Patria, octombrie 1936 (Anul 18, nr. 218-243)

1936-10-01 / nr. 218

Anul al XVII-Im $3*. 218 % DIRECTOKi Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia, Cluj, Strada Regina Maria No. SG­­...... Telefon: 13-31 ABONAMENT: Abonament anual _ _ _ _ L»i |h.­­Fracţiuni de an, lunar — — « Lei *•.­­Pentru funcţionari, anual Lei I01.­Fracţiuni de an, lunar _ _ l*1 h­.» Preoţi, înv., etud., glirant anual — Lei in­fracţiuni de an, lunar 1—1 «—i — Lei II.­­pentru autoritati, m­et. bănci, etc. Lei UM.» In străinătate dublu. 1 g J t Joi, 1 O c tom vrie 1936 Orsiin al Partidului National Tirmnate. Declaraţiile dial Preşedinte l. niholiche In şedinţa romitetilor necum mssA nr*nwMirrr iurawinwmăi­m"nTr^”«r‘,~'—■ Forţa partidului naţ.-ţărănesc Mistificările d-lui Goga şi pericolul hitlerist — Destrămarea sufletească a naţiunii — Ordinea treime restabilită in ţară — G u ver­na­­l dezertează de la datorie — Partidul Naţional - Ţărănesc şi democraţia — înainte de a întră în şedinţa prepr.­ zisă, să-mi daţi voie să constat­ cu mul­­tă durere dispariţia dintre noi şi de pe pământ a prof. Borcea, răpus de o moarte năprasnică în timp­ul cerce­tărilor sale ştiinţifice. Om voinic, vioi, sănătoşi, temperament veşnic agitat, prof. Ion Borcea moare în m­iterea vârstei, a maturităţii, în apogeul ca­rierei sale. Cu o putere de muncă u­riaşă, el a lucrat cu credinţă şi c­u pa­siune, dar şi în multă modestie. In politică, prof. Borcea a luptat în rândurile partidului ţărănesc căruia i-a rămas întotdeauna devotat. In 1920 noi cei cari ne organizam în partidul ţărănesc în Muntenia, ne-am găsit ală­turi de iluştrii profesori universitari d­e la Iaşi în fruntea cărora se găsea şi Ion Borcea, alături de, d. Costăches­­cu şi Paul Bujor. Statornic credincios al idealului ţărănesc democrat irof. Borcea a acţionat ca un adevărat sclav al idealului său politic, trecând din la­boratorul său unde îşi urmărea cerce­tările ştiinţifice îtt­ noroiul şi bezna sa­telor pentru a aduce o alinare nu o vorbă de îmbărbătare fraţilor săi ţă­rani. Ca om de ştiinţă, prof. Borcea îşi cucerise reputaţie de savant mondială, fiind recunoscut ca o autoritate, citat, chemat la toate reuniunile ştiinţifice internaţionale, onorat cu preşidenţia unor atari congrese, cum s-a întâmplat la ultimul congres mondial de zoolo­gie­ .. .u ‘. Ca profesor, el a descoperit o mul­ţime de adevăruri noi, a fost un bun profesor de catedră şi un bun popu­larizator al ştiinţei. Am pierdut un ca­pital intelectual, moral, politic pus în serviciul partidului, în serviciul celei de a doua familii a lui. Să păstrăm un moment de recule­gere şi să transmitem îndur­eratei fa­milii tot regretul nostru pentru acea­stă pierdere ireparabilă. In acelaş timp ţin să constat cu a­­dâncă satisfacţie că ultimile vesti­t ■ ne vin de la St. Moritz, vestesc salvarea definitivă a dlui Nicolae Titulescu, fo­stul ministru de externe, îndepărtat cu atâta brutalitate din postul de coman­dă de unde a adus imense servicii ţă­rii sale. In numele partidului am tri­mis o telegramă dlui Titulescu. In aceste condiţiuni, singura forţă pe care apasă răspunderea cea mare a apărării hotarelor şi a restabilirii ordinei interne este energia naţională organizată şi disciplinată în partidul naţional-ţărănesc. Ca să fim împiedicaţi în acţiunea noastră, ni s-a asvârlit în ultimul timp şi acuzaţia de­ comunism. Ce poţi sa­­ faci celui care susţine că afară nu este lumină, decât să-i deschizi fereastra pentru ca să vadă el singur că este lu­mină. Au putut cunoaşte toţi adver­sarii noştri programul nostru şi au putut vedea că el se bate cap în cap cu programul comunist. Intri unul este proprietaea individuală, întreitul