Patria, octombrie 1936 (Anul 18, nr. 218-243)
1936-10-01 / nr. 218
Anul al XVII-Im $3*. 218 % DIRECTOKi Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia, Cluj, Strada Regina Maria No. SG...... Telefon: 13-31 ABONAMENT: Abonament anual _ _ _ _ L»i |h.Fracţiuni de an, lunar — — « Lei *•.Pentru funcţionari, anual Lei I01.Fracţiuni de an, lunar _ _ l*1 h.» Preoţi, înv., etud., glirant anual — Lei infracţiuni de an, lunar 1—1 «—i — Lei II.pentru autoritati, met. bănci, etc. Lei UM.» In străinătate dublu. 1 g J t Joi, 1 O c tom vrie 1936 Orsiin al Partidului National Tirmnate. Declaraţiile dial Preşedinte l. niholiche In şedinţa romitetilor necum mssA nr*nwMirrr iurawinwmăim"nTr^”«r‘,~'—■ Forţa partidului naţ.-ţărănesc Mistificările d-lui Goga şi pericolul hitlerist — Destrămarea sufletească a naţiunii — Ordinea treime restabilită in ţară — G u vernal dezertează de la datorie — Partidul Naţional - Ţărănesc şi democraţia — înainte de a întră în şedinţa prepr. zisă, să-mi daţi voie să constat cu multă durere dispariţia dintre noi şi de pe pământ a prof. Borcea, răpus de o moarte năprasnică în timpul cercetărilor sale ştiinţifice. Om voinic, vioi, sănătoşi, temperament veşnic agitat, prof. Ion Borcea moare în miterea vârstei, a maturităţii, în apogeul carierei sale. Cu o putere de muncă uriaşă, el a lucrat cu credinţă şi cu pasiune, dar şi în multă modestie. In politică, prof. Borcea a luptat în rândurile partidului ţărănesc căruia i-a rămas întotdeauna devotat. In 1920 noi cei cari ne organizam în partidul ţărănesc în Muntenia, ne-am găsit alături de iluştrii profesori universitari de la Iaşi în fruntea cărora se găsea şi Ion Borcea, alături de, d. Costăchescu şi Paul Bujor. Statornic credincios al idealului ţărănesc democrat irof. Borcea a acţionat ca un adevărat sclav al idealului său politic, trecând din laboratorul său unde îşi urmărea cercetările ştiinţifice îtt noroiul şi bezna satelor pentru a aduce o alinare nu o vorbă de îmbărbătare fraţilor săi ţărani. Ca om de ştiinţă, prof. Borcea îşi cucerise reputaţie de savant mondială, fiind recunoscut ca o autoritate, citat, chemat la toate reuniunile ştiinţifice internaţionale, onorat cu preşidenţia unor atari congrese, cum s-a întâmplat la ultimul congres mondial de zoologie .. .u ‘. Ca profesor, el a descoperit o mulţime de adevăruri noi, a fost un bun profesor de catedră şi un bun popularizator al ştiinţei. Am pierdut un capital intelectual, moral, politic pus în serviciul partidului, în serviciul celei de a doua familii a lui. Să păstrăm un moment de reculegere şi să transmitem îndureratei familii tot regretul nostru pentru această pierdere ireparabilă. In acelaş timp ţin să constat cu adâncă satisfacţie că ultimile vestit ■ ne vin de la St. Moritz, vestesc salvarea definitivă a dlui Nicolae Titulescu, fostul ministru de externe, îndepărtat cu atâta brutalitate din postul de comandă de unde a adus imense servicii ţării sale. In numele partidului am trimis o telegramă dlui Titulescu. In aceste condiţiuni, singura forţă pe care apasă răspunderea cea mare a apărării hotarelor şi a restabilirii ordinei interne este energia naţională organizată şi disciplinată în partidul naţional-ţărănesc. Ca să fim împiedicaţi în acţiunea noastră, ni s-a asvârlit în ultimul timp şi acuzaţia de comunism. Ce poţi sa faci celui care susţine că afară nu este lumină, decât să-i deschizi fereastra pentru ca să vadă el singur că este lumină. Au putut cunoaşte toţi adversarii noştri programul nostru şi au putut vedea că el se bate cap în cap cu programul comunist. Intri unul este proprietaea individuală, întreitul