Patria, martie 1935 (Anul 17, nr. 60-76)
1935-03-13 / nr. 60
Anul al XVII-lea No. 60 £,>1 25 Miercuri, 13 Martie 1935 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 36. ^ TELEFON: 13—31. f ABONAMENT: . ^ 1T Data 1 Aprilie 1334) Abonament anual —---------------------Lei 700.— Fracțiuni de aur lunar---------------------Lei 60.— Pentru funcționari, anual------------— Lei 600.— Fracțiuni de an, lunar------------------------55.— Preoți, învățători, studenți, țarani, an. Lei 500.— Fracțiuni de an, lunar---------------------Lei 45.— Pt. autorități, instituții, bănci, etc., an L. 1000.— In străinătate dublu. TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11178/1928 Orgen al Partidului National Tircinesc I la granița cehoslovaca Varșovia, 12 (Teler). A produs o senzație deosebită semnarea decretului prin care președintele Republicei polone este autorizat ca să exercite drepturile Segmului pe tot timpul vacanței parlamentare. Cercurile politice afirmă că această măsură a fost luată tocmai pentru a amâna rotirea nouei constituții de către parlament și a declarării ei prin decret. Deasemenea se asurmă că la hotarele dinspre Cehoslovacia au fost masate mari unității de trupe și întărite toate posturile grănicerești. * Scriso dlui Alexandru către Mihalache Geneza lui „numerus valachicus" D. dr Alexandri Vaida Voevod trimis dlui Ion Mihalache, următoarea a scrisoare: DOMNULE PREȘEDINTE. Aflu din ziare . 11 membrii din cei 23 cari compn delegația permanentă a partidulu din care fac parte: In ședința dela 5 Martie a. c. au hatorit „desavuarea categorică” a acțiunei mele privind a stâpânirea poporului român în droturile sale firești și sintetizată în ceese eu am numit „Numerus Valachicu’. Hotărîrea acesta dată de cei 11 domni, mai bănui și mai tineri, mai vechi și mai noi în partid, pe mine personal firește :ă nu mă poate supăra. Era natura ca după ce în cursul îndelungei mele activități am primit numeroase lovuri de la adversari să primesc una și era tovarășii mei politici. Din aceleași are aflu că pricina pentru care ceil m’au pus la stâlpul infamiei, ar fi drăsneala mea de a da programului partidului un conținut de o mai atentuată realitate și de a-1 investi cu ai multă vigoare, actualitate și sufl românesc. Gestul celor 1 tovarăși de partid mi-l reaminteșt pe acela al colegilor din parlament unguresc, cari, în 1907, mă arunci afară din sanctuarul ideii de stat monal maghiar, pentru că îndrăsneamă apăr dreptatea valahă. Vechiul parti țărănesc a fost, spuneai Dta, Die reședințe, cu ocazia aniversării celo 16 ani de la înființarea lui, produs voinței luptătorilor din tranșee, ca au sângerat, sau jertfit, pentru a făptui întregirea neamului și pentru realiza unitatea sufletească cu ne fiii provinciilor, cari am muncit și a suferit pentru aceeași credință și calm truda noastră am fost mereu călziți de porunca martirilor sfârșiți toată sau în temnițele vrășmașe. Oare votul lor 11 se încadrează el în litera tesnentului lăsat de cei ce au căzut p marginile tranșeelor? Mă iudoesc. Ptum refuz să cred că majoritatea pactului, care prin compoziția lui siolizează contopirea desăvârșită șutească a tuturor românilor, ar avea un vot ce desacordă simfonia adei unități. Am nesocotim poruncile partidului? Comitetul iral însuși a aprobat ca propunerearea privind aplicarea și realizarea porțioalității etnice în învățământ, imnul profesiunilor libere și în întrrinderile industriale și comerciale c țară să fie discutată de către organiiile provinciile și județene din țară d acă am adus o și am discutat-o în fa opiniei