Patria, aprilie 1936 (Anul 18, nr. 74-96)

1936-04-01 / nr. 74

An«i Ü XVIii-16» M&, 74 ££ DIRECTOR: Dr AUREL BUTEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, CLUJ, Strada Regina Maria No. 5« TELEFON: 13—31 | ABONAMENT: (Data 1 April* 1935). Abonament anual — — Fracturii de an, Im­ax — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — — Preoţi, Învăţă­tori, studenţi, țărani, an. Lai 500.­­Fracţiuni de an, lunar — — Lai A5— Pt. autorităţi, institutii, bănci, ato. an. Lai 1000 In străinătata dublu. — Lai ’30.-­— Lai '0. Lai 1004— — Lai 55. - ""•A »mmmn \ TAXA POȘTALA­ PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11178/1925 Miercuri 1 Aprilie idS® Organ al Partidului Nations, Justiţia fiscalizată uand iu oua­s a deşteptat mai iatâiu simpli de drept iu pruna lui­ ionna de in mod conştient), ae pe oaie de ins­tinct, acesta a fost ca o schinteie divi­nă,­­care determina spre o consolidare şi înălţare a lin, cum şi a societăţii, m care avea, să vieţuiască, iar când­ la o epiotcă mai avansată omul ridicat prin creştinism, a cunoscut perfecţiu­nile lui Dumnezeu, a înţeles, că acesta este atot drept de aceea­, pentru că re­munerează binele — justiţia remune­rativă — şi pedepseşte răul — justiţia vindecativă. — Acest simţ de drept şi dreptate, care se confundă cu justiţia, a fost apoi promotorul vieţei omeneşti îndrumând evoluarea ei pe calea de progres iar adevărata civiliziaiţie totme­­nească sa creat numai atunci, când justiţia, ca funcţiune de stat, s’a separ­­at de celelalte puteri, şi-a creat orga­nizaţia ei superioară de azi şi când şi-a îmbrăcat d­enodiile de înalltă or­dine, care-i asigură caracterul sacra­mental, pe care i-l atribuim: indepen­denţa şi imparţialitatea ei în orice îm­prejurări. Dar justiţia ne inspiră şi o altă con­­templaţiune asup­ra­­ei, omul ci însu­şirea sa naturala de fiinţă socială prin perfecţionarea acestei însuşiri a ajuns, ca azi să se vadă într’o viaţă de colec­tivitate mai perfectă. El este partici­pantul şi beneficiarul vieţii de stat, transpus în aşa o vieţuire, el trebue să se comporte în aşa fel, ca acţiuni­le lui să nu atingă interesele obşteşti, ca astfel viaţa comună a membrilor societăţii să se facă posibilă. Măsura acestei posibilităţi e termometrul edi­turii respectivului popor şi pentru că ea să se poată realiza, statul cu puter­­ea lui supremă înfiinţează regimul dreptului, care crea­ză ordinea de drept iar apărarea neadormită a aces­tuia e funcţiunea justiţiei, care repri­mă impulsurile indivizilor, când aces­tea sunt contrarii intereselor publice. Justipa ca nunepune ae stat, azi ex­celează­­asupra celorlalte pri­nsas concepţia ei. Ea, ca areptiate socială, priveşte acţiunile omeneşti creând pre­ceptul, că aceste acţiuni ale noastre să fie în potrivire cu imperativele le­gilor jiudaice dar şi cu ale celor eti­ce, inn­atrândime ideologia, că toată comportarea noastră şi toată gândirea noastră să fie emanaţiunea concepţiei etico-mora­le a creştinismului, singura, care poate produce armonia şi solida­ritatea societăţii. Justiţia nu e o no­ţiune pur juridică, ci e şi de origine etico-morală. Ordinea morală îşi găse­şte şi ea expresiunea şi ocrotirea ei in legile pozitive juridice, căci nici o lege nu se poat­e dispensa de etică şi moralitate aşa cum se întreabă Hora­tius: Quid leges sine moribus? Iată deci şi o altă splendoare a ju­stiţiei. Aceste fiind caracterele înalte ale justiţiei, este de la sine înţeles, că ea trebue, să funcţioneze in mod spon­tan, automat pentru fiecare cetăţean şi nu să fie pusă în pendenţă de unele condiţii de fiscalitate judiciară.