Patria, octombrie 1934 (Anul 16, nr. 225-249)

1934-10-02 / nr. 225

Anul al XVI-lea No. 225 U _L­­­VI DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Marin Nr. 36. TELEFON: 13—31. A4 ABONAMENT: , / (Dein 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.— Franlinni An an Innor __ — __ Lm cn__ Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600._ Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 50.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45— Pt. autorităţi, instituţii, bănci, etc., on. L. 1000— In străinătate dublu. Marţi, 2 Oct. 1034 TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 Tipografia Naţională S. A. Cluj Str. Regina Maria 36. Exemplarele legale. .soc. pt. Cultura şi literatura poporului Român Organ al Partidului National Ţărănesc , SIBIU (Dela coresp. nostru particular). BUCUREŞTI, 1. — După expulzarea senzaţională din Franţa a dlui Paul Dumitrescu, despre care ziarul nostru şi-a anunţat la timp cetitorii, în cer­curile politice bucureştene se arată faptul că o altă persoană, despre care s’a vorbit mult în vremea din urmă a trebuit să părăsească ţara cam în aceleaşi condi­­ţiuni cum i s’a întâmplat în Franţa fostului secretar par­ticular. In aceleaşi cercuri bucureştene se comentează deasemenea, diverse int­re­vederi de reconcilieri de persoane şi de puncte de vedere care au loc, şi cam­ deşi fără caracter pronunţat poli­tic, pot avea foarte serioase repercu­siuni asupra configuraţiei politice din întreagă ţara. Se pare anume, — după cum ne in­formează corespondentul nostru par­ticular, — că vizita dlui Vailda Voe­­vod la Bucureşti nu a avut numai un caracter sportiv, ci ea s’a referit şi la unele evenimente de importanţă în sferele conducătoare ale statului. . A. Cercurile politice din Capitală, co­mentează deasemenea importantele declaraţi­uni ale dlor Vaida Voevod şi Iuli­u Maniu făcute zilele acestea în le­gătură cu concedierile de funcţionari şi cu prigoana pornită în contra aces­tora. Faţă de punctul de vedere u­­nanim şi autorizat exprimat, al întregului Ardeal, se înve­derează ca guvernul caută u­­nele soluţii pentru a putea da o satisfacţie celor nedreptăţiţi printr’o măsură dovedită nu numai pripită dar şi neso­cotită. D. Vaida Voevod, care a asistat îm­preună cu d. Inculeţ la programul sportiv de Duminecă din Capitală, în cursul discuţiilor avute cu miniistrul de din terie înainte şi, după desfăşurarea matchului dintre Ripensia şi Universi­tatea, a vorbit — după cum ne i­nfor­­mează corespondentul nostru particu­lar — şi despre aceasta chestiune de o tragică actualitate. Se pare că în urma acestei conversaţiuni, miniistrul de in­terne a î­nţeles că atitudinea guvernu­lui­ faţă de funcţionari este o greşală, şi acum caută modalităţi pentru a da re­paraţiile şi satisfacţiile aşteptate de o ţara întreagă. Se pare anume, că acum guvernul nu doreşte să forţeze prea mult nota nemulţumirilor sociale, pro-­ vocate prin ultimele sale măsuri, mai ales că în urma evenimentelor în curs pe care le-am arătat în cadrele acestui reportagiu, sit­­uaţia sa oricât ar apărea de calmă pentru moment, în ceea­­ce priveşte viitorul nu este deloc promiţătoare. Revenind asupra expulzării din Franţa a dlui Puiu Dumitrescu, acum se ştie că ea se datoreşte unor acţiuni pe care acest cetăţean român voia sa le pună la cale în Franţa, cu ocazia sa-După cum se şti­e, când s’a dat or­dinul de expulzare, d. Pirim Dumitres­cu se afla în Italia, dar a trebuit