este proprietatea colectivă, într‘unul este iniţiativa particulară disciplinată, în­ Valtul este atotputernicia statului. Adversarii noştri n‘au curajul să se afişeze hitlerişti pe faţă. Ne fac pe noi comunişti, pentru ca să aibă ei pe ur­mă motivul să se substitue în apără­tori ai ordinei prin dictatură sistem hitlerist. ÎMPOTRIVA DICTATURII A alerga după dictatură fiindcă ea la modă, e o nebunie care nu poate trece prin cap decât aventurierilor iz­goniţi din câmpul luptelor libere şi care aşteaptă să fie luaţi cu chirie de noui stăpâni. Ne putem impune şi altfel o auto­discip­lină a muncii şi a ideilor şi e cu atât mai bine. Democraţia, acest lucru urmăreşte:«. De ea nu fuge cel care prezintă un ca­pital de fapte proprii, o minte con­structivă şi o viaţă ce poate fi supusă oglindei opiniei publice prin control public. Democraţia nu exclude disciplina. Democraţia nu este tipic comun, a­­plicat tuturor timpurilor şi tuturor so­cietăţilor cum ar crede cei ce vorbesc cu simpatie, sau ironie de democraţia integrală. Nu cunosc ce este acea de­mocraţie integrală. Ştiu că democraţia e participarea naţiunii la viaţa publi­că sub diferite forme; e respectul per­soanei şi avutului şi al libertăţilor ce­tăţeneşti — şi controlul vieţii publice de opinia publică. Aceasta înseamnă că democraţia nu începe întriun singur clişeu. Alta e democraţia din timpul liberalismului economic şi politic alta e democraţia din epoca producţiei di­rijate şi a statului cu funcţiuni eco­nomice. Pilda Statelor Unite poartă suficient dovada. Cine nu ştie că eco­nomia Statelor Unite nu a suferit cea mai riguroasă disciplină — anti-capi­­talistă şi anti-liberală — întriuna din cele mai capitaliste şi mai liberale ţări din lume? Cine poate pretinde că Statele Unite viu sunt democrate? Ca dovadă că noua economie, care nu mai e liberală şi capitalistă în în­ţelesul clasic, s-a aşezat pe baze solide prin democraţie, este faptul că preşe­dintele Roosevelt îşi anunţă din nou candidatura la preşidenţie şi — se asi­gură — cu mari şanse. Este evident că în epoca economiei dirijate, metoda democraţiei se adap­tează şi altfel decât în epoca liberei producţii şi liberului schimb. Când acum 7—8 ani, simţind spiritul timpului, am vorbit la Ploeşti despre „adaptarea*­ democraţiei industriale în ţările agricole, în înţeles de adaptare la structura ţării şi necesităţile vieţii, corifeii liberali mă persiflau de pe bampa mnisterială, „democratie cori­jată*. I ! i'Pi întrio ţară unde n‘a funcţiont nici­odată democraţia, liberalii se prezen­­tau ca exponenţii democraţiei... inte­grale! Astăzi, cei ce nu au practicat- o nici­odată, se arată plictisiţi de dânsa şi pregătesc dictatura, demnitate. E un partid care nu­mai­­ formaţiile de dreapta p© care le între­­fiinţează azi, ţine şi le aţâţă împotriva partidului Şi-a creiat ca nişte anexe *1# lui­­ naţional-ţărănesc. Forţa partidului n D. ION MIHALACHE Gravitatea Impunejurârlior In­şi Intrând afeum în şedinţa oficială a­­ noastră se cade să constatăm dela îdi- * ceput gravitatea excepţională a împre­jurărilor interne şi externe şi în ace- laş timp toată gravitatea răspunderi­lor. In lumina a'cestor evenimente să păşim apoi la plinirea datoriei în­­tr-un spirit­u­r cu, o execuţie uni­tară. Fără de ac­­i nu poate exista nici un elan, nici o orientare sprecisă pen­tru opinia publică şi nici raporturi bu­ne cu factorul constituţional... Nu e secret pentru nimeni că eveni­­mentele noi la gravitatea cărora mă refeream în primele fraz­e au şi cauze interne, dar în cea mai mare parte ele ne trimit peste hotare. Sunt un ecou a ceea ce se petrec© dincolo de graniţă. S a pornit un crâncen război între două ideologii