Patria, decembrie 1934 (Anul 16, nr. 276-299)

1934-12-01 / nr. 276

Anul al XVI-lea No* 276 Let 2 DIRECTORI ” Dr. AUREL BUTEANUL BEDACIU ȘI AOHUHSXK&Slâ» *1*1. ®tr*d* Bagii­ Kul« Hr, IC, X E L E F O H i 13—ai-ABONAMENTI 4 Dala 1 Apollla 1934), *.b«aamaat sasai —­­— _ Hai 73*,.­, Fiaod­ul 4« sa, Imau «— — — Lai 88.— Feairm iamctioaaxl, sasai — Lai III.— fiactinai da sa, laaar — — _ — I,.| &|. ~ Fracti, ifiTătători, stadaafi, tiiaai, sa. Lai 80#.— Fractiasi da sa, Isaaf — — — — Irfsi 48— fi, satorităti, iaatiUHi, bârnei, ate., sa. L. UM.­­la strălnătata dabla. On b­ursul Asociaunii Sâmbătă 1 Dec. 1934 TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 Organ al Partidului Național Țărănesc ­c mai râmâne din raportul DonColn ? Un document deprimant de ură politică, de reacredinta şi de lipsa de seriozitate Reprezentanţii­ partidului naţional* ţărănesc dun comisia Skoda, scaring de revoltătoarele dedesubturi de pa­tima politică a raportului Bentoiu, de lipsa lui de seriozitate şi de intenţiu­­nne pe care le-a demascat larga puibli­citate acordată de organele guvernu­lui acestui raport înainte de a îi dis­cutat şi însuşit de plenul comisi­ei de anchetă, — şi-au anunţat retragerea lor dela simulacrul de desbateri din Cit misiune, arătând într’o scrisoare în­soţită de o serie de importante obser­­vaţiuni motivele acestui gest. Analiza şi demascarea acestui raport fnimos prin netemeinicia, lipsa de o­­biecivitate şi înverşunarea de-a fauri din concluziile lui tendenţioase, arme politice împotriva partidului naţional­­ţărănesc, va fi făcută pe larg de către parlamentarii naţional-ţărănişti in ple­nul Camerei, scoţându-se la iveală toa­te documentele omise în mod inten­ţionat de raportor, restabilindu-se tex­tele utilizate incomplect şi trunchiat, şi scrutându-se argumentările eronate şi nejustificate din fiecare pagină a a­­cestui raport Alături de expunerea complectă şi obiectivă asupra chestiunii Skoda, aşa cum reiasă ea din materialul docu­mentar, făcută cu înlăturarea oricărei patimi politice şi a oricărei­ polemici de partid de către d. Armand Călines­­cu, şi depusă la comisia de anchetă in aceeaşi zi cu raportul Bentoiu, — ob­­servaţiuniie asupra concluziilor păti­maşe şi fanteziste din raportul Ben­toiu, observaţiuni cari însoţesc decla­raţia de retragere a reprezentanţior pruntiniui naţiunii­ ţaranesc, spume­­ra mea odaia b­aie uismuaţiunile şi a­­cuzările monstruoase* fraza de frază, paguia de pagină, in xuimna actstor observaţii rezul­tate in mod logic şi iuesc om nuue­­n­atiu documentar adunat de comisia Skoda, acuzaţiuuie ulumului n­emuiu se aestramă una după ana­­ntâ­m •ce privejte calculele neserioase şi ne­­obiective asupra preţurilor, cât şi în ce priveşte acuzaţiunile aduse dim ge­neral Cmosky, mian­a încercată con­tra dlui Mimai Popovici, chestiunea traficului de influenţă şi a falsului cu­noscut, îndreptat împotriva dlui luiiu Mimnu. Opinia publică este perfect lămurită asupra mârşavelor dedesubturi ale ra­portului bentoiu. Dacă s’a încercat din el făurirea unei arme politice, apoi ea s’a îndreptat numai şi numai împo­triva partidului liberal, ale cărui ma­nevre şi apucături au fost demascate în toată ruşinoasa lor goliciune. Analizat şi drămuit obiectiv, in lu­mina nepărtinitoare a documentelor ce s’au produs, raportul Bentoiu