să părăsească şi teritoriul acestei ţări. Ne mail putându-se întoarce în Franţa, d. Puiu Dumitrescu s’a dus în Elveţia, unde s’a prezentat dlui Titulescu ce­­rându-i să intervină pe lângă guvernul român pentru a i se da posibilitatea de a trăi şi pe mai departe în Franţa. D. Titulescu a refuzat intervenţia ce­rută, arătând că în urma celor întâm­plate, fostul secretar particular nu poa­te spera intervenţi­a în favoarea sa a nici unui factor oficial românesc. După toate probabilităţile, d. Puiu Dumitrescu care se­ află singur la Ge­neva, va fi silit în curând să se îna­poieze în ţară, întrucât legaţiile refuză să-i dea vize pentru a se stabili în­­tr-una din ţările europene. Actuala sa soţie, dna Ella Manu, a şi plecat de la Geneva spre ţară. Tot în legătură cu această chestiu­ne, în cercurile bucureştene se dă ca si­gur că zilele acestea se va pronunţa un sechestru asupra întregii averi a ge­neralului Dumitrescu, pe baza_ legii pentru controlul averilor. S IT It AŢIA • iâKKHHNKtt Cazul Puiu Dumitrescu şî alte cazuri In urma unor importante evenimente în curs, situaţia guvernului deşi calmă pentru moment, nu e deloc promiţătoare pentru viitor După declaraţiile categorice ale dlorIZL­oaida-Boeood şi Iul­iu­li­an­­u, guvernul caută să atenueze prigoana împotriva funcţionarilor După încheierea andierilor în cazul Škoda SPULBERAREA CALOMIILOR ŞI insinuaţiilor Afadgear prin depoziţiile strălucite ale domnilor Popomei şi l ’a dovedit grija guvernelor naţional-ţărăniste pentru înarmarea După câteva luni de anchetă, obosit toare uneori pentru lectorul de focare zi al stenogramelor, se poate rezuma în sfârşit un bilanţ al rezultatelor la cari a ajuns comisia parlamentară. Fără nici o posibilitate de contestaţie s’a do­vedit cu ocazia depoziţiilor cari au avut loc în ultimul timp, că singurele guverne cari s’au îngrijit în mod serios de pro­blema apărării naţionale şi de înzestra­rea armatei au fost acelea ale partidu­lui naţional-ţărănesc. Depoziţie din zilele trecute, făcute în ţaţa comisiei de către dnii Mihcaa Po­­povici şi Virtfil Madgearu, foşti miniştri de finanţe, au clarificat s­au pus în lu­­mită aceste străduinţi ale guvernelor na­ţional-ţărăniste, nimicind toate­ insinuă­rile şi îndoielile strecurate în opinia pu­blică, de aceia cari aveau nevoie ca să facă din cazul Skoda■ o mare diversiune politică­ Mai mult, prin destăinuirile dlui Mo­hain Popovici, s’a dat publicităţii cu această ocazie şi colaborarea foarte pro­miţătoare pentru­­viitor, care intervenise între guvernul român şi guvernul fran­cez pe această chestiune a înzestrării ar­­­m­atei. In tratativele pe cari le-a avut la Haga şi la Paris cu dnii Briand, Che­­ron şi Painteve­r, Mihaiu Popoviciu a reuşit să câştige întreagă solicitudinea­­acestor bărbaţi de stat cari reprezentau Franţa pe acea vreme, pentru cauza în­armării României­ După aceste clarificări comisiunea de anchetă parlamentară care urmărea prin mai mulţi membrii­ ai ei obiective nedeclarate în public, trebue în sfârşit să-şi definească poziţia în atmosfera morală a vileţii noastre publice.