Patria, aprilie 1936 (Anul 18, nr. 74-96)
1936-04-01 / nr. 74
An«i Ü XVIii-16» M&, 74 ££ DIRECTOR: Dr AUREL BUTEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, CLUJ, Strada Regina Maria No. 5« TELEFON: 13—31 | ABONAMENT: (Data 1 April* 1935). Abonament anual — — Fracturii de an, Imax — Pentru funcţionari, anual — Fracţiuni de an, lunar — — Preoţi, Învăţători, studenţi, țărani, an. Lai 500.Fracţiuni de an, lunar — — Lai A5— Pt. autorităţi, institutii, bănci, ato. an. Lai 1000 In străinătata dublu. — Lai ’30.-— Lai '0. Lai 1004— — Lai 55. - ""•A »mmmn \ TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11178/1925 Miercuri 1 Aprilie idS® Organ al Partidului Nations, Justiţia fiscalizată uand iu ouas a deşteptat mai iatâiu simpli de drept iu pruna lui ionna de in mod conştient), ae pe oaie de instinct, acesta a fost ca o schinteie divină,care determina spre o consolidare şi înălţare a lin, cum şi a societăţii, m care avea, să vieţuiască, iar când la o epiotcă mai avansată omul ridicat prin creştinism, a cunoscut perfecţiunile lui Dumnezeu, a înţeles, că acesta este atot drept de aceea, pentru că remunerează binele — justiţia remunerativă — şi pedepseşte răul — justiţia vindecativă. — Acest simţ de drept şi dreptate, care se confundă cu justiţia, a fost apoi promotorul vieţei omeneşti îndrumând evoluarea ei pe calea de progres iar adevărata civiliziaiţie totmenească sa creat numai atunci, când justiţia, ca funcţiune de stat, s’a separat de celelalte puteri, şi-a creat organizaţia ei superioară de azi şi când şi-a îmbrăcat denodiile de înalltă ordine, care-i asigură caracterul sacramental, pe care i-l atribuim: independenţa şi imparţialitatea ei în orice împrejurări. Dar justiţia ne inspiră şi o altă contemplaţiune asupraei, omul ci însuşirea sa naturala de fiinţă socială prin perfecţionarea acestei însuşiri a ajuns, ca azi să se vadă într’o viaţă de colectivitate mai perfectă. El este participantul şi beneficiarul vieţii de stat, transpus în aşa o vieţuire, el trebue să se comporte în aşa fel, ca acţiunile lui să nu atingă interesele obşteşti, ca astfel viaţa comună a membrilor societăţii să se facă posibilă. Măsura acestei posibilităţi e termometrul editurii respectivului popor şi pentru că ea să se poată realiza, statul cu puterea lui supremă înfiinţează regimul dreptului, care crează ordinea de drept iar apărarea neadormită a acestuia e funcţiunea justiţiei, care reprimă impulsurile indivizilor, când acestea sunt contrarii intereselor publice. Justipa ca nunepune ae stat, azi exceleazăasupra celorlalte prinsas concepţia ei. Ea, ca areptiate socială, priveşte acţiunile omeneşti creând preceptul, că aceste acţiuni ale noastre să fie în potrivire cu imperativele legilor jiudaice dar şi cu ale celor etice, innatrândime ideologia, că toată comportarea noastră şi toată gândirea noastră să fie emanaţiunea concepţiei etico-morale a creştinismului, singura, care poate produce armonia şi solidaritatea societăţii. Justiţia nu e o noţiune pur juridică, ci e şi de origine etico-morală. Ordinea morală îşi găseşte şi ea expresiunea şi ocrotirea ei in legile pozitive juridice, căci nici o lege nu se poate dispensa de etică şi moralitate aşa cum se întreabă Horatius: Quid leges sine moribus? Iată deci şi o altă splendoare a justiţiei. Aceste fiind caracterele înalte ale justiţiei, este de la sine înţeles, că ea trebue, să funcţioneze in mod spontan, automat pentru fiecare cetăţean şi nu să fie pusă în pendenţă de unele condiţii de fiscalitate judiciară. Aşa concepem noi, ardelenii, noţiunea de justiţie şi aşa înţelegeam funcţionarea ei, căci noi aveam spiritul de ordine, de disciplină, sentiment de datorie, respectul