ră­mâne doar un simplu document de ură politică, de reacredinţă şi de lipsă de seriozitate, care interpretând trun­chiat şi răsucit, datele chestiunii Sko­da, a scos concluzii forţate pătimaşe şi neserioase. Un fruct deprimant alpii u­med politice oarbe şi nesocotite. In urma lui rămâne doar dâra de cerneală a sepiei care încearcă să te apere. D. Al- Vaida-Voevod participă la serbarea de 1 Decemvrie la Oradea ORADEA, 30• — Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie prilejuieşte unui comi­tet'. de ifiifl­iţi-VO., nn să aşeze pe chifiii fostului luptător naţional dr Aurel La­zar din Oradea Mare o placă comemo­rativă şi desvemea căreia va asista, d­­dr Alexandru Vedd­a Voevod, precum şi­­membrii in viaţă ai comitetului care e redactat declaraţia citită de d. Vaida in parlamentul maghiar în anul 1918 Vor­­ prezenţi prin urmare Episcopul Nicolaie Ivant dr loan Suţu şi dr Au­rel Vlad­ Programul acestei serbări cuprinde desvetrea plăcii comemorative, o confe­rinţă în cursul căreia se va citi decla­raţia din 1918, un festival artistic în sala Teatrului Naţional iar seara un banchet. Prefectul Oltean a fost demis în numărul de ieri al ziarului nos­tru, la introducerea reportagiului pri­vitor la noua şedinţă de constituire a consiliului judeţean din Someş, am a­­rătat că zilele trecute, prefectul Oltea­­nu, a primit o telegramă de la Ministe­rul de Interne, telegramă care echi­vala cu o invitaţie energică spre a-şi prezenta demisia. Aflăm acum ca drept urmare, Mier­­curi după masă prefectul de Someş, a primit o nouă telegramă, prin care cunoscutul erou de tristă figură al scandalului încercat la Prefectura din Someş, pentru a-l evacua cu forţa pa d. dr Alexandru Vaida Voevod, fost prim-ministru,­­ a fost suspendat ge­­ografic luându-i-se atribuţiile de pre­fect. Gu­girarea conducerii adminis­traţiei judeţele a fost încredinţat, du­pă cum suntem informaţi, primpreto­­rul Bărbosu.­­ . .„­ Ştirea parvenindu-ne la închiderea ziarului nu am putut-o controla şi ve­rifica la faţa locului Nu ne putem in­să închipui, că având cunoştinţă de scandalul pe care l-a provocat prefec­tul Olteanu, Ministerul de interne să-l mai poată tolera ca reprezentant al autorităţii­ de stat într’un judeţ. Demiterea din prefectură este nu­mai începutul sancţiunii pe care opi­nia publică o aşteaptă cu drept cu­vânt pentru acest acum „fost“ prefect. Camera franceză acordă o atente specială şomajului PARIS, 30 (Rador).­­ In cursul zi­lei de ieri la Camera franceză au fost reluate discuţiunile asupra bugetului muncii. Raportorul proiectului a sub­liniat situaţia tristă de la Limoges, un­de se găsesc câteva mii de şomeri Ca­mera a hotărît să inaugureze o asis­tență specială pentru șomaj în cumul acestei ierni, ... . MBIPMHWWBMBgh­aB» rp­rn »'ftnr — Serviciul nost- special' —­ NEWYORK, 30 (Telor). — Telegra­mele sosite în cursul zilei, aduc vestea unui groaznic uragan, care a devastat ieri timp de mai multe ore, insulele Fi-­­ Tipiile. Uraganul s’a năpustit pe ne-Uraganul a fost extraordinar de vio- atent, viteza vântului a fost după calcu­lul specialiştilor, de peste 200 km* pe oră* Nu este de mirat deci ravagiul pe care la făcut­ Uraganul venind din largul oceaniu­aşteptate asupra insulelor paşnice din Iul, a împins în faţa lui uriaşe valuri Oceanul Pacific, transformându-le