Patria, decembrie 1934 (Anul 16, nr. 276-299)
1934-12-01 / nr. 276
Anul al XVI-lea No* 276 Let 2 DIRECTORI ” Dr. AUREL BUTEANUL BEDACIU ȘI AOHUHSXK&Slâ» *1*1. ®tr*d* Bagii Kul« Hr, IC, X E L E F O H i 13—ai-ABONAMENTI 4 Dala 1 Apollla 1934), *.b«aamaat sasai —— _ Hai 73*,., Fiaodul 4« sa, Imau «— — — Lai 88.— Feairm iamctioaaxl, sasai — Lai III.— fiactinai da sa, laaar — — _ — I,.| &|. ~ Fracti, ifiTătători, stadaafi, tiiaai, sa. Lai 80#.— Fractiasi da sa, Isaaf — — — — Irfsi 48— fi, satorităti, iaatiUHi, bârnei, ate., sa. L. UM.la strălnătata dabla. On bursul Asociaunii Sâmbătă 1 Dec. 1934 TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 Organ al Partidului Național Țărănesc c mai râmâne din raportul DonColn ? Un document deprimant de ură politică, de reacredinta şi de lipsa de seriozitate Reprezentanţii partidului naţional* ţărănesc dun comisia Skoda, scaring de revoltătoarele dedesubturi de patima politică a raportului Bentoiu, de lipsa lui de seriozitate şi de intenţiunne pe care le-a demascat larga puiblicitate acordată de organele guvernului acestui raport înainte de a îi discutat şi însuşit de plenul comisiei de anchetă, — şi-au anunţat retragerea lor dela simulacrul de desbateri din Cit misiune, arătând într’o scrisoare însoţită de o serie de importante observaţiuni motivele acestui gest. Analiza şi demascarea acestui raport fnimos prin netemeinicia, lipsa de obiecivitate şi înverşunarea de-a fauri din concluziile lui tendenţioase, arme politice împotriva partidului naţionalţărănesc, va fi făcută pe larg de către parlamentarii naţional-ţărănişti in plenul Camerei, scoţându-se la iveală toate documentele omise în mod intenţionat de raportor, restabilindu-se textele utilizate incomplect şi trunchiat, şi scrutându-se argumentările eronate şi nejustificate din fiecare pagină a acestui raport Alături de expunerea complectă şi obiectivă asupra chestiunii Skoda, aşa cum reiasă ea din materialul documentar, făcută cu înlăturarea oricărei patimi politice şi a oricărei polemici de partid de către d. Armand Călinescu, şi depusă la comisia de anchetă in aceeaşi zi cu raportul Bentoiu, — observaţiuniie asupra concluziilor pătimaşe şi fanteziste din raportul Bentoiu, observaţiuni cari însoţesc declaraţia de retragere a reprezentanţior pruntiniui naţiunii ţaranesc, spumera mea odaia baie uismuaţiunile şi acuzările monstruoase* fraza de frază, paguia de pagină, in xuimna actstor observaţii rezultate in mod logic şi iuesc om nuuenatiu documentar adunat de comisia Skoda, acuzaţiuuie ulumului nemuiu se aestramă una după anantâm •ce privejte calculele neserioase şi neobiective asupra preţurilor, cât şi în ce priveşte acuzaţiunile aduse dim general Cmosky, miana încercată contra dlui Mimai Popovici, chestiunea traficului de influenţă şi a falsului cunoscut, îndreptat împotriva dlui luiiu Mimnu. Opinia publică este perfect lămurită asupra mârşavelor dedesubturi ale raportului bentoiu. Dacă s’a încercat din el făurirea unei arme politice, apoi ea s’a îndreptat numai şi numai împotriva partidului liberal, ale cărui manevre şi apucături au fost demascate în toată ruşinoasa lor goliciune. Analizat şi drămuit obiectiv, in lumina nepărtinitoare a documentelor ce s’au produs, raportul Bentoiu rămâne