­­ Cei cari au fost suspectaţi şi împo-­­ triiva cărora s’a pornit o goană de meschin politicianism, s’au dovedit nu numai departe de umbra oricărei bă­­nueli, ci dimpotrivă între cei mai buni patrioţi Au ajuns în schiimb­ pe banca cu sus­piciuni o serie întreagă de persoane, al căror rol în aşa zisa afacere Skoda va trebui să fie stabilit cu preciziune. In depoziţiile dsale, DL Mihai Po­­povici, a lămurit comisiunea de an­chetă, asupra tuturor dificultăţilor cari trebuiau învinse pentru a se pu­tea înzestra armata, precum şi asupra muncii enorme, depuse de către guver­nele­ naţional-ţărăniste. Dsa a arătat că guvernul nu avea nici un amestec în chestiunile de teh­nică, pe cari le discuta Statul Major al armatei. Guvernul naţional-ţărănesc din acea vreme coducea numai­ partea principială a tratativelor în vederea re­alizării unui acord general. Spre onoarea ţării şi a celor carii au condus aceste tratative, înţelegera prin­cipială între guvernele celor două ţări s-a realizat-Comisia parlamentară este chemată a ne desvălui acum, mersul ulterior al a­­cestor tratative. ţării Vapor In flăcări lângă Constanţa BUCUREŞTI, 1. (SIR).­­ Din Con­stanţa se anunţă că o groaznică ca­tastrofă maritimă s’a produs azi noap­te în dreptul pescăriei dela Mamaia. Un vapor încă necunoscut, care venea dinspre Odessa sau Sulina s’a aprins continuând însă să ardă. Flăcările se văd din Constanţa. La locul catastrofei a plecat cano­­niera „Dumitrescu“, un remorcher şi şalupa de incendiu a portului. Până la ora când ni se telegrafiază, incendiul continuă să mistuiască va­sul. O enormă mulţime de curioşi pri­veşte de pe mal. Victime omeneştii nu se ştie dacă sunt sau nu. 1 exemplar. DESTITUIREA FUNCŢIONARILOR m uiteimmohs bsbbbbbb mu*irrm « nr r­u ^ir­rYTTfrniirraiiTf?i«attaii­ »uithii eb—warn Clujul d dal semnalul luptei pentru apărarea funcfiona­­rior prigoniţi de guvern Marea Întrunire de la Clubul P. N. Ţ. din Cluj­­­A început readiunea opiniei publice conştiente Împotriva provocărilor şi nedreptălior CLUJ. 1. — Sâmbătă la orele 6 d. a­­u avut loc la Clubul Partidului Naţio­­nal-Ţărănesc din Cluj, întrunirea dele­gaţiei permanente a comitetului jude­ţean, la către a participat o mare mulţi­me de partizani din oraş şi provinciei, cari au venit ca să protesteze împotri­va prigoanei, pe care actualul guvern a deslănţuit-o asupra funcţionarilor din „Nu v’am chemat fraţilor azi ca să vă comunic veşti de bucurie, fiindcă precum se vede nu ne este dat să gus­tăm din paharul fericirii nouă, ci din contră, de când s’a înstăpânit la câr­ma ţării, guvernarea liberală, noi cu deosebire cei de ciocoaci de Carpaţi am suferit toată prigoana, toate perse­cuţiile şi am suferit cu pumnii încleş­taţi şi gura închisă, am suferit pentu­­că durere şi între noi au fost unele ne­­înţelegeri, care nu sunt potrivite a a­­duna forţele. Să nădăjduim însă că suntem iarăşi pe calea cea bună. Du­rerea noastră de astăzii o constitue fap­tul că fraţii noştri cei mai buni, lup­­tătorii din primele rânduri ale noastre, cari au intrat în 1928 în serviciile de stat pentru a îndeplini funcţiuni hotă­­rîtoare şi consolidatoare, azi sunt daţi afară şi lăsaţi pe drumuri în preajma iernii („ruşine"). Şi când am văzut nedreptatea ce se cauzează fraţilor noştri buni şi cinstiţi, ne-a clocotit sân­gele în vine, iar bătaia inimei a fost mai rapidă şi iată că în trei zile toată lumea româ­nească s’a trezit asociindu-se protestelor ridicate de iubiţii noştri Iuliu Maniu şi Alexan­dru Vaida Voevod. (Aplauze îndelungate). Astăzi datoria noastră a organizaţiei din Cluj, este de a vesteji cu hotărîre aceste procedeuri canibalice, nedemne pentru un stat civilizat­ Am suferit destul sub stăpânirea streină şi nu vrem ca să suferim persecuţie şi asu­prire în statul românesc. Am convocat adunarea de astăzi, ca să