în cari au inundat cu cantităţi enorme de câteva dlupe în mormane de ruine, sub* apă insulele, înainte ca populaţia să caxa zac sute şi sute de cadavre ome- ■ poată să se refugieze- Din această car­­nesti*­­­ză proporţiile catastrofei sunt şi mai O VIO-Un dd­astal insulele filipine Uraganul a avut o viteză de 200 km. pe oră și a distrus tot ce a întâlnit in oale - Mii de case au fost distruse şi se sunt şi sute de victime omeneşti îngrozitoare. După primele evaluări, numărul vic­timelor se crede că este de peste 500- Majoritatea lor s’au înecat în valurile fu­rioasa ale oceanului* Guvernatorul provinciei Leyte, a de­clarat că de când își aduce aminte, asu­pra insulelor Fulpine, nu s’a abătut un uragan atât de violent ca și cel de ieri* Pagubele materiale, cauzate de uragan, se urcă la peste 5 milioane de dolari* Acuzele aduse Ungariei vor fi anchetate de o comi­sie a celor trei mari puteri LONDRA, 30 (Sen)­ — Ziarele englez­e delegaţia specială va fi formată din tri­mişii celor trei mari puteri cari vor an­cheta toate acuzele în legătură cu aten­­tauiil (1 nlfi. Marsilie». '•'iul dda Marsilia-SESIUNEA EXTRAORDINARA VA AVEA LOC LA 5 DEC­GENEVA, 30 (SEN). — Secretariatul general a Ligii Naţiunilor a comunicat ză sunt informate că ministrul sigilu­­lui Eden va participa la 5 Dec­ la şe­dinţa Lig®i Naţiunilor şi că după cuvân­tul delegaţilor iugoslavi şi­ maghiari va propune ca Liga Naţiunilor să trimită o comietiue care până în Aprilie să de­pună raportul în legătură cu cele ce se limpidă Ungariei­ De asemenea se va cere amânarea desbaterii acestei chestiu­nii pentru ca timpul să liniştească să­ritele* Agenţia Havas este informată că oficial că prima şedinţă a­r seri­ima ex­traordinară a Ligii Naţiunilor va avea loc la 5 Dec­in legătură cu conflictul iugoslavo­­maghiar ziarele pakisiene sunt informa­te că guvernul englez va interveni pe lângă celelalte puteri ca di®cuţinea a­­cestei chestiuni să fie amânată pentru o altă sesiune­ Ministrul Sovietelor la Bucureşt soseşte azi _______in C­­ontrolA WMUItMIM BUCUREŞTI, 30 (Sir). — Deleg­aţia sovietică în frunte cu d. Gluckmann,­­ primul consilier de legaţie a sosit ieri­­ în Capitală. Ieri la ora 14, după ce a A­ ■ cut o vizită la Ministerial de externe unde a fost primită de d. M. Anc­a, secretarul general, s’a dus în local­ii Legaţiei din Calea Victoriei pe care l-a luat în primire.­­ D. Ostrovsky, ministrul sovietelor la Bucureşti soseşte azi în Capita­l, mâine urmând să-şi prezinte scrisorile de acreditare. «lit*!.­. • Impresiile lui Clement Mikes despre Principatele Române în „Scrisori Turceşti“ - î­n. In privinţa impresiilor române,­­ ale lui Mikes, este scrisoarea 149-a (Iaşi, la 21 luni© 1739), în care rămâne încântat de frumuseţile naturale ale Moldovei şi abia găseşte cuvinte de laudă pentru ele. Au sosit norocoşi la Iaşi. Până la Focşani au venit ca dom­nii, în echipajul voivodului­­De la Foc­şani au călătorit până la Iaşi pe nişte cai de poştă, mari şi răi. Nesocotind vremea ploioasă, au avut o călătorie admirabilă. „Prin ce frumoase câmpii, prin ce frumoase locuri trece călătorul de la Bucureşti până la Iaşi, ochiul o­­m­ului abia se poate delecta în ele. Ce păcat, că aceste frumoase şi bune o­­goare sunt numai pustii, fiindcă abia după două-trei zile găseşte omul un domiciliu“. (Iată, cum