doar un simplu document de ură politică, de reacredinţă şi de lipsă de seriozitate, care interpretând trunchiat şi răsucit, datele chestiunii Skoda, a scos concluzii forţate pătimaşe şi neserioase. Un fruct deprimant alpii umed politice oarbe şi nesocotite. In urma lui rămâne doar dâra de cerneală a sepiei care încearcă să te apere. D. Al- Vaida-Voevod participă la serbarea de 1 Decemvrie la Oradea ORADEA, 30• — Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie prilejuieşte unui comitet'. de ifiifliţi-VO., nn să aşeze pe chifiii fostului luptător naţional dr Aurel Lazar din Oradea Mare o placă comemorativă şi desvemea căreia va asista, ddr Alexandru Vedda Voevod, precum şimembrii in viaţă ai comitetului care e redactat declaraţia citită de d. Vaida in parlamentul maghiar în anul 1918 Vor prezenţi prin urmare Episcopul Nicolaie Ivant dr loan Suţu şi dr Aurel Vlad Programul acestei serbări cuprinde desvetrea plăcii comemorative, o conferinţă în cursul căreia se va citi declaraţia din 1918, un festival artistic în sala Teatrului Naţional iar seara un banchet. Prefectul Oltean a fost demis în numărul de ieri al ziarului nostru, la introducerea reportagiului privitor la noua şedinţă de constituire a consiliului judeţean din Someş, am arătat că zilele trecute, prefectul Olteanu, a primit o telegramă de la Ministerul de Interne, telegramă care echivala cu o invitaţie energică spre a-şi prezenta demisia. Aflăm acum ca drept urmare, Miercuri după masă prefectul de Someş, a primit o nouă telegramă, prin care cunoscutul erou de tristă figură al scandalului încercat la Prefectura din Someş, pentru a-l evacua cu forţa pa d. dr Alexandru Vaida Voevod, fost prim-ministru, a fost suspendat geografic luându-i-se atribuţiile de prefect. Gugirarea conducerii administraţiei judeţele a fost încredinţat, după cum suntem informaţi, primpretorul Bărbosu. . .„ Ştirea parvenindu-ne la închiderea ziarului nu am putut-o controla şi verifica la faţa locului Nu ne putem insă închipui, că având cunoştinţă de scandalul pe care l-a provocat prefectul Olteanu, Ministerul de interne să-l mai poată tolera ca reprezentant al autorităţii de stat într’un judeţ. Demiterea din prefectură este numai începutul sancţiunii pe care opinia publică o aşteaptă cu drept cuvânt pentru acest acum „fost“ prefect. Camera franceză acordă o atente specială şomajului PARIS, 30 (Rador). In cursul zilei de ieri la Camera franceză au fost reluate discuţiunile asupra bugetului muncii. Raportorul proiectului a subliniat situaţia tristă de la Limoges, unde se găsesc câteva mii de şomeri Camera a hotărît să inaugureze o asistență specială pentru șomaj în cumul acestei ierni, ... . MBIPMHWWBMBghaB» rprn »'ftnr — Serviciul nost- special' — NEWYORK, 30 (Telor). — Telegramele sosite în cursul zilei, aduc vestea unui groaznic uragan, care a devastat ieri timp de mai multe ore, insulele Fi- Tipiile. Uraganul s’a năpustit pe ne-Uraganul a fost extraordinar de vio- atent, viteza vântului a fost după calculul specialiştilor, de peste 200 km* pe oră* Nu este de mirat deci ravagiul pe care la făcut Uraganul venind din largul oceaniuaşteptate asupra insulelor paşnice din Iul, a împins în faţa lui uriaşe valuri Oceanul Pacific, transformându-le în cari au inundat