extern©: hidensmul şi bolşevismul. Toată lumea e somata să opteze pentru una sau alta Se trece peste asemănarea acestor doctrine. Am­bele sunt antiliberale, sunt pentru uni stat totalitar şi uzează de metode dic­tatoriale. Nu se bagă de seamă asupra ceea ce este esenţial şi anume că dedesubtul acestor doctrine se situiază tendinţele unor state imperialiste. Paralel cu cursa armamentelor care se urmează între aceste state impe­rialiste, suntem somaţi şi noi în inte­resul păcii, să alegem între unii şi al­­ ţii. . ....... . Atacurile împotriva Soc£ela r Ii Naţiunilor Situaţia noastră este cu atât mai cri­tică cu cât în felul acesta noi vom fi cei care plătim, fie că înving Germa­nii, fie că înving Ruşii. Se urmează sistematic atacuri violente împotriva Societăţii Naţiunilor. Noi nu putem dori moartea unui organism care nu ne-a făcut nici un rău şi care este ga­rantul tratatelor noastre de Dacii. Nu ne putem lăsa în nădejdea ei, dar nu e ea de vină că nu am fost în stare sa consolidăm alianţele. O cursă de li­chelism mondial ne duce şi pe noi să facem concurenţă lui Mussolini şi Hit­ler în atacurile contra Societăţii Naţiu­nilor. Se dă un asalt din afară la vechile noastre alianţe. Se încearcă apoi o lo­vitură a regimului intern, a regimului democrat, potrivit intereselor streini­lor. Prin sdrobirea alianţelor tinde la sdrobirea graniţelor noastre. Se urmăreşte o tactică de la Berlin. Acolo s-a sunat o mobilizare a b­urghe­ziei împotriva comunismului. In reali­tate, în felul acesta se caută joc liber pentru Germania spre răsărit. Mistificarea din­ Goga Pretinşii exponenţi ai opiniei Publi­ce româneşti, prinşi în vârtejul acestui joc, nu s-au sfiit ca tocmai atunci când se sărbătoreau 20 de ani dela luptele dela M­ărăşeşti să meargă, să bench©­­tuiaşcă cu acei ce ne-au ucis fraţii în crâncenele lupte dela Siret, întors în ţară, d. Goga a căutat să mistifice o­­pinia publică anunţând cu bună Ştiin­ţă un neadevăr, anume că Germania ne-ar fi garantat integritatea noastră teritorială. Noi nu vom accepta niciodată să fa­cem nici jocul Germaniei contra Ru­siei, nici jocul Rusiei, contra Germa­niei. împotriva agresorului ne vom a­­păra cu orice mijloace. Germania urmăreşte astăzi în răz­­boiu ofensiv. Ea vrea să treacă peste trupul ţării noastre. GUVERNUL DEZERTEAZĂ DELA DATORIE In aceste momente grele, guvernul dezertează dela datoria lui. Rezultatul este o destrămare sufle­tească a naţiunii, în timp ce guvernul face pe zi ce trece, din ce în ce mai mult dovada cărora se supune cu docilitate. „ Bucuria cu care au primit unii din duşmanii hotarelor noastre debarcarea dlui Nicolae Titulescu este o dovadă. Guvernul este incapabil să reprezin­te interesul naţional şi demnitatea na­ţională. — --~r--V» Am ajuns astăzi să avem un guvern, care ne spune că sutem pe lista de condamnaţi la moarte şi că el nu are posibilitatea să ne apere. Observăm că de la un trimestru la al­tul se schimbă cu uşurinţă ne mai­po­menită miniştrii departamentelor na­ţionale şi asistăm la conflicte grave ca acelea dintre guvern şi Banca Na­ţională, conflicte ce surpă zilnic pre­stigiul şi autoritatea de Stat. In acelaş timp, în administraţie trăim într-o permanenţă a comisiilor interimare. In echilibrul politic era un partid li­beral. In fapt el e complect dispărut fiindcă a ab­zis dela pric© prestigiu şi ___ _ Cum întfelegem noi democraţia Nouă ne trebue democraţia româ­nească, adică democraţia rurală, demot­­craţia ţărănească. In preambulul programului nostru se arată limpede cum înţelegem noi democraţia în condiţiile noastre so­cial© şi naţiona­­le şi nou de cerinţe aie timpului: „Dacă admitem tendinţa că­tre o economie clarificată