a fost în vremea aceea populaţia Moldovei). „Eu n'am văzut nicicând pământ mai frumos, decât acesta“. Câmpurile au fost pre­tutindeni pline de flori frumoase. „­Noi am umblat întradevăr în trio grădină de flori Delectându-ne am umblat tot cu frica în sân, deoarece am tremurat, ca nu cumva să fim atacaţi de nişte haiduci, pentru came zadarnic era or­dinul sultanului turcesc. Eri, adică la 20 iunie, am fost la o depărtare de una şi jumătate milă de la Iaşi- Voivodul (Grigore Ghica) a trimis înaintea lor. Be­­KHELL ISTVÁN prof. la Uccui ton. cal. am Odorheia cu echipajul său, pe secretarul său şi ei aşezându-se în echipajul voivodului, au mers cu mare pompă la oraş la lo­cuinţele lor. „Azi dimineaţa, — adică la 21 iunie — voivodul ne primea cu mare cere­monie în corturi fiindcă şi acest voi­vod se afla în tabără. Aproape o ora şi jumătate noi am fost cu el Acest voivod înţelege bine cum trebuie să se poarte cu streini, ceea ce nu este de mirare pentru că el a fost dragoman la Porta turcească. După converbire, ne-a dus înapoi la locuinţele noastre. Ace­ştia acuma ne primesc aşa, fiindcă au căpătat ordin, însă peste puţin nici nu ne vor observa. Astfel e Grecul, dacă cineva îl ridică numai de-o palmă de­la pământ! Dacă nu, grecul ordinar e plin de mândrie. Unul mai nobil este şi mai mândru, când porunceşte unei ţări. Ruşii se apropie de Moldova“. (Vezi: A. D. Xenopol, Istoria Români­lor, volumul IX, pagina 59: Ruşii în August 1739 au invadat Moldova). Scrisoarea 150 (Iaşi, la 22 iulie 1739) a eternizat însemnări interesante de­spre Iaşi şi despre stările de acolo. Cu societatea voivodului, Mikes este foar­te mulţumit, dar boierii îl despreţuesc. In provincia impresiilor române,­­ nu vorbesc cu el, poate din cauza că­­ ei zic, că ei se trag toţi din familia Cantacuzinilor (familie greacă princia­­­­ră). Aceştia nu cunosc ospitalitatea.­­ „Până acum nimeni nu a manifestat a­­tâtea sentimente prietene ca mitro­politul de Iaşi“.­­Acest mitropolit a fost atunci Antonie, care pe Mü­nnich, comandantul suprem rusesc, împre­ună cu armata rusească, l-a primit cu festivitate. Vezi: A. D. Xenopol, „Isto­ria Românilor“, vol. IX, pag. 60). — „Când mă duc la el, mă primeşte foar­te bucuros şi de câteva ori mi-a trimis nişte mâncare în dar, care e rară în oraş“­Iaşul e aşezat pe deal, la loc destul de frumos. N'are apă; locuitorii tre­buie să o aducă din depărtare. Oraşul are cinci sau şase mănăstiri crăpate. Cu negustoria se ocupă jidanii şi ar­menii. „Dacă însă aici ar fi voivozi statornici cari ar căuta numai folosul ţării, poate şiar realiza foarte mare negustorie, mult mai uşor şi mai mare, ca în Bucureşti“. Laudă pământul, bunătatea pămân­tului, creşterea vitelor, mai ales vinul din Cotnari, care se poate servi la ori­ce masă. Insă e revoltat de nepăsarea locuitorilor, cari lasă părăginite pă­mânturile frumoase şi bune şi locuiesc în păduri In Iaşi este mare nelinişte şi mare gălăgie, căci Ruşii se apropie repede. (Scrisoarea 151, Iaşi, la 23 Aug. 1739). De când tabăra rusească a trecut pes­­te Nistru — scrie Mikes — domneşte pretutindeni mare teamă. Fiecare om se pregăteşte, împachetează, boierii şi-au trimis soţiile lor în păduri. Fie­care om vorbeşte despre cazaci. Din gură în gură merge: „De cazaci fereşte­­ne, Doamne!