publice, aceasta am făcut semai motivul că unii domni miri ai delegației permanente însăși au adus-o în public și au înfățișat cătr’o postura cu desăvârșire eron. Acești domni a afirmat că eu ași fi propus Comului central executiv acceptarea și aparea lui „Numerus Clausus”. Pe cât toată lumea știa că eu am propus cererea în program a ideii justificați cerute în mod imperios de superne interese de stat și căreia eu i-artat numirea de „Numerus Valachic”. De altfel eu am dat în susținere propunerii făcute o amplă argument» Făcând o afiuiie greșită firește căi, numiții Dom au tras și concluzii greșite. Ei s’sgrăbit să afirme că realizarea ideii s- ar putea duce la o ruptură cu poca noastră tradițională, ar provoca scire față de Franța și aliații, cari au ajutat în răsboi, ar însemna descdderarea tratatelor de pace și, mai a, nesocotirea tratatului pentru proba minorităților, semnat chiar de vie. Câte afirmații atâtea pervertiri, im adecă: întărirea elementului român, ar însemna depărtarea lui de către Franța? E ridicol a susține așa ceva. Poate oare să afirme cinevă în mod serios că eu, care am colaborat cu bărbații de răspunderi ai Franței și ai țărilor aliate la Conferința de pace, dobândind de la ei și recunoașterea dreptului nostru asupra Basarabiei și care port în sufletul meu, ca toți românii, aceleași nobile idealuri ce însuflețesc pe fiii Franței, m’ași putea gândi la o despărțire politică de marea soră latină? Nu primesc lecțiilela nimeni în ceea ce privește priceperea și hotărîrea de a apăra interesele superioare ale țării mele. Eu nu au ce a făcut Franța și aliații ei pentru noi. Și știu ce și cât înseamnă dragostea ei pentru țară mea. In ce privește ignorarea tratatelor de pace, cred că domnii care o afirm înă, nu le cunosc și nu le-au pătruns spiritul, care stă la baza lor. Principiul proporțonalității este una din alte carele esențiale, pe care ele se razimă. Minoritarii nu pot cere și nu pot avea mai multe drepturi și mai puține datorii decât majoritatea românească. De altcum cine mă cunoaște știe că eu nu urăsc pe nimeni și în acțiunea mea politică nimeni nu va întrezării gesturi de ură față de minorități. Domnule Președinte, cu ocaziunea fuziunii vechilor partide național și țărănesc, determinată în prim rând prin cuvântul meu hotârîtor, am precizat că la baza partidului vor sta cele două principii național și țărănesc, sintetizate în ideea națională. Aceasta a fost în tot decursul îndelungatei mele activități publice linia principală de conduită. Numai respectând această idee, partidul poate fi cu adevărat național și țărănesc. In ea se încadrează însuși rostul de a fi al nației noastre. Naționalismul meu și al tuturor ce sunt de o credință ca mine este dictat și impus în mod imperios de către însăși țărănimea noastră, prin excelență democratic. El este dec Acțiunea mea și a tovarășilor, cari au îmbrățișat-o, aparține astfel de drept programului partidului național-țărânesc. Ea se mai înfațișază, mai ales în aceste vremuri și ca o nediscutată necesitate de stat. In conștiința răspunderii ce am pe urma muncii mele desfășurate în interesul nației precum și călăuzit c nefărțărita mea dragoste de țară ca și de respectul ce port supremului factor, dezășuitor al ordinei actuale în Stat și simbol neclintit al unității noastre naționale eu am credința că prin acțiunea mea îmi servesc partidul și țara. Prin aceasta acțiune se va reuși ca să se preîntâmpine convulziunile sociale ce se profilează la orizontul țării noastre și să se salveze ideea de ordine și de armonie socială necesare evoluției pașnice a