Patria, noiembrie 1936 (Anul 18, nr. 244-266)

1936-11-01 / nr. 244

Abonament anual — Fracţiuni de an, lunar “*• Pentru funcţionari, anual Fracţiuni de an, lunar IM**f 51 fi* kmttala PLATITA n HTJMIRAK iXr. mn/im­tllal ti XVIH'tea m, 244 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia: şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 36 Telefon­: 13-31 ABONAMENT: ---------Lei 700.­■ — -­ Lei 60.— ------Lei 600.— --------Lei 55-Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar------------Lei 45. Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.­­In străinătate dublu. Morgan al Partidului Raţional TArinasc Dumineca, 1 Noembrie 1936 9. jiirrcea Cancico­v $1 secretul Iul Ponichifiel In cercurile guvernamentale — din România nu din Spania — stăpâneşte iarăşi pan.ea. fch.t&nOJuk briiWi şi ameninţă să conducă nava spre stânca realităţilor, fără nici o putinţă de întoarcere. itegunui noerai, care îşi trăieşte in n­om­anna ultumicii iui cupe, se inneaca iu mucul Si iu scaunaiuri ce vor rama­­nea ue poiauua. nbtineiieu „uuiutii in­* Uitiugca, sau simrcuoa»­eior .iised­e ue pe vicinea iui J­aeusia vouă, aşa îŞi vor auuee anunte generaţiile ce vor ur­ma, uespre pai num inieiai roman, Oală ai micuţa pentru impiedecai uiţi tutre^ae, ueia au ieai progres pe plan pontic, economic si sociaa xvu vom euumara aci nici una din frauueie cari sum, pen.ru ^uvciuus ia­tare&eu, asemanaluare nestematelor l­ui îata, noi suntem siguri că d. Mir­­timii o coroana ne rajaii indian*­ixiei cea t­aueicov, nu va venusiona tieşi ini­­tiespre Lamuiup, despre lusonie xvioiuo- potriva viaovaţilor nu se va lua mei vauit despre l­otei uumiuescu sau un iei de măsură, lony iftescu, nu vom vorui. La­să îu- ! Din contră, aşa după cât suntem in­crustăm pentru ziua de azi, gestul de­­ formaţi va fi cnemat­­ie d.­­­atarescu Şi mare eroism al ului Mircea Mancicov, ministrul tezaurului nostru, care a fost tras pe sfoară de toţi colegii din caninei, că i-­ au prezentat situaţii fal­se, ca, departe de a se solda cu bento­n­eii, a cum afirmase d. Victor Amo­­nescu cu puţine zile înainte de muta­rea dsate în jocul dlui T­itulescu, — Bu­getul General va avea un mare deficit pe care guvernul nu vede, cum îl va v­tea acoperi. Ţara a ştiut din chiar ziua în care a făcut declaraţiile, că d. Victor Anto­­nescu, a spus un mare neadevăr, adică s-a încadrat perfect în mentalitatea li­berală, în ceea ce priveşte informarea ţării. Ţara ştia prin urmare că regi­mul fură de svântă şi totuşi bietul domn Cancicov se trezeşte într-o bună zi în situaţia popularului Politehinei. Aşa­dar ministrul de finanţe a fost mustrat foarte, pentru că îşi bagă nasul unde nu-i fierbe oala. In felul acesta excelenţa financiară va tăcea chitic, bugetul va fi muls spre bucuria poltronilor, iar ţara va con­tinua să fie fericită, nu cu excedente bugetare, ci ... partidul liberal care, chiar şi atunci când este ţintuit de un ministru la stâlpul infamiei, se simte mai tare ca ori­când. Tare fereşte, adăugăm noi, din mo­ment ce a reuşit să volatilizeze până şi bugetul general al statului. Numai că nu suntem departe de ziua socotelilor, deplin cum de s-a putut ajunge la re- Ahia atunci se va putea înţelege pe volta dlui Cancicov şi la demascarea nelegiuirilor liberale cari se ţin lanţ, spre cumplita desnădiţjde a ţării, tras pe sfoară. Colegii din cabinet i-au prezentat, situaţii îuisc. ivmo nu^et e­­emiiiirat, au »o exeeueme. auio posiin­­btttji uc a mai minţi popurmu* şi a-i propovautii rumi niucrai pe pamauc. L»ar iuti urne uu s au oprit tuen. L*o cum a anat ceeace stia satin, u. xviir. cea catidcov a fost pur­ si simplu ase uiat. A fost rugat sa o lase lua» moaie cu upăr­ea,a asta uu este a nu, uu va­n Ciuar et cnemat sa faca pe purnaiiui. l­urzuiu.aia unu uaucicov, aatoniu a­­cestor nenit'rsurL., a sporit mn muu sim­ţitor. Acum mmtsirm uosuu ue nuan­ţe, uupttce î-a retezat mux Uuţa posi­bilitatea de a mai anunţa buiefacerte regimului pe plan economic, ameninţa cu demisia. Daca nme*­înţeles nu se vor lua mă­suri împotriva vinovaţilor. A. Tribuna Morţii In­ Iota Parlamentului Vinovaţii care au produs prăbuşirea tribunei morţii din Cotroceni se cer­cetează şi să dăinuiesc încă tot numai în cercul oamenilor mărunţi. De altfel şi presa şi unii oameni politici au lă­sat chestiunea aceasta pe al doilea plan aşa că muşamaua de care se vorbea în­că de la început, se întinde uşor, cel puţin în ceea ce priveşte­ responsabili­tatea marilor vinovaţi. Aflăm acum că tribuna morţii va fi adusă în discuţia Parlamntului, unde se vor arăta pe larg vinovăţiile. Par­tidul naţional-ţărănesc, partidul dlui George Brătianu, partidul radical ţară­nesc şi