“ însuşi Mikes are mare spaimă, dar se supune voinţii lui Dum­nezeu. Următoarea scrisoare, adică Nr. 152 (Iaşi, la 3 Sept.­ 1739), vorbeşte iarăşi numai despre cazaci, cari sunt deja la Cocin şi acuma întriadevăr putea avea frică de el Bisericile sunt tot­deauna pline de oameni îngroziţi, cari îşi duc acolo averile lor. Voivodul s-a întors în oraş, Mikes grăbeşte pe voi­vod, ca să facă posibilă pentru ei ple­carea, căci ştie, că „mei Măria Sa nu aşteaptă pe acei cazaci răi A luat dis­­poziţiuni pentru mine şi în scurt timp eram gata de plecare. Niciodată n'am plecat cu mai mare bucurie, ca şi cum voiu pleca acuma“. Norocos a sosit Mikes la Bucureşti. (Scrisoarea 153, Bucureşti, la 18 Sept. 1739). Speră, că aici nu trebuie să ai­bă frică de cazaci. Voivodul din Iaşi ii dat lui şi tovarăşilor cai şi căruţe. Li­niştiţi au pornit. Dar în drum au în­ceput să aibă frică, pentru că s-a răs­pândit vestea că în Moldova şi în Mun­tenia nişte ostaşi turceşti vagabonzi, cari au fugit din tabăra turcească bă­tută, atacă şi jefuesc pe călători. Insă spre norocul lor au avut o călătorie foarte frumoasă, mai ales de la Focşani până la Bucureşti. Aminteşte apoi că peste trei sau patru zile după venirea lui şi voivodul a trebuit, să fugă din Iaşi Vestea apropierea cazacilor nemiloşi îi îngrozeşte mereu şi ţine Bucureştii în agitaţie permanentă­ (Scris, 1541 Buc, la 23 Oct. 1739). Mikes scrie, că „din ar­mata rusească multe sute de ostaşi despărţindu-se, au invadat şi pe acest pământ pentru prădare“. Mikes în a­­cest timp a fost foarte bolnav şi a stat în pat în locuinţa sa şi n’a putut să se mişte de acolo. Frica lui de ca­zaci a crescut mai ales atunci când ser­vitorul său­­a raportat, că „Stăpâne, o veste rea. In curtea voivodului se împachetează în căruţe. Voivodul a ieşit din oraş­­ şi în oraş fiecare om vrea să fugă, căci cazacii se zice că nu sunt departe“. Bietul Mikes a fost pregătit pentru veştile cele mai rele. Insă s-a liniştit atât el, cât şi locuitorii, când au auzit vestea, că nu trebuie să se teamă pentru că „cazacii prigonesc numai pe mărginile ţării“. In scrisoarea 155 (Bucureşti la 15 Martie 1740) Mikes aminteşte despre o iarnă foarte tare, care a bântuit a­tunci în toată Europa. Scrie Mikes: „Dacă în anul acesta n’am îngheţat, a­­tunci nu voi mai îngheţa niciodată“. Gerul a nimicit tot. Scumpetatea şi mizeria este foarte mare, pâine nu se află. Camera sa, unde scrie, este aşa de rece, că trebuie să ţină condeiul său la foc, pentru că cerneala să se to­pească. Ultima scrisoare, cu care se închide şederea lui Mikes în România, este a 156-a. (Bucureşti, la 22 Mai, 1740). Du­pă o iarnă aspră a urmat o primăva­ră destul de rece. „Deja mai bine de o lună — scrie Mikes — n'avem voi­vod, fiindcă Germanul dând înapoi Turcului partea Muțeniei, care a a­­vut-o? voivodul sa dus­a Craiova, de Gratuit SIBIU* Revoltă pe un vas de război francez Paris, 30 (Telor). — Echipajul unui vas de război f­rancez, ancorat în portul Toulon, s’a revoltat ori din cauza insuficienței ali­mentelor. Marinarii au refuzat să consume măncare pregătită la bucătăria vasului. Ca urmare a actelor de indisciplină 22 de marinari au fost deferiți consiliului de război. D. Tolk­ik Bissau Deg va fi numit delegat permanent al liniei la Lida Naivicilor Urmaşul Iul se va desemna dintre duputafii Nekmedin Kadik Bey