țării. Iji fiindcă acesta treime să fie scopul și datoria partidului nostru, este prea firesc să constat că desavuarea hotărîtă de către cei 11 domni nu mă privește pe mine ci ca să răsfrânge asupra dânșilor. Votul lor nu înseamnă un serviciu adus partidului ci mai degrabă o lovitură înpotriva acestuia. Convins că partidul național-țărănesc este o necesitate vie în viața noastră de stat și că eu prin atitudinea mea stau întreg în slujba lui, țin Die Președinte să vă declar că nu mă voi lăsa impresionat de manoperile celor cari vor să mă constrângă la părăsirea partidului. Mai mult decât oricine eu am dreptul și datoria să rămân în partid. Conștiința mea îmi spune că acolo unde sunt eu și cei ce înpreună cu mine apără public ideea de dreptate a poporului român și se angajează pe față la lupta pentru biruința acestuia, se găsește steagul partidului. Nimeni nu are dreptul să miă excludă pe mine din acesta, căci eu sunt cu nația, și ea este partidul. Iată pentru ce die Mihalache țin să te anunț că eu nu înțeleg nicidecum să renunț la acțiunea începută și că o voi continua cu toată vigoarea până la triumful ei definitiv. Preocupat exclusiv de această sfântă luptă, firește că nu pot să iau act nici de hotărîreastră de convocare peste capul meu a congresului provincial la Cluj. Eu nu vreau ca o acțiune dusă pentru binele nației să fie adumbrită de patimi mărunte și meschine. Ea trebue dimpotrivă ajutată și înconjurată cu simpatie și entuziasm de toți fiii neamului. Cu deosebită considerațiune DR ALEX. VAIDA VOEVOD I. D. AL. VAIDA VOEVOD Geneza lui „numerus valachicus“ Cum a lanst d. Alexandru Vaida Voevod lozinca de program a lui „numerus Dilachicus,i și cum a fost răstălmăcită această lozincă Ln rezumat după relatările satului „Raevarut“ — Dela propunerea dlui Vaida în comitetul executiv la dezavuare — CLUJ, 12. — Noua orientare naționalistă și țărănistă, ideologia sufletului colectiv al nației, pe care d. Alexandru Vaida Voevod a sintetizat-o în lozinca pregnantă a lui „numerus valachicus” din care unii au vrut să facă o sperietoare și o amenințare de moarte pentru minorități, alții o diversiune cu larg răsunet in țară și străinătate, a constituit în ultima lună tema de senzație a întregei prese din România. In conferințele d sale, d. Alexandru Vaida Voevod a clarificat toate falsele interpretări ale amendamentelor sale, a arătat necesitatea stringentă a restabilirii elementului românesc în drepturile sale și a anticipat o anatemă spirituală asupra tuturor acelora cari ii de zi falsifică prin diabolicești perfidii ideile politice ale sale. D. Alexandru Vaida Voevod a declarat deschis și sincer că nu este xenofob, nici antisemit, nici antiminoritar. Dsa nu cere altceva decât înstăpânirea elementului românesc în drepturile sale. Tocmai deaceea, intr'un spirit de obiectivitate deplină rezumăm aici după ziarul „Adevărul”, desvoltarea evenimentelor din ultima lună, în discuțiile comitetului executiv al partidului național-țărânesc și in interpretarea presei. s „Propunerea dlui Vaida Voevod, a produs stupoare și a avut drept rezultat imediat strângerea rândurilor democraților din comisiune. DISCUȚIILE DIN COMISIUNEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI S’au declanșat vii discuții, dnii L' Borcea, M. Rabd, I. Hudiță și Petre Andrei — toți profesori universitari la Iași, vechiul centru al mișcării cuziste — pronunțându-se categoric împotrivă. Duminecă, 3 Martie dimineață, comitetul executiv s’a întrunit în ședință plenară, sub prezidenția dlui I. Mihalache. . A participat și d. Iuliu Maniu. Cel dintâi a luat cuvântul d. Vaida Voevod pentru a și susține amendamentul. Dsa a spus că nu e vorba de „numerus clausus”, ci de „numerus valachicus“. Au vorbit în favoarea propunerii dnii Vaicu N.