legii, al ordinei de drept şi al celei sociale şi morale ca tot atâtea virtuţi şi moravuri bune, cari formau armatura noastră de cetăţeni conştienţi şi corecţi. Noi avem deci o mare competenţă de a cunoaşte justiţia în accepţia cea mai curată şi cea mai ideală ia cuvântului aşa cum s’a cimentat ea în gândirea popoarelor cu adevărată inspiraţie şi cultură de drept. Chiar pentru aceste consideraţiuni noi i ardelenii avem titlul de drept de a ne spune cuvântul de critică asupra felului, cum se prezintă justiţia noastră de azi. De câte ori mă gândesc la problema aceasta, mă resimt de o recrudescenţă a dureri, care face, să-mi plângă şi mândria de român şi cea de jiurist. Justiţia noastră în ce priveşte condiţiile, în cari ea se pune în mişcare pentru a se distribui, e împrejmuită de o buruiană parazitară, adusă de vânturile istoriei de pe meleagurile turcilor şi fanarioţilor. Buruiana aceasta atât de străină de gândirea românească, este fiscalitatea judiciară investită cu aşa drepturi, încât ea este prins, iar justiţia este numai poste prins adeca funcţionarea justiţiei e pusă cu totul in pendenţă de fiscalitate, dacă nu achiţi timorele sau taxele şi nu dai la grefă de fiecare cauză un dosar de banchete, pe care le cumperi cu 50 Lei, apoi şi copertă de dosar, nu mai eşti cetăţeanul ţării şi nu mai poţi solicita justiţia. Miupeppa acesta suibalică nu numai, cu uu se poate justifica prin vreun principiu ne uruip, dar ea e in naguaota contrazicere cu once constituie. liste bine ştiut, că aşa numitene dreptun caramate sau drepturi ale omului sunt prunele, cari trebuie respectate având chemarea de a apăra libertatea şi egalitatea de drept a cetăţenilor. Intre aceste drepturi găsim şi dreptul de petiţionare şidreptul de reclamare sau plângere, pe care le garantează orice constituţie. EUie nu pot fi îngrădite în aşa fel, că dacă n’ai lipit timbrul sau n’ai plătit o taxă, să nu poţi beneficia de justiţie. Trebue proclamată şi infiltrată odată şi la noi concepţia, singura emanând din natura şi chemarea justiţiei, că aceasta trebue, să fie spontană^automată. Numai aşa o justiţie poate ocroti ordinea de drept împotriva incursiunilor prejudicioase ale indivizilor contravenienţi. Când punem problema aceasta, n’am contestat drepturile fiscaleale statului pentru servicile prestate de justiţie cetăţenilor justiţiabili, dar noi înţelegem, ca acestea drepturi statul să le valorifice cu totul independent de funcţionarea justiţiei, în aşa fel, că constatarea lipsei de timbre să o facă oricare funcţionar del la respectiva instanţă sub controlul şefului luând aşa numitul report iar încasarea timbrelor sau taxelor neachitate de justiţiabil împreună cu amenzile fixate în lege, să se facă de organele financiare ale statului. Aşa se practică lucrurile acestea în statele cu adevărată civilizaţie şi rezultatele acestui sistem sunt foarte satisfăcătoare pentru stat care nu numai, că nu e prejudiciat, dar are un bun profit din amenzile prevăzute de lege, cari sunt multiplul sumei lipsite. E ceva pervers şi revoltător, să vezi în sistemul de azi, cum fiecare judecător e un vânător de timbre şi ceeace este regretabil, e faptul, că mulţi judecători agrează lipsa unui timbru chiar numai de 50 bani pentru a amâna desharteri în procese cu mare substrat şi de importanţă capitală pentru părţile în litigiu. E dea dreptul demoralizator sistemul actual de justiţie fiscalizată. Nu se cere, să mai stăruim în argumentarea noastră pentru a dovedi fatalitatea acestui sistem, oaria degradează justiţia, prăbuşindu-i nimbul şi autoritatea, din ce rezultă distrugerea încrederii publice în aceasta funcţiune de stat, ba el produce o adevărată schimonosire şi chiar o