­ ­ Aşa concepem noi, ardelenii, noţiu­nea de justiţie şi aşa înţelegeam func­ţionarea ei, căci noi aveam spiritul de ordine, de disciplină, sentiment de da­torie, respectul legii, al ordinei de drept şi al celei sociale şi morale ca tot atâtea­ virtuţi şi moravuri bune, cari formau armatura noastră de cetă­ţeni conştienţi şi corecţi. Noi avem deci o mare competenţă de a cunoaşte justiţia în accepţia cea mai curată şi cea mai ideală ia cuvântului aşa cum s’a cimentat ea în gândirea popoare­lor cu adevărată inspiraţie şi cultură de drept. Chiar pentru aceste conside­­raţiuni noi i ardelenii avem titlul de drept de a ne spune cuvântul de criti­că asupra felului, cum se prezintă ju­stiţia noastră de azi. De câte ori mă gândesc la proble­ma aceasta, mă resimt de o recrudes­cenţă a dureri, care face, să-mi plân­gă şi mândria de român şi cea de jiu­­rist. Justiţia noastră în ce priveşte condiţiile, în cari ea se pune în miş­­care pentru a se distribui, e împrej­muită de o buruiană parazitară, adu­să de vânturile istoriei de pe melea­gurile turcilor şi fanarioţilor. Buruia­na aceasta atât de străină de gândirea românească, este fiscalitatea judiciară investită cu­ aşa drepturi, încât ea es­te prins, iar justiţia este numai poste p­rins adeca funcţionarea justiţiei e pu­să cu totul in pendenţă de fiscalitate, dacă nu achiţi timorele sau taxele şi nu dai la grefă de fiecare cauză un dosar de b­anchete, pe care le cum­peri cu 50 Lei, apoi şi copertă de do­sar, nu mai eşti cetăţeanul ţării şi nu mai poţi solicita justiţia. Miupeppa aces­ta suibalică nu nu­mai, cu uu se poate justifica prin vre­un principiu ne uruip, dar ea e in naguaota contrazicere cu once consti­tuie. liste bine ştiut, că aşa n­um­iten­e dreptun caram­ate sau drepturi ale o­­mului sunt prunele, cari trebuie res­pectate având chemarea de a apăra libertatea şi egalitatea de drept a cetă­ţenilor. Intre aceste drepturi găsim şi dreptul de petiţionare şi­­dreptul de reclamare sau plângere, pe care le ga­rantează orice constituţie. EUie nu pot fi îngrădite în aşa fel, că dacă n’ai li­pit timbrul sau n’ai plătit o taxă, să nu poţi beneficia de justiţie. Trebue proclamată şi infiltrată odată şi la noi concepţia, singura emanând din natu­ra şi chemarea justiţiei, că aceasta tre­bue, să fie spontană^­­automată. Nu­mai aşa o justiţie poate ocroti ordinea de drept împotriva incursiunilor pre­­judi­cioase ale indivizilor contraveni­enţi. Când punem problema aceasta, n’am contestat drepturile fiscale­­ale statu­­lui pentru servicile prestate de justiţie cetăţenilor justiţiabili, dar noi înţele­gem, ca acestea drepturi statul să le valorifice cu totul independent de funcţionarea justiţiei, în aşa fel, că constatarea lipsei de timbre să o facă oricare funcţionar del la respectiva in­stanţă sub controlul şefului luând aşa numitul report iar încasarea timbre­lor sau taxelor neachitate de justiţia­­bil împreună cu amenzile fixate în le­ge, să se facă de organele financiare ale statului. Aşa se practică lucrurile acestea în statele cu adevărată civili­zaţie şi rezultatele acestui sistem sunt foarte satisfăcătoare pentru stat care nu numai, că nu e prejudiciat, dar are un bun profit din amenzile prevăzute de lege, cari sunt multiplul sumei lip­site. E ceva pervers şi revoltător, să vezi în sistemul de azi, cum fiecare jude­cător e un vânător de timbre şi ceea­­ce este regretabil, e faptul, că mulţi judecători agrează lipsa unui timbru chiar numai de 50 bani pentru a amâ­na desharteri în procese cu mare sub­strat şi de importanţă capitală pentru părţile în litigiu. E dea dreptul demo­ralizator sistemul actual de justiţie fis­calizată. Nu se cere, să mai stăruim în ar­gumentarea noastră pentru a dovedi fatalitatea acestui sis­tem, oaria degra­dează justiţia, prăbuşindu-i nimbul şi autoritatea, din ce rezultă distrugerea încrederii publice în aceasta funcţiu­ne de stat, ba el produce o adevărată schimonosire