țescu, Hațieganu, preotul Man, Adrian Brudariu, Adam Popa și Aurel Vlad. Primul a vorbit contra proectului d. Petre Andrei. — Amendamentul este inadmisibil, a spus dsa este cazul să vedem dacă mai putem rămâne într’un partid în care se formulează astfel de propuneri. . D. M. RALEAj pledând deasemenii Ei au arătat că propunerea dlui Vaida nu poate fi admsa cu nici un preț. Ea nu cadrează cu principiile democratice ale partidului. Naționalismul constructiv stă în ridicarea clasei țarănești, iar nu tr pnge nava minoritarilor. D. dr Lupu, care prezida comisiunea, a vorbi și dișa în acelaș sens. In concluzie, comisiunea al respins propunerea dlui Vaida Voevod, împotriva amendamentului, a arătat că nici în Germania rasistă nu s’a interzis accesul în școli. S’a interzis Intrarea în slujbe, dar nu și dreptul de a învăța. # D. M. GHELMEGEANU, fost subsecretar de stat, s’a pronunțat și din categoric împotriva amendamentului profund antidemocratic. D. NESTOR BADEA, preeșdintele tineretului național-țărânesc din întreaga țară, a examinat o altă latură a problemei: numerus clausus ar solidariza minoritățile, apropiind clasele lor sociale. Or, nu acesta este scopul unui partid democrat. D. HUDIȚA, a cerut, deasemeni, ca partidul să rămână pe drumul democrației adevărate și al naționalismului constructiv. Dezbaterile din plenul comitetului executiv Cuvântarea dlui Iuliu Maniu A luat apoi cuvântul d, Iuliu Maniu, care a spus: M'a auzut mult când am auzit câțiva craion vorcina cu ironie comra democraței. Democrația nu trebue judecată după efeciere ei in țara romanească, fiindcă aici, in țara noastră, noi n'am avut democrație decât in scurtele guvernări ale partidului nostru. Nu judecați copilul in fașă. Lăsați-l să se desvolte, să ajungă vârsta bărbăției, ca să-l puteți judeca. Dar trebue să ne întrebăm: o asemenea propunere corespunde cu firea, cu concepțiile noastre? O asemenea propunere răspunde necesităților noastre politice? Vrea Alex. Vaida ca elementele tinere românești, setoase de cultură, să intre cât mai numeroase în școală. Dar cine nu dorește aceasta? Socot însă, că dintre elementele românești, noi trebue să sprijinim cu burse numai acele elemente cababile, înzestrate, iar nu elementele slabe, cari ar putea fi folosite in alte domenii. Dacă sunt de acord să sprijinim elementele românești capabile, nu pot fi de acord cu cealaltă idee, nu pot fi de acord să excludem pe cineva din școală. DREPTUL LA LUMINA Dreptul la lumină este o cucerire a epocii moderne, e mi drept consacrat de revoluția franceză și negarea lui ar fi contrară concepțiilor de azi. In privința aceasta eu susțin și azi hotarrrile della Alba-lulia, care consacră dreptul la cultură pentru toți cetățenii și nu voi iscăli nici odată ceva, care să restrângă aceste libertăți. Mă întreb: propunerea lui Vaida este ea ducătoare la scop? Eu cred că adoptarea ei nu ar fi nici dreaptă, nici ducătoare la scop. Un popor asuprit, care se găsește sub jug străin, are două ținte: aceea de a-și desăvârși conștiința națională și aceea de a se menține printr’un spirit de separațiune națională. Noi, românii ardeleni, căutam în vremea stăpânirii ungurilor, să ne folosim de toate mijloacele pentru a ajunge la aceste două ținte. Noi am creat, de pildă, multe bănci în Ardeal, nu numa într’un scop material, dar și ca un mijloc de organizare deosebită față de stăpânitorii unguri. Iar când