, prin cari în preajma iernii se alungă în stradă, în gura mizeriei, înalţi funcţionari de stat, în majoritatea lor ardeleni, cu nesocotirea celei mai elementare norme de drept şi umanitate; 2. Să le arate funcţionarilor pe nedrept şi ilegal „îndepărtaţi“, că toată dragostea şi simpatia ţârii este alături de ei, în consecinţă îi îndeamnă şi îmbărbătează, să nu descurajeze, fiindcă dreptatea e de partea lor şi vor ieşi biruitori; 3. Invită lumea românească, iubitoare de dreptate şi adevăr, ca la caz de nevoie şi când i se va cere, să dea organizaţiei noastre întregul ei sprijin ca astfel să poată fi în situaţia de a da ajutor cât mai efectiv celor persecutaţi, scoşi din drepturile lor şi lipsiţi — fără vina lor, — de orice mijloace de existenţă; 4. Să protesteze contra stării de asediu şi cenzurei, prin cari se încearcă înăbuşirea libertăţilor, fără de cari o naţiune civilizată nu poate exista; 5. Să iniţieze organizaţia o luptă dârză şi aprigă în contra guvernului, care stăpânit de patimă, ură şi meschine interese de partid, a pornit cea mai urgisită prigoană în contra elementului conducător autohton de dincoace de Carpaţi — neînfeudat în partidul de la cârmă — pricinuind prin aceasta, enorme pagube morale neamului; 6. Să arate conducerii centrale şi celei provinciale marea primejdie ce rezultă pentru ţară din dăinuirea pe mai departe a acestui sistem de guvernare — abuziv — şi să roage totodatăorganele superioare ale partidului pentru pornirea unei campanii de răsturnare; 7. Organizaţia municipiului şi judeţului Cluj conştie de datoria ce-i incumbă Partidului Naţional Ţărănesc în apărarea celor obişnuiţi şi neîndreptăţiţi, cheamă şi invită toate organizaţiile judeţene din ţară să se solidarizeze la acest protest! Moţiunea a fost votată cu unanim© aclamaţii, hotărîndu-se totodată ca ea să fie trimisă tuturor, organizaţiilor partidului naţional-ţărănesc din ţară După epuizarea acestui punct de la ordinea zilei, delegaţia permanentă a hotărît ca să se continue în fiecare săptămână aceste întruniri la Clubul Partidului. Ele vor av©a loc în fiecare Sâmbătă la orele 6 după masă. S’au luat apoi câteva măsuri de ordin administrativ la club- Adunarea a luat apoi sfârșit la orei© 9 jum. seara. tensionări senzaţionale in armata germana ofiferi ne-Hitlerişti sunt înlătura fi rlin (Telor). ~ Monitorul Reichswehrului publică in numărul său de ieri o serie suprinzătoare de pensionări între ofiţerii superiori ai armatei şi marinei germane. Intre alţii au fost pensionaţi trei amirali şi un mare număr de ofiţeri din Statul Major al marinei. Motivele acestor tensionări sunt de ordin rmitti şi franeralul Blomberg, la dorinţa lui Hitler, intenţionândsâ scoată din armată toate acele elemente dintre ofiţerii superiori cari nu sunt socotiţi de încredere din punctul de vedere național socialist.