şi chiar o răstignire a justiţiei. " ~ “ -1 * 57- ■ - -­ Partidul naţional-ţărănes­c să încad­reze în ideologia sa problema, ce am pus în acest articol şi să elibereze ju­stiţia de parazituri, ce o sugrumă. Dr. IUSTIN POP. Hitler se gândeşte la realizarea Anschlusului PARIS, 31 (Radar). — In cercurile politice se crede că motivele cari ar putea determina pe Hitler să încerce realizarea Anschluss ului intri un viitor apropiat, sunt de două categorii. In primul rând dificultăţile econo­mic©-f­inanciare prin care trece Ger­mania şi în al doilea rând încordarea bruşt­ă între Germania şi Italia. In urma unor informaţuni se vor­beşte cu insistenţă despre o nouă de­valorizare a mărcii german©, care s-ar produce cu toată opoziţia doctorului Schacht. De vreo 15 zile Germania a suspendat transport­urile de materii prime în Italia și în acelaș timp pre­tinde să-i plătească imediat contrava­loarea în aur. o*7­O . Sa ■niţelului F. N. T. Guvernul liberal nu mai are bază constituţională Încredere desăvârşită lu preşedintele partidului In ultima sa şedinţă, Comitetul Cen­tral Executiv al Partidului Naţional- Ţărănesc a votat următoarea moţiune drept concluzie a desbaterilor sale: Comitetul Central Executiv al partidului naţional ţărănesc s’a în­trunit în zilele de 28 şi 29 Martie la Clubul Central,­­ Ascultând expunerea d­lui Ion Mihalache, preşedintele partidului asupra situaţiunei politice şi în ur­ma discuţiuniior cari au avut loc. Constată­ că situaţiunea in care a fost adusă ţara prin activitatea actualului guvern a devenit intole­rabilă; Anarhizarea vieţii economice, să­răcia ţărănimii, a populaţiunii mun­. Citoreşti şi a micii burghezii; Întin­derea nestânjenită a bolilor, mize­ria, prăbuşirea monedei naţionale şi ruinarea creditului ţârii; fiscalis­­mul excesiv, nedrept şi abuziv; Haosul administrativ prin amâ­narea continuă a alegerilor şi men­ţinerea comisiunilor interimare; Prelungirea stării de asediu şi cenzurii, justif­iată exclusiv prin ne­voia de a acoperi slăbiciunea gu­vernului şi actele de Incorectitudine şi corupţie; Anarhizarea vieţii publice, prin Încurajarea curentelor extremiste,­­corespunzătoare. Adou­as­a Moţiune Executiv care cultivă şi răspândesc spiritul de violenţă până şi în şcolile sta­tului şi organizaţii­­ oficiale de e­­ducare a tineretului; întârzierea vinovată a acţiunii de Înarmare a ţării; Primejduirea continuităţii politicei noastre externe naţionale, bazată pe tratate şi legăturile de alianţe fireşti. Ţara conştientă de incapacitatea totală a guvernului şi-a manifestat în mod continuu dorinţa Înlăturării lui atât In alegerile administrative cât şi In alegerile parţiale parlamen­tare. Deasemenea ea a indicat clar În­crederea ei In partidul nţional-ţă­­rănesc, eşti victorios şi In ultima consultare dela Mehedinţi şi Hune­doara. In aceste condiţiuni guvernul nu mai are nici o bază constituţională, cu atât mai mult cu cât nu e res­pins numai de ţară, ci de Însuşi partidul din care emană, şeful lui declarând că nu răspunde de poli­tica guvernului. Comitetul Central hotărăşte: SA intensifice acţiunea de răs­turnare a "guvernului dând în acest scop împuternicire con­ducerii centrale sit ia măsurile Să organizeze lupta pentru apărarea libertăţilor publice grav ameninţate. Să se Împotrivească din toate puterile sistemului de guvernare care descoperă Coroana şi lip­seşte ţara de posibilitatea de a stabili răspunderile reale şi in­fective, cerute de Constituţia ţârii, precum şi la ori­care in­cercări de tulburare a colabo­rării normate dintre Coroană şi ţară. Comitetul Central Executiv îşi ex­primă încrederea d­e­săvăr­­şită în d. I. Mihalache, preşe­dintele partidului. Manifestă hotărârea nestră­mutată de a păstra unitatea de acţiune a partidului. Se declară în