se închidea o școală românească, în Ardealul robit, lovitura aceasta era dureroasă pentru noi, dar ne foloseam de ea pentru a trezi constiiâinia națională românească și pentru a îndârji rezistența noastră față de unguri. D. Maniu a povestit apoi un epizod de pe vremea când da era stabilit ca avocat la Blaj, pentru a se vedea spiritul profund naționalist de care era dominat. Are contact cu ungurii asupritori și orice apropiere de aceștia o socotea dăunătoare și a luptat împreună cu d. Vaida pentru propovăduirea acestei idei. Situația se schimbă însă cu totul astăzi, a continuat d. Maniu, când suntem popor dominant. Azi, datoria noastră este să dărâmămm zidul despărțitor dintre noi șiei, ca să nu aibă și ei sentimentul că sunt asupriți, cum l-am avut noii, ca să se simtă bine acasă la noi și ca să realizăm fuziunea sufletească dintre ei și noi. PROPUNEREA DLUI VAIDA ESTE LIPSITA DE TEMEI ! Aceasta însă nu vom reuși sa realizam pri numerus clausus. Măsură numerus clausus nu ar fi namismna de cat mic urs singur caz, dacă românii nu ar reuși sa intre în școndoi cauza minoritarilor. Atunci, Un, guvernele ar avea și dreptul și datoria sa intervină în favoarea elementului românesc. Nu suntem, din fericire, in situația aceasta, bă ne punem în fața Europei, — printr o măsură generala, — in situația că persecutăm pe minoritari și îi excludem de la cultură, acenta este o imposibilitate. Mai ales că, in timpul din urmă, numerus clausic a devenit od,os, din cauză ca a fost însușit de agitatorii antisemii. Azi suntem din nenorocire în situația că trebue să chemăm pe români la școală și că epalurile acestea răsân zadarnice. Ipropunerte ai lui Alex. Vaida mi se pare că aplică metoda falsă de a trata o boală de sânge printr un plaster aplicat pe bulea provenită din această boală, în loc să trateze boala însăși. Esența problemei, este, în disproporția forței social-e coriuietice a românior, față de elementul minoritar. Pentru a o schimba, trebue o politică economică românească. In privința aceasta, cei mai buni naționaliști cred că sunt dnii Madgearu și Vaiea, cari au lucrat programul acesta. Printr’o serie întreagă de măsuri economice — economie dirijată, cooperație, încurajarea agriculturii, ridicarea clasei țărănești, — ei caută să pună în valoare adevărata forță și adevăratele interese ale elementului românesc, — baza statului nostru. Dacă vom reuși prin acest sistem de măsuri, să ridicăm țărănimea, să punem în valoare puterile creatoare ale poporului nostru și interesele economice ale plugarilor români, — atunci vom avea în mână forțele de producțiune și izvoarele de bogăție ale țării și atunci vom fi adevărații stăpânitori. Amendamentul e inadmisibil d. Ion Mihalache D. I. Mihalache, încheind desbaterile, a spus că amendamentul este inadmisibil. A făcut apologia democrației românești și a cerut ridicarea economică a țărănimii. Acesta este naționalismul constructiv. Elementele tinere românești să muncească, așa cum am muncit și noi, să învețe, să studieze, — căci aceasta oțelește voința și sufletul. Naționalismul? Eu nu am nevoe să-l afișez. Ca podgorean cinstit, nu voiu afișa niciodată că nu falsific vinul. Aceasta va face numai falsificat fiindcă numai el are nevoe să o facă. Naționalismul este de la sine înțeles, în partidul nostru de democrație țărănească. Iar în ce mă privește pe mine, personal, când am „Mihai Viteazu” pe piept, nu am nevoe să concurez la naționalism, cu cutare agitator de spântie. Nu e nevoe de acesta E nevoe de altceva: să pupilul țăranului în situație cu copilul celui bogat.Urmare pe pa spune