cu cantităţi enorme de câteva dlupe în mormane de ruine, sub* apă insulele, înainte ca populaţia să caxa zac sute şi sute de cadavre ome- ■ poată să se refugieze- Din această carnesti*ză proporţiile catastrofei sunt şi mai O VIO-Un ddastal insulele filipine Uraganul a avut o viteză de 200 km. pe oră și a distrus tot ce a întâlnit in oale - Mii de case au fost distruse şi se sunt şi sute de victime omeneşti îngrozitoare. După primele evaluări, numărul victimelor se crede că este de peste 500- Majoritatea lor s’au înecat în valurile furioasa ale oceanului* Guvernatorul provinciei Leyte, a declarat că de când își aduce aminte, asupra insulelor Fulpine, nu s’a abătut un uragan atât de violent ca și cel de ieri* Pagubele materiale, cauzate de uragan, se urcă la peste 5 milioane de dolari* Acuzele aduse Ungariei vor fi anchetate de o comisie a celor trei mari puteri LONDRA, 30 (Sen) — Ziarele engleze delegaţia specială va fi formată din trimişii celor trei mari puteri cari vor ancheta toate acuzele în legătură cu atentauiil (1 nlfi. Marsilie». '•'iul dda Marsilia-SESIUNEA EXTRAORDINARA VA AVEA LOC LA 5 DECGENEVA, 30 (SEN). — Secretariatul general a Ligii Naţiunilor a comunicat ză sunt informate că ministrul sigilului Eden va participa la 5 Dec la şedinţa Lig®i Naţiunilor şi că după cuvântul delegaţilor iugoslavi şi maghiari va propune ca Liga Naţiunilor să trimită o comietiue care până în Aprilie să depună raportul în legătură cu cele ce se limpidă Ungariei De asemenea se va cere amânarea desbaterii acestei chestiunii pentru ca timpul să liniştească săritele* Agenţia Havas este informată că oficial că prima şedinţă ar seriima extraordinară a Ligii Naţiunilor va avea loc la 5 Decin legătură cu conflictul iugoslavomaghiar ziarele pakisiene sunt informate că guvernul englez va interveni pe lângă celelalte puteri ca di®cuţinea acestei chestiuni să fie amânată pentru o altă sesiune Ministrul Sovietelor la Bucureşt soseşte azi _______in ControlA WMUItMIM BUCUREŞTI, 30 (Sir). — Delegaţia sovietică în frunte cu d. Gluckmann, primul consilier de legaţie a sosit ieri în Capitală. Ieri la ora 14, după ce a A ■ cut o vizită la Ministerial de externe unde a fost primită de d. M. Anca, secretarul general, s’a dus în localii Legaţiei din Calea Victoriei pe care l-a luat în primire. D. Ostrovsky, ministrul sovietelor la Bucureşti soseşte azi în Capital, mâine urmând să-şi prezinte scrisorile de acreditare. «lit*!.. • Impresiile lui Clement Mikes despre Principatele Române în „Scrisori Turceşti“ - în. In privinţa impresiilor române, ale lui Mikes, este scrisoarea 149-a (Iaşi, la 21 luni© 1739), în care rămâne încântat de frumuseţile naturale ale Moldovei şi abia găseşte cuvinte de laudă pentru ele. Au sosit norocoşi la Iaşi. Până la Focşani au venit ca domnii, în echipajul voivoduluiDe la Focşani au călătorit până la Iaşi pe nişte cai de poştă, mari şi răi. Nesocotind vremea ploioasă, au avut o călătorie admirabilă. „Prin ce frumoase câmpii, prin ce frumoase locuri trece călătorul de la Bucureşti până la Iaşi, ochiul omului abia se poate delecta în ele. Ce păcat, că aceste frumoase şi bune ogoare sunt numai pustii, fiindcă abia după două-trei zile găseşte omul un domiciliu“. (Iată, cum a fost în vremea aceea