este proprietatea colectivă, într‘unul este iniţiativa particulară disciplinată, în Valtul este atotputernicia statului. Adversarii noştri n‘au curajul să se afişeze hitlerişti pe faţă. Ne fac pe noi comunişti, pentru ca să aibă ei pe urmă motivul să se substitue în apărători ai ordinei prin dictatură sistem hitlerist. ÎMPOTRIVA DICTATURII A alerga după dictatură fiindcă ea la modă, e o nebunie care nu poate trece prin cap decât aventurierilor izgoniţi din câmpul luptelor libere şi care aşteaptă să fie luaţi cu chirie de noui stăpâni. Ne putem impune şi altfel o autodisciplină a muncii şi a ideilor şi e cu atât mai bine. Democraţia, acest lucru urmăreşte:«. De ea nu fuge cel care prezintă un capital de fapte proprii, o minte constructivă şi o viaţă ce poate fi supusă oglindei opiniei publice prin control public. Democraţia nu exclude disciplina. Democraţia nu este tipic comun, aplicat tuturor timpurilor şi tuturor societăţilor cum ar crede cei ce vorbesc cu simpatie, sau ironie de democraţia integrală. Nu cunosc ce este acea democraţie integrală. Ştiu că democraţia e participarea naţiunii la viaţa publică sub diferite forme; e respectul persoanei şi avutului şi al libertăţilor cetăţeneşti — şi controlul vieţii publice de opinia publică. Aceasta înseamnă că democraţia nu începe întriun singur clişeu. Alta e democraţia din timpul liberalismului economic şi politic alta e democraţia din epoca producţiei dirijate şi a statului cu funcţiuni economice. Pilda Statelor Unite poartă suficient dovada. Cine nu ştie că economia Statelor Unite nu a suferit cea mai riguroasă disciplină — anti-capitalistă şi anti-liberală — întriuna din cele mai capitaliste şi mai liberale ţări din lume? Cine poate pretinde că Statele Unite viu sunt democrate? Ca dovadă că noua economie, care nu mai e liberală şi capitalistă în înţelesul clasic, s-a aşezat pe baze solide prin democraţie, este faptul că preşedintele Roosevelt îşi anunţă din nou candidatura la preşidenţie şi — se asigură — cu mari şanse. Este evident că în epoca economiei dirijate, metoda democraţiei se adaptează şi altfel decât în epoca liberei producţii şi liberului schimb. Când acum 7—8 ani, simţind spiritul timpului, am vorbit la Ploeşti despre „adaptarea* democraţiei industriale în ţările agricole, în înţeles de adaptare la structura ţării şi necesităţile vieţii, corifeii liberali mă persiflau de pe bampa mnisterială, „democratie corijată*. I ! i'Pi întrio ţară unde n‘a funcţiont niciodată democraţia, liberalii se prezentau ca exponenţii democraţiei... integrale! Astăzi, cei ce nu au practicat- o niciodată, se arată plictisiţi de dânsa şi pregătesc dictatura, demnitate. E un partid care numai formaţiile de dreapta p© care le întrefiinţează azi, ţine şi le aţâţă împotriva partidului Şi-a creiat ca nişte anexe *1# lui naţional-ţărănesc. Forţa partidului n D. ION MIHALACHE Gravitatea Impunejurârlior Inşi Intrând afeum în şedinţa oficială a noastră se cade să constatăm dela îdi- * ceput gravitatea excepţională a împrejurărilor interne şi externe şi în ace- laş timp toată gravitatea răspunderilor. In lumina a'cestor evenimente să păşim apoi la plinirea datoriei într-un spiritur cu, o execuţie unitară. Fără de aci nu poate exista nici un elan, nici o orientare sprecisă pentru opinia publică şi nici raporturi bune cu factorul constituţional... Nu e secret pentru nimeni că evenimentele noi la gravitatea cărora mă refeream în primele fraze au şi cauze interne, dar în cea mai mare parte ele ne trimit peste hotare. Sunt un ecou a ceea ce se petrec© dincolo de graniţă. S a pornit un crâncen război între două ideologii