de îndruma­­re centrală, unitară şi coherent, ea e greu de concdiat în ordinea politică cu vechea democraţie individualistă şi a­­tomistică, bazată pe respectul dreptu­lui de abuz sau pe capriciile individu­lui izolat“. Ideia democratică e fără îndoială superioară multor forme de conducere a societăţilor omeneşti. Cu toate crizele ei trecătoare ea pare e­­ternă. Ideea de control, de răspundere, de egalitatea celor de merit egal, de minimum de libertate, sunt virtuţi de­finitiv câştigate în patrimoniul spiri­tual al omenirii. Numai forma în care se exercită de­mocraţia variază, după trebuinţele so­cietăţii IntriUn moment dat. Democra­ţia individualistă pare astăzi perima­tă. In locul ei trebuie să organizăm o democraţie socială de grupuri. In care să fie vorba şi de justiţie nu numai de drepturi"1. „Ţărănismul trebue să se preocupe astfel, în primul rând de organizarea politică a clasei pe car© o reprezintă, realizând o democraţie ru­rală şi în al doilea rând, de celelalte grupări sindicale sau profesionale, de care fatal se găsest© legată“. Ca incheere a acestui capitol rezum: România nu es­te pusă în dilema: ori comunism, ori hitlerism. Ambele ar duce-o la sfărâmarea­ ho­tarelor, pră­buşirea principiului monarhic, războiu civil. România îşi are formula ei proprie: Stat naţional-ţărănesc, rezemat pe va­lorificarea maximă a potenţialului ţă­rănesc, adică curat românesc, cn for­mă monarhică constituţională cu o de­mocraţie adaptată timpului şi specifi­cului ru­ral al ţării, ce implică colabo­rarea cu toate clasele producătoare ale naţiunii într-un ritm şi o, disciplină nouă, care nu importă reform© aven­turoase în domeniul intern, care să nu se facă în domeniul extern, nici instru­mentul Rusiei contra Germaniei, nici al Germaniei contra nusîri. Suntem convinşi că prin această me­todă vom realiza idealurile de refa­cere a Statului nostru. Stat naţional­­ţărănesc cu primatul muncii şi cu pre­ponderența agriculturii. (Continuare pe pag. I) Romania va participa ln cond­resul international de viticultura organizat la Tanis BUCUREŞTI, 30­­Siri. — Ziarul Capitala anunţă că la finele lunei Octombrie România va participa la congresul internaţional de viticultură organizat la Tunis, pentru discutarea problemei strugurilor şi fabricării mustului. Delegaţia română va fi pre­zidată de d. profesor T. Teodorescu directorul ge­neral din Ministerul Cooperaţiei. Minarea­lela Satu-Harc preludiul energiei acţiunii pe care o ia porni P.N.J. La li Octomvrie se va serbâtori In cadre solemne In fiucureşti «aniversarea fuziunii - Mari inifumri la graniţa de Vest şl prin­cipalele centre aie târli Pe linia tradiţionala­­ma­lonalâ a poliUcei­ileriie BUCUREŞTI, 30 (SIR). — După şe­dinţa comitetului de conducere al par­tidului naţional-ţărănesc, care — spre regretul amatorilor de desbinare şi vrajbă — a dovedit încă odată per­fecta unitate a partidului şi în care s-a reînoit deplina încredere din preşedin­tele partidului d. Ion Mihalache, parti­dul naţional-ţărănesc va porni o pu­ternică acţiune pentru luminarea mas­­selor şi alungarea guvernului corup­ţiei şi destrămării. Programul campaniei pe care o por­neşte partidul naţional-ţărănesc, a fost întocmit, astfel d. M. Ghelmo­veanu a reuşit să obţină de la Ministerul de In­terne autorizarea marei întrun­ii anti­­revizioniste care va avea loc la 4 Oct. la Satu-Mare1, şi adunării popporale convocată pe ziua de 11 Oct.i Ivrie în Capitală, cu care prilej se va serbă­­tori aniversarea de zece ani a­ fuziunii dintre partidul naţional din Ardeal şi partidul ţărănesc. Acestor întrunri le vor urma altele la graniiţa de Vest a ţării precum şi în o deosebită importanţă atât din nivet de