populaţia Moldovei). „Eu n'am văzut nicicând pământ mai frumos, decât acesta“. Câmpurile au fost pretutindeni pline de flori frumoase. „Noi am umblat întradevăr în trio grădină de flori Delectându-ne am umblat tot cu frica în sân, deoarece am tremurat, ca nu cumva să fim atacaţi de nişte haiduci, pentru came zadarnic era ordinul sultanului turcesc. Eri, adică la 20 iunie, am fost la o depărtare de una şi jumătate milă de la Iaşi- Voivodul (Grigore Ghica) a trimis înaintea lor. BeKHELL ISTVÁN prof. la Uccui ton. cal. am Odorheia cu echipajul său, pe secretarul său şi ei aşezându-se în echipajul voivodului, au mers cu mare pompă la oraş la locuinţele lor. „Azi dimineaţa, — adică la 21 iunie — voivodul ne primea cu mare ceremonie în corturi fiindcă şi acest voivod se afla în tabără. Aproape o ora şi jumătate noi am fost cu el Acest voivod înţelege bine cum trebuie să se poarte cu streini, ceea ce nu este de mirare pentru că el a fost dragoman la Porta turcească. După converbire, ne-a dus înapoi la locuinţele noastre. Aceştia acuma ne primesc aşa, fiindcă au căpătat ordin, însă peste puţin nici nu ne vor observa. Astfel e Grecul, dacă cineva îl ridică numai de-o palmă dela pământ! Dacă nu, grecul ordinar e plin de mândrie. Unul mai nobil este şi mai mândru, când porunceşte unei ţări. Ruşii se apropie de Moldova“. (Vezi: A. D. Xenopol, Istoria Românilor, volumul IX, pagina 59: Ruşii în August 1739 au invadat Moldova). Scrisoarea 150 (Iaşi, la 22 iulie 1739) a eternizat însemnări interesante despre Iaşi şi despre stările de acolo. Cu societatea voivodului, Mikes este foarte mulţumit, dar boierii îl despreţuesc. In provincia impresiilor române, nu vorbesc cu el, poate din cauza că ei zic, că ei se trag toţi din familia Cantacuzinilor (familie greacă princiară). Aceştia nu cunosc ospitalitatea. „Până acum nimeni nu a manifestat atâtea sentimente prietene ca mitropolitul de Iaşi“.Acest mitropolit a fost atunci Antonie, care pe Münnich, comandantul suprem rusesc, împreună cu armata rusească, l-a primit cu festivitate. Vezi: A. D. Xenopol, „Istoria Românilor“, vol. IX, pag. 60). — „Când mă duc la el, mă primeşte foarte bucuros şi de câteva ori mi-a trimis nişte mâncare în dar, care e rară în oraş“Iaşul e aşezat pe deal, la loc destul de frumos. N'are apă; locuitorii trebuie să o aducă din depărtare. Oraşul are cinci sau şase mănăstiri crăpate. Cu negustoria se ocupă jidanii şi armenii. „Dacă însă aici ar fi voivozi statornici cari ar căuta numai folosul ţării, poate şiar realiza foarte mare negustorie, mult mai uşor şi mai mare, ca în Bucureşti“. Laudă pământul, bunătatea pământului, creşterea vitelor, mai ales vinul din Cotnari, care se poate servi la orice masă. Insă e revoltat de nepăsarea locuitorilor, cari lasă părăginite pământurile frumoase şi bune şi locuiesc în păduri In Iaşi este mare nelinişte şi mare gălăgie, căci Ruşii se apropie repede. (Scrisoarea 151, Iaşi, la 23 Aug. 1739). De când tabăra rusească a trecut peste Nistru — scrie Mikes — domneşte pretutindeni mare teamă. Fiecare om se pregăteşte, împachetează, boierii şi-au trimis soţiile lor în păduri. Fiecare om vorbeşte despre cazaci. Din gură în gură merge: „De cazaci fereştene, Doamne!