extern©: hidensmul şi bolşevismul. Toată lumea e somata să opteze pentru una sau alta Se trece peste asemănarea acestor doctrine. Ambele sunt antiliberale, sunt pentru uni stat totalitar şi uzează de metode dictatoriale. Nu se bagă de seamă asupra ceea ce este esenţial şi anume că dedesubtul acestor doctrine se situiază tendinţele unor state imperialiste. Paralel cu cursa armamentelor care se urmează între aceste state imperialiste, suntem somaţi şi noi în interesul păcii, să alegem între unii şi al ţii. . ....... . Atacurile împotriva Soc£ela r Ii Naţiunilor Situaţia noastră este cu atât mai critică cu cât în felul acesta noi vom fi cei care plătim, fie că înving Germanii, fie că înving Ruşii. Se urmează sistematic atacuri violente împotriva Societăţii Naţiunilor. Noi nu putem dori moartea unui organism care nu ne-a făcut nici un rău şi care este garantul tratatelor noastre de Dacii. Nu ne putem lăsa în nădejdea ei, dar nu e ea de vină că nu am fost în stare sa consolidăm alianţele. O cursă de lichelism mondial ne duce şi pe noi să facem concurenţă lui Mussolini şi Hitler în atacurile contra Societăţii Naţiunilor. Se dă un asalt din afară la vechile noastre alianţe. Se încearcă apoi o lovitură a regimului intern, a regimului democrat, potrivit intereselor streinilor. Prin sdrobirea alianţelor tinde la sdrobirea graniţelor noastre. Se urmăreşte o tactică de la Berlin. Acolo s-a sunat o mobilizare a burgheziei împotriva comunismului. In realitate, în felul acesta se caută joc liber pentru Germania spre răsărit. Mistificarea din Goga Pretinşii exponenţi ai opiniei Publice româneşti, prinşi în vârtejul acestui joc, nu s-au sfiit ca tocmai atunci când se sărbătoreau 20 de ani dela luptele dela Mărăşeşti să meargă, să bench©tuiaşcă cu acei ce ne-au ucis fraţii în crâncenele lupte dela Siret, întors în ţară, d. Goga a căutat să mistifice opinia publică anunţând cu bună Ştiinţă un neadevăr, anume că Germania ne-ar fi garantat integritatea noastră teritorială. Noi nu vom accepta niciodată să facem nici jocul Germaniei contra Rusiei, nici jocul Rusiei, contra Germaniei. împotriva agresorului ne vom apăra cu orice mijloace. Germania urmăreşte astăzi în războiu ofensiv. Ea vrea să treacă peste trupul ţării noastre. GUVERNUL DEZERTEAZĂ DELA DATORIE In aceste momente grele, guvernul dezertează dela datoria lui. Rezultatul este o destrămare sufletească a naţiunii, în timp ce guvernul face pe zi ce trece, din ce în ce mai mult dovada cărora se supune cu docilitate. „ Bucuria cu care au primit unii din duşmanii hotarelor noastre debarcarea dlui Nicolae Titulescu este o dovadă. Guvernul este incapabil să reprezinte interesul naţional şi demnitatea naţională. — --~r--V» Am ajuns astăzi să avem un guvern, care ne spune că sutem pe lista de condamnaţi la moarte şi că el nu are posibilitatea să ne apere. Observăm că de la un trimestru la altul se schimbă cu uşurinţă ne maipomenită miniştrii departamentelor naţionale şi asistăm la conflicte grave ca acelea dintre guvern şi Banca Naţională, conflicte ce surpă zilnic prestigiul şi autoritatea de Stat. In acelaş timp, în administraţie trăim într-o permanenţă a comisiilor interimare. In echilibrul politic era un partid liberal. In fapt el e complect dispărut fiindcă a abzis dela pric© prestigiu şi ___ _ Cum întfelegem noi democraţia Nouă ne trebue democraţia românească, adică democraţia rurală, demotcraţia ţărănească. In preambulul programului nostru se arată limpede cum înţelegem noi democraţia în condiţiile noastre social© şi naţionale şi nou de cerinţe aie timpului: „Dacă admitem tendinţa către o economie clarificată