protestăm într-un glas împotriva a­­cestor fărădelegii, care nu sunt pornite din suflete româneşti, ci­ din suflete streine. Ne-am aştepta şi ar trebui ca să aibă faţă de noi, cari suntem ro­mâni şi cari am suferit secole dearân­­dul jugul streini, o altă purtare şi o altă inimă. Şi atunci când vedem aceste acte nedemne, datoria noastră este ca să protestăm şi să chemăm la luptă întreaga suflare a ţării. Din cetatea Clujului, care a fost calvar pentru noi, în tre­cut, din cetatea Clujului elibe­rată azi, trebue ca să protes­tăm şi să începem lupta. Să se ştie, că murim ma® bine în luptă cu glorie deplină, de­cât să fim sclavi în pământul nostru. De aceea vă rog: Tre­­ziţi-vă! Treziţi-vă! Treziţi-vă! (Urale). Cuvintele impresionante ale dlui dr poliţiile Ardealului. Şedinţa a fost prezidată de d. dr Emil Haţieganu preşedintele organizaţiei asi­stat de d- dr Romulus 171­ur-team vice­preşedinte-In uratele numeroasei asistenţe a luat cuvântul d- dr Emil Haţieganu care a spus următoarele: Emil Haţieganu au provocat lacrimi din ochii sutelor de participanţi­ CUVÂNTAREA DLUI DR ROMU­LUS FERSIGAN A luat cuvântul apoi d. vicepreşedin­te d. dr Romulus Fersigan care, într’o documentată cuvântare expune situaţia poliţiei româneşti înainte şi după 1929, când s’a adus de către guvernul parti­dului naţional-ţărănesc, legea reorgani­zării ei. Priin legea din 1929, poliţia a fost aşezată pe baze solide, fiind înze­strată cu toate mijloacele tehnice moder­ne. Deasemenea, ea a dat deosbită grijă pregătiriii profesionale a ofiţerilor de poliţie, chemând în serviciu atunci o­ pleiadă de funcţionari cu pregătire uni­versitară. Astăzi toţi aceşti funcţionari distinşi au fost daţi afară, pentru că au fost demni şi nu s’au supus unui exa­men ilegal şi de batjocură. Acest act, în afară de faptul că cuprinde în sine un mare abuz, constitue o palmă pen­tru obrazul Ardealului nostru. Nu vrem să aducem jignire Ve­chiului Regat, pentru că şi a­­colo frații noştri sufăr jugul politicianismului abject ce-l practică astăzi partidul libe­ral, dar să ne fie permis ca să remarcăm aci că actuala gu­vernanți, de cărui s’au instalat la cârma ţării, exercită acte de prigoană împotriva tot ce este ardelean. 1 . S’au atins de Universitatea din Cluj, stingând făclia de cultură şi românism ce era Academia de Drept d­e Oradea. Acum ne-au dat alură funcţionarii din poliţie, iar mâine vine rândul medicilor. Cum vom îngădui ca să se perpetueze acest sistem, ajungem la dorința defunc­tului femei Brătianu care lansase lozin­ca: Vrem Ardealul fără ardeleni! Tre­bue să afle lumea că Ardealul a suferit atât de mult în trecut, încât nu va mai putea tolera ca să fie subjugat astăzi. D. dr Fersigan, face apoi apel la toa­te barourile advocaţiale d­e ţară­ ca să-şi dea concursul în apărarea funcţionarilor daţi afară atât de mişeleşte. Opinia pu­blică, trebue să se pună în gardă pentru apărarea acestor fraiţi cari sunt ai no­ştri şi trebuesc apăraţi cu orice jertfe-D- prof. RICHARD TU­FF­LI, fost aju­tor de primar arată că apucăturile de cari se folosește actualul guvern, sunt apucături ce nu se pot ivi în partidele de mase, din cauza controlului pe care masele înseși le fac. Numai organisme­le slabe ajung la astfel de apucături și suntem siguri că ele n’o să dea remira­­te aici, unde orice s’or spune trebue să recunoaştem că ne aflăm în Europa Centrală. D. dr OANA, advocat spune că toţi advocaţii partidului, se vor angaja ca să ia apărarea