răstignire a justiţiei. " ~ “ -1 * 57- ■ - - Partidul naţional-ţărănesc să încadreze în ideologia sa problema, ce am pus în acest articol şi să elibereze justiţia de parazituri, ce o sugrumă. Dr. IUSTIN POP. Hitler se gândeşte la realizarea Anschlusului PARIS, 31 (Radar). — In cercurile politice se crede că motivele cari ar putea determina pe Hitler să încerce realizarea Anschluss ului intri un viitor apropiat, sunt de două categorii. In primul rând dificultăţile economic©-financiare prin care trece Germania şi în al doilea rând încordarea bruştă între Germania şi Italia. In urma unor informaţuni se vorbeşte cu insistenţă despre o nouă devalorizare a mărcii german©, care s-ar produce cu toată opoziţia doctorului Schacht. De vreo 15 zile Germania a suspendat transporturile de materii prime în Italia și în acelaș timp pretinde să-i plătească imediat contravaloarea în aur. o*7O . Sa ■niţelului F. N. T. Guvernul liberal nu mai are bază constituţională Încredere desăvârşită lu preşedintele partidului In ultima sa şedinţă, Comitetul Central Executiv al Partidului Naţional- Ţărănesc a votat următoarea moţiune drept concluzie a desbaterilor sale: Comitetul Central Executiv al partidului naţional ţărănesc s’a întrunit în zilele de 28 şi 29 Martie la Clubul Central, Ascultând expunerea dlui Ion Mihalache, preşedintele partidului asupra situaţiunei politice şi în urma discuţiuniior cari au avut loc. Constată că situaţiunea in care a fost adusă ţara prin activitatea actualului guvern a devenit intolerabilă; Anarhizarea vieţii economice, sărăcia ţărănimii, a populaţiunii mun. Citoreşti şi a micii burghezii; Întinderea nestânjenită a bolilor, mizeria, prăbuşirea monedei naţionale şi ruinarea creditului ţârii; fiscalismul excesiv, nedrept şi abuziv; Haosul administrativ prin amânarea continuă a alegerilor şi menţinerea comisiunilor interimare; Prelungirea stării de asediu şi cenzurii, justifiată exclusiv prin nevoia de a acoperi slăbiciunea guvernului şi actele de Incorectitudine şi corupţie; Anarhizarea vieţii publice, prin Încurajarea curentelor extremiste,corespunzătoare. Adouasa Moţiune Executiv care cultivă şi răspândesc spiritul de violenţă până şi în şcolile statului şi organizaţii oficiale de educare a tineretului; întârzierea vinovată a acţiunii de Înarmare a ţării; Primejduirea continuităţii politicei noastre externe naţionale, bazată pe tratate şi legăturile de alianţe fireşti. Ţara conştientă de incapacitatea totală a guvernului şi-a manifestat în mod continuu dorinţa Înlăturării lui atât In alegerile administrative cât şi In alegerile parţiale parlamentare. Deasemenea ea a indicat clar Încrederea ei In partidul nţional-ţărănesc, eşti victorios şi In ultima consultare dela Mehedinţi şi Hunedoara. In aceste condiţiuni guvernul nu mai are nici o bază constituţională, cu atât mai mult cu cât nu e respins numai de ţară, ci de Însuşi partidul din care emană, şeful lui declarând că nu răspunde de politica guvernului. Comitetul Central hotărăşte: SA intensifice acţiunea de răsturnare a "guvernului dând în acest scop împuternicire conducerii centrale sit ia măsurile Să organizeze lupta pentru apărarea libertăţilor publice grav ameninţate. Să se Împotrivească din toate puterile sistemului de guvernare care descoperă Coroana şi lipseşte ţara de posibilitatea de a stabili răspunderile reale şi infective, cerute de Constituţia ţârii, precum şi la oricare incercări de tulburare a colaborării normate dintre Coroană şi ţară. Comitetul Central Executiv îşi exprimă încrederea desăvărşită în d. I. Mihalache, preşedintele partidului. Manifestă hotărârea nestrămutată de a păstra unitatea de acţiune a partidului. Se declară în totul