vedere naţional cât şi din punctul de vedere al acţiunii de partid, pen­­tru că prin proporţiile sale întrunirea de la Satu-Mare va face dovadă că as­tăzi mai mult ca oricând România,­­ reprezentată prin cel mai puternic partid înţelege să strângă şi mai mult legăturile sale cu ţările cu cari are alianţe fireşti, continuând politica externă naţională şi tradiţională. Primul va lua cuvântul la marea în­trunire de la Satu-Mare d. Ion Iuihala­­che care va preciza punctul de vedere al partidului asupra problemelor ex­terne în strânsă legătură cu p­litica internă a ţării. Va vorbi apoi d. Iuliu Maniu şi dr. Nicolae Lup­u, cari vor împărtăşi părerile preşedint­­ui. Prin proporţiile sale întrunirea de la Satu-Mare va fi una dintre cele mai grandioase manifestări înăţioimiale. In schimb adunarea populară dela 11 Oc­­tomvrie va avea o mare im­partantă politică, fruntaşii partidului demon­strând încă odată perfecta uitate de importantele centre. Demonstra­ţia an- ' vederi care domnește în­ partid, tirevizionistă die la Satu Mare prezintă 5? x. % '*771 D. MIHAI POPOVICI D. IULIU MANIU Rezultatul alegerilor de la Camera de Industrie şi Comerţ din Bucureşti Bucureşti, 30 (SIR). „ Ieri au avut loc alegerile pentru desemnarea unui nou comitet de conducere al Camerei de Industrie şi Comerţ din Bucureşti. Alegătorii s-au prezentat în număr în­semnat, în tot timpul alegerilor dom­nind linişte şi o ordine perfectă. La categoria comerţul mare a fost aleasă lsta No. 2 în frunte cu profesorul Branco­viei, ea a întrunit 561 de voturi, contra 441 întrunită de lista No. 1 în frunte cu d. Niculescu-Ritz. La comer­ţul mic a reuşit deasemenea lista No. 2 în frunte cu Vasile Dumitrescu care a întrunit 1647 de voturi, contra 517 întrunită de lista No. 1. Reprezentanţii listei No. 1 de la Mi­cul comerţ în frunte cu d. Marinescu- Gopăceni au contestat alegerile pe mo­tivul că distribuirea cărţilor de alegă­tori s’a făcut în ziua alegerilor. Con­testația urmează să se judece de către Tribunalul de Ilfov. Burgos, 30 (Rador). — Junta naţio­nală a numit pie generalul Franco şef al armatei spaniole şi comandant şef al tuturor armatelor de operaţii. Acea­stă numire va fi adusă la cunoştinţa guvernelor streine. Din Goruna se comunică că trupele inaţionaliste au reuşit să taie legătura dintre Suguenza şi Madrid. Generalul Franco a declarat că după cucerirea o­­raşului Toledo, nu va întârzia să cuce­rească şi Madridul şi Malaga. Franco a mai declarat că Malaga va cădea în mânile naţionaliştilior imediat ce va sim­ţi nevoia. Coloana Castejou se pregăteşte pen­tru atacul contra Madridului şi depă­şise ieri dimineaţă cu 7 kilm, Toledo pe şoseaua care duce spre Madrid. Soldaţii din Regulares vor merge în fruntea armatei asediatoare. Radio Se­villa termină comunicatul ieri seară a­­nunţând că luarea Madridului va fi ORĂ 11 precedată de zile teribile. In legătură cu apropiata ofensivă asupra Madridu­lui, trupele naţionaliste au sosit asea­ră la Algesiras venind de la Ceuta. * Barcelona, 30 (Rador). — Tarraleda consilier delegat al preşedintelui Cam­­panys a declarat ieri reprezentantului agenţiei Havas, după reuniunea noului consiliu general al Cataloniei că, Con­siliul a aprobat decretul printre care mobilizarea tuturor piloţilor civili şi a tehnicienilor îmi armată. Acest lucru va permite mobilizarea generală extraor­dinară care va cuprinde bărbaţi între îs c.; /tn o om ra n imr» fî fvirvnot na AW AV tliC UlAAAj VV/ T WA JL JL A.JL V. front imediat ce vor avea pregătirea militară suficientă. Din Toledoi s­e a­­nunță că înainte de a părăsi orașul gu­­vernamentalii iau luat cu ei întregul material tehnic al fabricei de arme din acel oraș. .

Next