de îndrumare centrală, unitară şi coherent, ea e greu de concdiat în ordinea politică cu vechea democraţie individualistă şi atomistică, bazată pe respectul dreptului de abuz sau pe capriciile individului izolat“. Ideia democratică e fără îndoială superioară multor forme de conducere a societăţilor omeneşti. Cu toate crizele ei trecătoare ea pare eternă. Ideea de control, de răspundere, de egalitatea celor de merit egal, de minimum de libertate, sunt virtuţi definitiv câştigate în patrimoniul spiritual al omenirii. Numai forma în care se exercită democraţia variază, după trebuinţele societăţii IntriUn moment dat. Democraţia individualistă pare astăzi perimată. In locul ei trebuie să organizăm o democraţie socială de grupuri. In care să fie vorba şi de justiţie nu numai de drepturi"1. „Ţărănismul trebue să se preocupe astfel, în primul rând de organizarea politică a clasei pe car© o reprezintă, realizând o democraţie rurală şi în al doilea rând, de celelalte grupări sindicale sau profesionale, de care fatal se găsest© legată“. Ca incheere a acestui capitol rezum: România nu este pusă în dilema: ori comunism, ori hitlerism. Ambele ar duce-o la sfărâmarea hotarelor, prăbuşirea principiului monarhic, războiu civil. România îşi are formula ei proprie: Stat naţional-ţărănesc, rezemat pe valorificarea maximă a potenţialului ţărănesc, adică curat românesc, cn formă monarhică constituţională cu o democraţie adaptată timpului şi specificului rural al ţării, ce implică colaborarea cu toate clasele producătoare ale naţiunii într-un ritm şi o, disciplină nouă, care nu importă reform© aventuroase în domeniul intern, care să nu se facă în domeniul extern, nici instrumentul Rusiei contra Germaniei, nici al Germaniei contra nusîri. Suntem convinşi că prin această metodă vom realiza idealurile de refacere a Statului nostru. Stat naţionalţărănesc cu primatul muncii şi cu preponderența agriculturii. (Continuare pe pag. I) Romania va participa ln condresul international de viticultura organizat la Tanis BUCUREŞTI, 30Siri. — Ziarul Capitala anunţă că la finele lunei Octombrie România va participa la congresul internaţional de viticultură organizat la Tunis, pentru discutarea problemei strugurilor şi fabricării mustului. Delegaţia română va fi prezidată de d. profesor T. Teodorescu directorul general din Ministerul Cooperaţiei. Minarealela Satu-Harc preludiul energiei acţiunii pe care o ia porni P.N.J. La li Octomvrie se va serbâtori In cadre solemne In fiucureşti «aniversarea fuziunii - Mari inifumri la graniţa de Vest şl principalele centre aie târli Pe linia tradiţionalamalonalâ a poliUceiileriie BUCUREŞTI, 30 (SIR). — După şedinţa comitetului de conducere al partidului naţional-ţărănesc, care — spre regretul amatorilor de desbinare şi vrajbă — a dovedit încă odată perfecta unitate a partidului şi în care s-a reînoit deplina încredere din preşedintele partidului d. Ion Mihalache, partidul naţional-ţărănesc va porni o puternică acţiune pentru luminarea masselor şi alungarea guvernului corupţiei şi destrămării. Programul campaniei pe care o porneşte partidul naţional-ţărănesc, a fost întocmit, astfel d. M. Ghelmoveanu a reuşit să obţină de la Ministerul de Interne autorizarea marei întrunii antirevizioniste care va avea loc la 4 Oct. la Satu-Mare1, şi adunării popporale convocată pe ziua de 11 Oct.i Ivrie în Capitală, cu care prilej se va serbători aniversarea de zece ani a fuziunii dintre partidul naţional din Ardeal şi partidul ţărănesc. Acestor întrunri le vor urma altele la graniiţa de Vest a ţării precum şi în o deosebită importanţă atât din nivet de vedere