şi Junus Naoy, Bey ANKARA, 30 (Telor)­ —­ Cercurile diplomatice din capitala Turciei sunt informate, că ultimele succese obţinute la Geneva de ministrul de externe Tevf­­cik Rusdy Bey, ar fi determinat guver­nul otoman, să-l numească delegat per­manent al Turciei pe lângă Socratea Naţiunilor. Cu toate că nu este vorba, decât de un proect, care n’a îmbrăcat încă forme definitive, în cercurile poli­tice se discută încă de pe acum cine va fii succesorul lui Tevfcik Rusdy Bey, în scaunul de ministru de externe. Păre­rea unanimă este că în cazul când ac­tualul ministru de externe va fi într’a­­devăr numit ca delegat permanent al Turciei la Geneva, cele mai mari şanse pentru a-i ocupa locul, o au deputaţii Nekmediu Sadik Bey ş­­ Insurs Nadi Bey, ambii proprietării unor importan­te organe de presă din Istambul și An­kara* Nunta dela Curtea Angliei şi Radi­o—­Budapesta de Liviu Hulea In împărăţia de basm a Marei Bri­tanii, pe meleagurile căreia soarele nu apune niciodată, a fost ieri zi de mare sărbătoare■ Fiul regelui, Ducele de Kent s’a căsătorit cu principesa Marina a Greciei], acordând publidăi­ mondiale o pagină de roman, care se situează în planul zile­i de azi, ca un act de reabili­tare al dragostei. Regii nu au voie să iubească• Viaţa lor aparţine naţiunii peste care dom­nesc­ principii in schimb au toată lati­tudinea de a coborî din cercul lor de prejudecăţi, în viaţa de toate Ziele, mnanizânduse­­şi redevenind muritori de rând-Lumea întreagă şi presa de pe întreg globul a urmărit cu o deosebită simpa­tie acest eveniment care confirmă încă odată puterea şi fecunditatea mereu îno­tă a dragostei şi a tinereţei. In ro­­mânul sentimental şi plin de duioşie al perechei princiare care a schimbat iere inelele, omenirea a văzut un simbol de rară strălucire al iubirii care perpetuea­ză viaţa-Căci dragostea este voaţă- De milioa­ne de ani dragostea este unica sorginte a vieţi. Păgâni sau creştini, oameni se închină dragostei, cum se închină ţă­ranii soarelui, cum se proştern credin­cioşii în faţa unui simbol de Dumne­zeire­ Nu este nimic excepţional prin ur­mare în faptul că dată fiind importan­ţa timb­or cap s’au legat ieri în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, din toată lumea­­s’au îndreptat m­ii de urări de fe­ricire spre ,,Buckingham Palace In această atmosferă generală de bun simţ mondial şi de bunăcreştere me­rituos apreciată în Anglia, a intervenit ieri la amiazi postul de radio de la Bu­dapesta cu una din acele ieremiade de cerşetor care noaptea benchetuieşte iar ziua strânge monedă de conştiinţă la uşile bisericilor. Radio-Budapesta anunţa ascultă­torii că la Londra toate naţiunile au trimis cadouri- ,,Noi Ungurii nu am _U______|__­ ___Jt____ yn-U" vni­lK 7«.«/mc, pvmucU nuuu TUTU fost luat tohd., wA am rămas săraci- IFn ţara batjocorită de toţi, din ţara asupra căreia se îngrămădesc toate ocă­rile, perechea princiară nu poate primi mai mul decât o urare verbală de mul­tă fericire”. Şi de astădată Ungaria a reuşit sa comită o gafă, care pune în lumină pli­nă civilizaţia ei de suprafaţă şi de îm­prumut, lipsită de fineţe şi de echilibru. Dar în acelaş timp intervenţia de la radio-Budapesta este de un ridicol epo­cal. Ungaria, redusă la judele ei, pro­porţii se plânge că nu a putut trimite (Continuare pe pag. II, col. 6)

Next