gratuită a acelora ce sunt atăcaţi pe nedrept ,­ în mod atât, de mişelesc astăzi. Discursul dlui dr Emil Haţieganu D. EMIL HAŢIEGANU rli .. UiJUn o T*fi rl pUil UUj i. MOŢIUNEA După aceasta d. dr Emil Haţieganu a­­ dat citire următoarei moţiuni: Delegaţia permanentă a organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din Municipiul şi judeţul Cluj, în şedinţa sa ţinută la 29 Septemvrie 1934 la care au participat şi numeroşi membri după cuvântările rostite în unanimitate a hotărît: Să protesteze cu energie în contra actelor ilegale, abu­zive şi nedrepte ale guvernului, prin cari în preajma iernii se alungă în stradă, în gura mizeriei, înalţi funcţionari de stat, în majoritatea lor ardeleni, cu nesocotirea celei mai elementare norme de drept şi umanitate; 2. Să le arate funcţionarilor pe nedrept şi ilegal „îndepărtaţi“, că toată dragostea şi simpatia ţârii este alături de ei, în conse­cinţă îi îndeamnă şi îmbărbătează, să nu descurajeze, fiind­că dreptatea e de partea lor şi vor ieşi biruitori; 3. Invită lumea românească, iubitoare de dreptate şi adevăr, ca la caz de nevoie şi când i se va cere, să dea organizaţiei noastre întregul ei sprijin ca astfel să poată fi în situaţia de a da ajutor cât mai efectiv celor persecutaţi, scoşi din drepturile lor şi lipsiţi — fără vina lor, — de orice mijloace de existenţă; 4. Să protesteze contra stării de asediu şi cenzurei, prin cari se încearcă înăbuşirea libertăţilor, fără de cari o naţiune civi­lizată nu poate exista; 5. Să iniţieze organizaţia o luptă dârză şi aprigă în contra guvernului, care stăpânit de patimă, ură şi meschine interese de partid, a pornit cea mai urgisită prigoană în contra elementului conducător autohton de dincoace de Carpaţi — neînfeudat în partidul de la cârmă — pricinuind prin aceasta, enorme pagube morale neamului; 6. Să arate conducerii centrale şi celei provinciale marea pri­mejdie ce rezultă pentru ţară din dăinuirea pe mai departe a acestui sistem de guvernare — abuziv — şi să roage tot­odată­­organele superioare ale partidului pentru pornirea unei campanii de răsturnare; 7. Organizaţia municipiului şi judeţului Cluj conştie de da­toria ce-i incumbă Partidului Naţional Ţărănesc în apărarea celor obişnuiţi şi neîndreptăţiţi, cheamă şi invită toate organizaţiile judeţene din ţară să se solidarizeze la acest protest! Moţiunea a fost votată cu unanim© aclamaţii, hotărîndu-se totodată ca ea să fie trimisă tuturor, organizaţiilor parti­dului naţional-ţărănesc din ţară­ După epuizarea acestui punct de la or­dinea zilei, delegaţia permanentă a ho­tărît ca să se continue în fiecare săptă­mână aceste întruniri la Clubul Parti­dului. Ele vor av©a loc în fiecare Sâm­bătă la orele 6 după masă. S’au luat a­­poi câteva măsuri de ordin administra­tiv la club- Adunarea a luat apoi sfâr­șit la orei© 9 jum. seara. tensionări­ senzaţionale in armata germana ofiferi ne-Hitlerişti sunt înlătura fi rlin­­ (Telor). ~ Monitorul Reichswehrului publică in numărul său de ieri o serie suprinzătoare de pensionări între ofiţerii superiori ai armatei şi marinei germane. Intre alţii au fost pensionaţi trei amirali şi un mare număr de ofiţeri din Statul Major al marinei. Motivele acestor tensionări sunt de ordin rmitti şi fra­­neralul Blomberg, la dorinţa lui Hitler, intenţionând­­sâ scoată din armată toate acele elemente dintre ofiţerii su­periori cari nu sunt socotiţi de încredere din punctul de vedere național socialist.

Next