totul de acord cu concepţia politică înfăţişata de preşedintele său, adoptată încă din Aprilie 1935 in unani­mitate de congresul general. Imputerniceşte pe preşedintele său să ia toate măsurile tactice dictate de împrejurări şi-l asi­gură de executarea lor unitară . Această moțiune a fost votată prin aclamaţii, în unanimitate. iu 10 © O c £?' Bj // 3 CD* I //// Aî // p' //£ / S? N­ ^1 Hauptmann mai sper şi c­ã[aia sa sprnia mai mit! NEW-YORK, 31 (Rador). Deşi Tribunalul graţierilor a res­pins cererea lui Hauptmann sentinţa de condamnare la moarţi urmând să fie executată astă seară la orele 23, Haptmann speri totuşi să poată ocoli scaunul electric. Ştirea respingerii cererii d graţiere a primit-o cu calm. Se spune că dacă Hauptmann ar fi dispus să facă noul măr­turisiri pentru a clarifica misterul răpirii şi uciderii copilului la Lindbergh, guvern­­orul ar putea acorda o nouă suspendare a execuţiei. Se mai spune că soţia lui Hauptmann ar fi a comunica guvernatorului Hoffmann că soțul său ar fi gata să „spună ma­mm ADUNAREA DEPUTAŢILOR a cerut cu unanimitate des­fiinţarea Jocurilor de noroc 500 de tripouri propagă in întreaga ford Imoralitate şi corupţia — U. ministru N­ist­or Împotriva deafâl­nfârii tripouri­lor — Legea meseriilor ici discuţia Adunării — Buc­ure­şti, 31 (SUI­) — In şedinţa de ieri uuuiuea^a a camerei o. udieunu (g©oxgisi) ^jan­tassitiaza mipourxvu (tapr luxul ua se voteaza iegx laxa discuţie. La legea unmcam organizaţiilor ae pompieri ia cuvântul u. Kreaier (gei'­­uian), care protestează împotriva nes­­imnţarii organizaţiilor de pompieri voluntari. D. ViirtGIL MADGEARU protestează împotriva sistemului după ca­re se vo­tează legile, împiedecând deputaţii să le studiezi© ro-, , D. PURESCU (majoritar) protestea­ză împotriva faptului că legea jocuri­lor de noro­e a fost scoasă din discuţie, întreabă cine sunt aceia cari au inter­venit în această cauză. Se depune apoi proeetu­l pentru pre­lungirea legii protecţiei industriei din 1912. " . D. SERDICI (naţional-ţărănist) se ridică împotriva acestei legi, spunând că este necesară o altă lege care să nuu încurajeze capitalismul D. ministru Costinescu declării Că este de acord ca legea din 1912 să nu fie prelungită decât pe 6 luni. ŞEDINŢA DE DUPĂ MASA. Se ia în discuţie legea jocurilor de noroc. D. SERDICI (naţional-ţărănist) arată că la Cluburile din capitală vin adesea ori ţărani din împrejurimi a­­traşi de diferiţi indivizi şi îşi pierd la Cluburi ultimii bani,­­D. NAE POPESCU, raportorul legii arată­ că in întreaga ţară activează 500 de Cluburi, unde se practică jocuri in­terzise. D. IONEL POP aminteşte că in mi­cul orăşel Mediaş sunt mai multe spe­lunci. Dacă nu va interveni o lege ser­veră vom ajunge ca asemenea spelunci să activeze şi la sate. Cere interzice­rea complectă a viciului jocurilor. D. KREUTER (german) vorbeşte de plaga sinuciderilor în legătura cu jo­­curue de noroc. Antirun d­ruş­tea Me­diaşul s au înregistrat în ultimul timp două sinucideri şi mai multe delapi­dări din cauza joc uror. Spune că mamele şi soţiile trăiesc în permanen­tă panică, fiecare se teme ca vreun membru al familiei să nu cadă în cap­cana acestor cercuri. D. NAE POPESCU, propune un a­­mendament după care să se interzică jocurile de orice natură în localuri public© pe străzi,, în Cazinouri etc. Camera admite amendamentul. D. ministru me ! Ori protestează îm­potriva amendamentului a­râtând că nu se poate mipşi ele sumele pe cari le încasează Ministerul sănătăţii în urmia autorizaţuiloi­ de jocuri, sume cari sunt trecute în buget. .Vorbeşte apoi d. HANS OTTO ROTH (german) care se ocupă de situaţia precară a şcoalelor confesionale ger­manei, caii nu primesc nici un ajutor din partea statului. In şedinţa de după masă, la Came­ră a continuat