de acord cu concepţia politică înfăţişata de preşedintele său, adoptată încă din Aprilie 1935 in unanimitate de congresul general. Imputerniceşte pe preşedintele său să ia toate măsurile tactice dictate de împrejurări şi-l asigură de executarea lor unitară . Această moțiune a fost votată prin aclamaţii, în unanimitate. iu 10 © O c £?' Bj // 3 CD* I //// Aî // p' //£ / S? N ^1 Hauptmann mai sper şi cã[aia sa sprnia mai mit! NEW-YORK, 31 (Rador). Deşi Tribunalul graţierilor a respins cererea lui Hauptmann sentinţa de condamnare la moarţi urmând să fie executată astă seară la orele 23, Haptmann speri totuşi să poată ocoli scaunul electric. Ştirea respingerii cererii d graţiere a primit-o cu calm. Se spune că dacă Hauptmann ar fi dispus să facă noul mărturisiri pentru a clarifica misterul răpirii şi uciderii copilului la Lindbergh, guvernorul ar putea acorda o nouă suspendare a execuţiei. Se mai spune că soţia lui Hauptmann ar fi a comunica guvernatorului Hoffmann că soțul său ar fi gata să „spună mamm ADUNAREA DEPUTAŢILOR a cerut cu unanimitate desfiinţarea Jocurilor de noroc 500 de tripouri propagă in întreaga ford Imoralitate şi corupţia — U. ministru Nistor Împotriva deafâlnfârii tripourilor — Legea meseriilor ici discuţia Adunării — Bucureşti, 31 (SUI) — In şedinţa de ieri uuuiuea^a a camerei o. udieunu (g©oxgisi) ^jantassitiaza mipourxvu (tapr luxul ua se voteaza iegx laxa discuţie. La legea unmcam organizaţiilor ae pompieri ia cuvântul u. Kreaier (gei'uian), care protestează împotriva nesimnţarii organizaţiilor de pompieri voluntari. D. ViirtGIL MADGEARU protestează împotriva sistemului după care se votează legile, împiedecând deputaţii să le studiezi© ro-, , D. PURESCU (majoritar) protestează împotriva faptului că legea jocurilor de noroe a fost scoasă din discuţie, întreabă cine sunt aceia cari au intervenit în această cauză. Se depune apoi proeetul pentru prelungirea legii protecţiei industriei din 1912. " . D. SERDICI (naţional-ţărănist) se ridică împotriva acestei legi, spunând că este necesară o altă lege care să nuu încurajeze capitalismul D. ministru Costinescu declării Că este de acord ca legea din 1912 să nu fie prelungită decât pe 6 luni. ŞEDINŢA DE DUPĂ MASA. Se ia în discuţie legea jocurilor de noroc. D. SERDICI (naţional-ţărănist) arată că la Cluburile din capitală vin adesea ori ţărani din împrejurimi atraşi de diferiţi indivizi şi îşi pierd la Cluburi ultimii bani,D. NAE POPESCU, raportorul legii arată că in întreaga ţară activează 500 de Cluburi, unde se practică jocuri interzise. D. IONEL POP aminteşte că in micul orăşel Mediaş sunt mai multe spelunci. Dacă nu va interveni o lege serveră vom ajunge ca asemenea spelunci să activeze şi la sate. Cere interzicerea complectă a viciului jocurilor. D. KREUTER (german) vorbeşte de plaga sinuciderilor în legătura cu jocurue de noroc. Antirun druştea Mediaşul s au înregistrat în ultimul timp două sinucideri şi mai multe delapidări din cauza joc uror. Spune că mamele şi soţiile trăiesc în permanentă panică, fiecare se teme ca vreun membru al familiei să nu cadă în capcana acestor cercuri. D. NAE POPESCU, propune un amendament după care să se interzică jocurile de orice natură în localuri public© pe străzi,, în Cazinouri etc. Camera admite amendamentul. D. ministru me ! Ori protestează împotriva amendamentului arâtând că nu se poate mipşi ele sumele pe cari le încasează Ministerul sănătăţii în urmia autorizaţuiloi de jocuri, sume cari sunt trecute în buget. .Vorbeşte apoi d. HANS OTTO ROTH (german) care se ocupă de situaţia precară a şcoalelor confesionale germanei, caii nu primesc nici un ajutor din partea statului. In şedinţa de după masă, la Cameră