naţional cât şi din punctul de vedere al acţiunii de partid, pentru că prin proporţiile sale întrunirea de la Satu-Mare va face dovadă că astăzi mai mult ca oricând România, reprezentată prin cel mai puternic partid înţelege să strângă şi mai mult legăturile sale cu ţările cu cari are alianţe fireşti, continuând politica externă naţională şi tradiţională. Primul va lua cuvântul la marea întrunire de la Satu-Mare d. Ion Iuihalache care va preciza punctul de vedere al partidului asupra problemelor externe în strânsă legătură cu plitica internă a ţării. Va vorbi apoi d. Iuliu Maniu şi dr. Nicolae Lupu, cari vor împărtăşi părerile preşedintui. Prin proporţiile sale întrunirea de la Satu-Mare va fi una dintre cele mai grandioase manifestări înăţioimiale. In schimb adunarea populară dela 11 Octomvrie va avea o mare impartantă politică, fruntaşii partidului demonstrând încă odată perfecta uitate de importantele centre. Demonstraţia an- ' vederi care domnește în partid, tirevizionistă die la Satu Mare prezintă 5? x. % '*771 D. MIHAI POPOVICI D. IULIU MANIU Rezultatul alegerilor de la Camera de Industrie şi Comerţ din Bucureşti Bucureşti, 30 (SIR). „ Ieri au avut loc alegerile pentru desemnarea unui nou comitet de conducere al Camerei de Industrie şi Comerţ din Bucureşti. Alegătorii s-au prezentat în număr însemnat, în tot timpul alegerilor domnind linişte şi o ordine perfectă. La categoria comerţul mare a fost aleasă lsta No. 2 în frunte cu profesorul Brancoviei, ea a întrunit 561 de voturi, contra 441 întrunită de lista No. 1 în frunte cu d. Niculescu-Ritz. La comerţul mic a reuşit deasemenea lista No. 2 în frunte cu Vasile Dumitrescu care a întrunit 1647 de voturi, contra 517 întrunită de lista No. 1. Reprezentanţii listei No. 1 de la Micul comerţ în frunte cu d. Marinescu- Gopăceni au contestat alegerile pe motivul că distribuirea cărţilor de alegători s’a făcut în ziua alegerilor. Contestația urmează să se judece de către Tribunalul de Ilfov. Burgos, 30 (Rador). — Junta naţională a numit pie generalul Franco şef al armatei spaniole şi comandant şef al tuturor armatelor de operaţii. Această numire va fi adusă la cunoştinţa guvernelor streine. Din Goruna se comunică că trupele inaţionaliste au reuşit să taie legătura dintre Suguenza şi Madrid. Generalul Franco a declarat că după cucerirea oraşului Toledo, nu va întârzia să cucerească şi Madridul şi Malaga. Franco a mai declarat că Malaga va cădea în mânile naţionaliştilior imediat ce va simţi nevoia. Coloana Castejou se pregăteşte pentru atacul contra Madridului şi depăşise ieri dimineaţă cu 7 kilm, Toledo pe şoseaua care duce spre Madrid. Soldaţii din Regulares vor merge în fruntea armatei asediatoare. Radio Sevilla termină comunicatul ieri seară anunţând că luarea Madridului va fi ORĂ 11 precedată de zile teribile. In legătură cu apropiata ofensivă asupra Madridului, trupele naţionaliste au sosit aseară la Algesiras venind de la Ceuta. * Barcelona, 30 (Rador). — Tarraleda consilier delegat al preşedintelui Campanys a declarat ieri reprezentantului agenţiei Havas, după reuniunea noului consiliu general al Cataloniei că, Consiliul a aprobat decretul printre care mobilizarea tuturor piloţilor civili şi a tehnicienilor îmi armată. Acest lucru va permite mobilizarea generală extraordinară care va cuprinde bărbaţi între îs c.; /tn o om ra n imr» fî fvirvnot na AW AV tliC UlAAAj VV/ T WA JL JL A.JL V. front imediat ce vor avea pregătirea militară suficientă. Din Toledoi se anunță că înainte de a părăsi orașul guvernamentalii iau luat cu ei întregul material tehnic al fabricei de arme din acel oraș. .