discuţia legii jocurilor de norod d. VIRGIL MADGEARU spune că in 1929 guvernul naţionali ţărănesc a votat o lege prin care a li­mitat jocurile de noroc la­­câteva sta­ţiuni climaterice şi balneare, cu sco­pul de a se ajunge la desvoltarea ace­stor staţiuni. Rezultatul a fost însă contrariul celui urmărit, antreprenorii nu au investit nimic din­­câştigurile lui­. Arată că întregul venit pe care îl are statul de pe urma acestui viciu es­te de 30 milioane, întreabă dacă nu se pot găsi pe­ alte căi aceste fonduri. Ce­re abrogarea legii jocurilor de noroc şi desfiinţarea tuturor tripourilor, D. ADAM IONESCU (frontul româ­nesc) declară că este pentru desfiin­ţarea jocurilor de noroc, D. ŞERBANESCU (naţional-ţăr­ă­­nist) cere abrogarea totală a legii. D. VIRGIL SOLOMON (naţional-ţa­­trănist), este de părere că trebuie să se­­admită amendamentul prin care se in­clud toate tripour­ile din ţară. In ace­­laş sens vorbesc şi dnii NEGUŞ (ma­joritar) şi PREPELICEANU (naţional­cr­eştin). D . D. DUMITRESCU MILITARI, relevă spectacolul ruşinos pe care îl oferă capitala, unde în fiecare colţ de stra­dă o reclamă luminoasă indică un cuib de imoralitate şi de corupţie. D. V. SASU, ministrul agriculturii depune apoi proiectul de lege pentru imitarea fabricelor de vagoane Astria din Arad şi Un­io din Satu Mare la Braşov, i­au continuarea discuţiei la legea jo­­curor de noroc, u. immsuru roşior, colţ a amendamentul care propune nesnunţarea completă a jocurilor de noroc să ne trans la Comisiunea Ca­merei pentru a studia iposimlitatea procuram celor 30 de anioane cari vor lipsi Ministerului sănătăţii. Propunerea dlui Nistor se admite. D. GR. IUNIAN protestează împo­triva­­acestui procedeu, după ce toată Camera era de acord, amendamentul trebuia votat. Guvernul nu avea decât să nu supună spre sancţionare lege­a. D. VALER POP ministrul justiţiei depune proectul de lege pentru pre­lungirea termenului de fuzionare­­a băncilor. Se ia apoi în discuţie legea meserii­lor. : I­­ .I . Vorbesc dnii Deleanu (geo­rgist), I. Răducanu (naţional-ţărănist), Otto Herzog (german), Er. Laar (maghiar) şi Prepeliceanu (naţional-creştin). Şedința s-a ridicat la ora 23. D. VIRGIL NADGEARU in audienta la Suveran Bucureşti, 31 (SIR.). D. Virgil Mad­­geari, secretarul­ general al partidului D. V. MADGEARU naţional-ţărrănesc va fi primit în cursul săptămânii în audienţă de către Suve­ran. Cercurile politice atribue acestei audienţe o deosebită importanţă. D. I. Răducanu a fost confirmat rector al Acade­miei comerciale din Bucureşti Bucureşti, 31 (SIR­). — D. I. Rădu­canu a fost confirmat rector al Acade­miei comerciale din Bucureşti de că­tre Ministerul Instrucţiunii, în urma recomandării corpului profesoral al Academiei. Negusul protestează împotriva bombardam oraşului 11 ar­rar Addis-Abeba, 31 (Radar). — Comu­nicatul oficial abisinian anunţă că si­tuaţia militară de pe fronturile de lup­tă sunt satisfăcătoare pentru armatele­­aibisiniene. Co­municatul arată că a­­vioanele italiene au bombardat locali­tatea Enida Mahoni, făcând numeroa­se victime. Un avion italian a fost do­borât de focurile tunurilor antiaerie­ne abisiniene. Guvernul abisinian a trimis o nouă notă de protestare la Societatea­ Naţiu­nilor împotriva bombardării oraşului Harrar, violându-se astfel art. 25 din convenţia de la Haga, oraşul Harrar fiind un oraş deschis. NEGUSUL Şi-a îngropat copila într’un muşuroi cu furnici VARŞOVIA, 31 (Rador).­­ Ia satul Kurnik, din Pomerania femeia Sofia Stefanik şi-a dat propria ei fiică, de 12 ani, ca să fie mâncată de furnici. După ce i-a băgat în cafea somnifer, a desbrăcat-o şi a în­gropat o într'un muşuroiu de furnici. Peste două zile copila a fost găsită pe jumătate mân­cată. Mama denaturată a fost pre­dată poliției.

Next