“ însuşi Mikes are mare spaimă, dar se supune voinţii lui Dumnezeu. Următoarea scrisoare, adică Nr. 152 (Iaşi, la 3 Sept. 1739), vorbeşte iarăşi numai despre cazaci, cari sunt deja la Cocin şi acuma întriadevăr putea avea frică de el Bisericile sunt totdeauna pline de oameni îngroziţi, cari îşi duc acolo averile lor. Voivodul s-a întors în oraş, Mikes grăbeşte pe voivod, ca să facă posibilă pentru ei plecarea, căci ştie, că „mei Măria Sa nu aşteaptă pe acei cazaci răi A luat dispoziţiuni pentru mine şi în scurt timp eram gata de plecare. Niciodată n'am plecat cu mai mare bucurie, ca şi cum voiu pleca acuma“. Norocos a sosit Mikes la Bucureşti. (Scrisoarea 153, Bucureşti, la 18 Sept. 1739). Speră, că aici nu trebuie să aibă frică de cazaci. Voivodul din Iaşi ii dat lui şi tovarăşilor cai şi căruţe. Liniştiţi au pornit. Dar în drum au început să aibă frică, pentru că s-a răspândit vestea că în Moldova şi în Muntenia nişte ostaşi turceşti vagabonzi, cari au fugit din tabăra turcească bătută, atacă şi jefuesc pe călători. Insă spre norocul lor au avut o călătorie foarte frumoasă, mai ales de la Focşani până la Bucureşti. Aminteşte apoi că peste trei sau patru zile după venirea lui şi voivodul a trebuit, să fugă din Iaşi Vestea apropierea cazacilor nemiloşi îi îngrozeşte mereu şi ţine Bucureştii în agitaţie permanentă (Scris, 1541 Buc, la 23 Oct. 1739). Mikes scrie, că „din armata rusească multe sute de ostaşi despărţindu-se, au invadat şi pe acest pământ pentru prădare“. Mikes în acest timp a fost foarte bolnav şi a stat în pat în locuinţa sa şi n’a putut să se mişte de acolo. Frica lui de cazaci a crescut mai ales atunci când servitorul săua raportat, că „Stăpâne, o veste rea. In curtea voivodului se împachetează în căruţe. Voivodul a ieşit din oraş şi în oraş fiecare om vrea să fugă, căci cazacii se zice că nu sunt departe“. Bietul Mikes a fost pregătit pentru veştile cele mai rele. Insă s-a liniştit atât el, cât şi locuitorii, când au auzit vestea, că nu trebuie să se teamă pentru că „cazacii prigonesc numai pe mărginile ţării“. In scrisoarea 155 (Bucureşti la 15 Martie 1740) Mikes aminteşte despre o iarnă foarte tare, care a bântuit atunci în toată Europa. Scrie Mikes: „Dacă în anul acesta n’am îngheţat, atunci nu voi mai îngheţa niciodată“. Gerul a nimicit tot. Scumpetatea şi mizeria este foarte mare, pâine nu se află. Camera sa, unde scrie, este aşa de rece, că trebuie să ţină condeiul său la foc, pentru că cerneala să se topească. Ultima scrisoare, cu care se închide şederea lui Mikes în România, este a 156-a. (Bucureşti, la 22 Mai, 1740). După o iarnă aspră a urmat o primăvară destul de rece. „Deja mai bine de o lună — scrie Mikes — n'avem voivod, fiindcă Germanul dând înapoi Turcului partea Muțeniei, care a avut-o? voivodul sa dusa Craiova, de Gratuit SIBIU* Revoltă pe un vas de război francez Paris, 30 (Telor). — Echipajul unui vas de război francez, ancorat în portul Toulon, s’a revoltat ori din cauza insuficienței alimentelor. Marinarii au refuzat să consume măncare pregătită la bucătăria vasului. Ca urmare a actelor de indisciplină 22 de marinari au fost deferiți consiliului de război. D. Tolkik Bissau Deg va fi numit delegat permanent al liniei la Lida Naivicilor Urmaşul Iul se va desemna dintre duputafii Nekmedin Kadik