a continuat discuţia legii jocurilor de norod d. VIRGIL MADGEARU spune că in 1929 guvernul naţionali ţărănesc a votat o lege prin care a limitat jocurile de noroc lacâteva staţiuni climaterice şi balneare, cu scopul de a se ajunge la desvoltarea acestor staţiuni. Rezultatul a fost însă contrariul celui urmărit, antreprenorii nu au investit nimic dincâştigurile lui. Arată că întregul venit pe care îl are statul de pe urma acestui viciu este de 30 milioane, întreabă dacă nu se pot găsi pe alte căi aceste fonduri. Cere abrogarea legii jocurilor de noroc şi desfiinţarea tuturor tripourilor, D. ADAM IONESCU (frontul românesc) declară că este pentru desfiinţarea jocurilor de noroc, D. ŞERBANESCU (naţional-ţărănist) cere abrogarea totală a legii. D. VIRGIL SOLOMON (naţional-ţatrănist), este de părere că trebuie să seadmită amendamentul prin care se includ toate tripourile din ţară. In acelaş sens vorbesc şi dnii NEGUŞ (majoritar) şi PREPELICEANU (naţionalcreştin). D . D. DUMITRESCU MILITARI, relevă spectacolul ruşinos pe care îl oferă capitala, unde în fiecare colţ de stradă o reclamă luminoasă indică un cuib de imoralitate şi de corupţie. D. V. SASU, ministrul agriculturii depune apoi proiectul de lege pentru imitarea fabricelor de vagoane Astria din Arad şi Unio din Satu Mare la Braşov, iau continuarea discuţiei la legea jocuror de noroc, u. immsuru roşior, colţ a amendamentul care propune nesnunţarea completă a jocurilor de noroc să ne trans la Comisiunea Camerei pentru a studia iposimlitatea procuram celor 30 de anioane cari vor lipsi Ministerului sănătăţii. Propunerea dlui Nistor se admite. D. GR. IUNIAN protestează împotrivaacestui procedeu, după ce toată Camera era de acord, amendamentul trebuia votat. Guvernul nu avea decât să nu supună spre sancţionare legea. D. VALER POP ministrul justiţiei depune proectul de lege pentru prelungirea termenului de fuzionarea băncilor. Se ia apoi în discuţie legea meseriilor. : I .I . Vorbesc dnii Deleanu (georgist), I. Răducanu (naţional-ţărănist), Otto Herzog (german), Er. Laar (maghiar) şi Prepeliceanu (naţional-creştin). Şedința s-a ridicat la ora 23. D. VIRGIL NADGEARU in audienta la Suveran Bucureşti, 31 (SIR.). D. Virgil Madgeari, secretarul general al partidului D. V. MADGEARU naţional-ţărrănesc va fi primit în cursul săptămânii în audienţă de către Suveran. Cercurile politice atribue acestei audienţe o deosebită importanţă. D. I. Răducanu a fost confirmat rector al Academiei comerciale din Bucureşti Bucureşti, 31 (SIR). — D. I. Răducanu a fost confirmat rector al Academiei comerciale din Bucureşti de către Ministerul Instrucţiunii, în urma recomandării corpului profesoral al Academiei. Negusul protestează împotriva bombardam oraşului 11 arrar Addis-Abeba, 31 (Radar). — Comunicatul oficial abisinian anunţă că situaţia militară de pe fronturile de luptă sunt satisfăcătoare pentru armateleaibisiniene. Comunicatul arată că avioanele italiene au bombardat localitatea Enida Mahoni, făcând numeroase victime. Un avion italian a fost doborât de focurile tunurilor antiaeriene abisiniene. Guvernul abisinian a trimis o nouă notă de protestare la Societatea Naţiunilor împotriva bombardării oraşului Harrar, violându-se astfel art. 25 din convenţia de la Haga, oraşul Harrar fiind un oraş deschis. NEGUSUL Şi-a îngropat copila într’un muşuroi cu furnici VARŞOVIA, 31 (Rador). Ia satul Kurnik, din Pomerania femeia Sofia Stefanik şi-a dat propria ei fiică, de 12 ani, ca să fie mâncată de furnici. După ce i-a băgat în cafea somnifer, a desbrăcat-o şi a îngropat o într'un muşuroiu de furnici. Peste două zile copila a fost găsită pe jumătate mâncată. Mama denaturată a fost predată poliției.