Bey şi Junus Naoy, Bey ANKARA, 30 (Telor) — Cercurile diplomatice din capitala Turciei sunt informate, că ultimele succese obţinute la Geneva de ministrul de externe Tevfcik Rusdy Bey, ar fi determinat guvernul otoman, să-l numească delegat permanent al Turciei pe lângă Socratea Naţiunilor. Cu toate că nu este vorba, decât de un proect, care n’a îmbrăcat încă forme definitive, în cercurile politice se discută încă de pe acum cine va fii succesorul lui Tevfcik Rusdy Bey, în scaunul de ministru de externe. Părerea unanimă este că în cazul când actualul ministru de externe va fi într’adevăr numit ca delegat permanent al Turciei la Geneva, cele mai mari şanse pentru a-i ocupa locul, o au deputaţii Nekmediu Sadik Bey ş Insurs Nadi Bey, ambii proprietării unor importante organe de presă din Istambul și Ankara* Nunta dela Curtea Angliei şi Radio—Budapesta de Liviu Hulea In împărăţia de basm a Marei Britanii, pe meleagurile căreia soarele nu apune niciodată, a fost ieri zi de mare sărbătoare■ Fiul regelui, Ducele de Kent s’a căsătorit cu principesa Marina a Greciei], acordând publidăi mondiale o pagină de roman, care se situează în planul zilei de azi, ca un act de reabilitare al dragostei. Regii nu au voie să iubească• Viaţa lor aparţine naţiunii peste care domnesc principii in schimb au toată latitudinea de a coborî din cercul lor de prejudecăţi, în viaţa de toate Ziele, mnanizânduseşi redevenind muritori de rând-Lumea întreagă şi presa de pe întreg globul a urmărit cu o deosebită simpatie acest eveniment care confirmă încă odată puterea şi fecunditatea mereu înotă a dragostei şi a tinereţei. In românul sentimental şi plin de duioşie al perechei princiare care a schimbat iere inelele, omenirea a văzut un simbol de rară strălucire al iubirii care perpetuează viaţa-Căci dragostea este voaţă- De milioane de ani dragostea este unica sorginte a vieţi. Păgâni sau creştini, oameni se închină dragostei, cum se închină ţăranii soarelui, cum se proştern credincioşii în faţa unui simbol de Dumnezeire Nu este nimic excepţional prin urmare în faptul că dată fiind importanţa timbor cap s’au legat ieri în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, din toată lumeas’au îndreptat mii de urări de fericire spre ,,Buckingham Palace In această atmosferă generală de bun simţ mondial şi de bunăcreştere merituos apreciată în Anglia, a intervenit ieri la amiazi postul de radio de la Budapesta cu una din acele ieremiade de cerşetor care noaptea benchetuieşte iar ziua strânge monedă de conştiinţă la uşile bisericilor. Radio-Budapesta anunţa ascultătorii că la Londra toate naţiunile au trimis cadouri- ,,Noi Ungurii nu am _U______|__ ___Jt____ yn-U" vnilK 7«.«/mc, pvmucU nuuu TUTU fost luat tohd., wA am rămas săraci- IFn ţara batjocorită de toţi, din ţara asupra căreia se îngrămădesc toate ocările, perechea princiară nu poate primi mai mul decât o urare verbală de multă fericire”. Şi de astădată Ungaria a reuşit sa comită o gafă, care pune în lumină plină civilizaţia ei de suprafaţă şi de împrumut, lipsită de fineţe şi de echilibru. Dar în acelaş timp intervenţia de la radio-Budapesta este de un ridicol epocal. Ungaria, redusă la judele ei, proporţii se plânge că nu a putut trimite (Continuare pe pag. II, col. 6)