chiar şi membrii ai majorităţii liberale vor cere de la tribuna Parla­­mentului limpezirea completă a crimi­nalei uşurinţi şi spiritului de afacerism care a pregătit tragedia dia Cotro­­ceni. _____ Până acum d. deputat Constantines­­cu-Boroieni a depus pe biroul Camerei o interpelare adresată primului minis­tru, ministrului de interne şi ministru­lui de justiţie, arătând cauzele crimei de la Cotroceni şi întrebând ce sanc­ţiuni s-au aplicat. La această discuţie, după toate pro­babilităţile aparatul pentru cenzurarea parlamentului va întră în funcțiune. fi face istorie, fi scrie istorie. In timp ce d. N. Iarga şi d. Lupaş — cel cunoscut în viaţa politică prin faimoasa chestiune a silingilor şi for­cepsurilor ministeriatului său de tris­tă şi hazlie pomenire,­­ au politicia­nizat Academia Română atacându-l cu patima lor moeratică pe d. Iuliu Ma­­niu şi acuzându-l cu fapte inexistente, în Cehoslovacia, primarul oraşului Praga, d. Baxa, cu ocazia recepţiei Su­veranului României, a evocat un crâm­­peiu de istorie prezidat de înţelepciu­nea politică a fostului preşedinte de consiliu. 1 .­­ „Deşi bogat in alte amintiri istorice, i — a spus d. Baxeţ — oraşul Praga evo­că Itotdeauna cu vie recunoştinţă a­­mintirea trupelor româneşti, care can­tonate la Praga, intr’un moment tragic al luptei noastre pentru neatârnare, au refuzat să devină unealta de oprima­re a fraţilor lor cehoslovaci”. Aceste recunoscătoare amintiri evo­pă sfârşitul lui octomvrie din 1918, când d. Iuliu Maniu coordona de la Viena acţiunea şi mişcarea trupelor româneşti, şi când dsa a dat ordin uni­tăţilor militare compuse din români transilvăneni, cantonate la Praga, să preia imperiul din mâna austriacilor şi să-l transmită comitetului naţional cehoslovac. Coincidenţa aceasta a insultelor de­bitate de d. Iorga şi a amintirii recu-­­ noscătoare din Cehoslovacia, este de-­­ sigur semnificativă.­­ Nu se uită însă aşa uşor chiar nici , în mijlocul talazurilor urii, că d. Iuliu Maniu A FĂCUT ISTORIE la Viena, la Alba-Iulia, la Sibiu, la Bucureşti, pe când d. Iorga A SCRIS DOAR ISTO­RIE, şi de multe ori şi asta — de foarte îndoelnică valoare, prin subiectivismul exagerat de care pretutindeni şi peste tot a făcut dovadă omul care a recu­noscut: Eu n’am fost eu”. De ziua economiei Astăzi, 31 Oct. este ziua internaţio­nală a economiei. Nu pentru că celelal­te 364 de zile ale anului sunt rezerva­te risipei, ci pentru a reaminti că mun­ca face bogăţia şi sănătatea, iar eco­­­nomia le păstrează. Ziua internaţională a economiei a­­duce aminte tuturora că „a fi scump la tărâţe şi ieftin la făină nu e econo­mie, şi că „a nu face nimic însemnea­ză a face datorii”. Nu vedem cum am putea contribui mai bine la propaganda pentru instau­rarea în viaţa publică şi în viaţa pri­vată a principiului economiei, decât reamintind câteva proverbe şi cugetări asupra economiei care singură garan­tează progresul individual şi social. „Economia este primul principiu al succesului. Ea creiază independenţa. (Thomas Lipton). Dacă vrei să fii asigurat începe cum trebuie, începe să economiseşti. (Roosevelt). Un copil care ştie să economisească banul iar se va întâmpla să fie un om rău sau un falit. (Gladstone). „Luptaţi împotriva nereuşitei cu a­­juto­rul economiei”.* Ce­l mai bun isvor de bogăţie în fa­milie ca şi în stat este economia, fiica prudenţei, sora cumpătării şi mama li­bertăţii. (Cicero). Se schimba legea responsab­lităţii ministeriale ■. In consiliile de miniştri ţinute în goana trenului de la Sinaia la Bucu­reşti, sau dela Bucureşti la Sinaia, se desbat probleme de stat dintre cele mai importante, se redactează şi se modifică legi, se iau măsuri,­se execu­tă hotărâri... Consiliile de miniştri de altfel nu se mai ţin la preşidenţie decât foarte rar. Chestiunile de resortul consiliului se discută la locuinţele particulare ale miniştrior în consfătuiri restrânse la participarea alor 2—3 şefi de depar­tamente. Aflăm că la o astfel de conferinţă s’a discutat şi s’a hotărât modificarea legii de responsabilitate ministerială. Era şi timpul pentru aceasta modi­ficare, pentrucă se apropie ceasul răs­punderilor. Iar afacerismul, nepotis­mul, traficul de influenţe, abuzul fla­grant,­­ care au caracterizat şi carac­terizează guvernarea liberală, vor for­ma obiectul unei justificate chemări la răspundere. Presimt miniştrii liberali coşmarul viitoarei trageri la răspundere şi mo­difică legea responsabilităţii ministe­riale pentru a scăpa mai uşor de sanc­ţiuni? D. prof. Valeriu Moldovan la Cernăuţi CLUJ, 31.­­ Cu trenul de astăzi di­mineaţă, d. prof. dr. Valeriu Moldo­van, vicepreşedinte al partidului naţio­­nal-ţărănesc a plecat la Cernăuţi, un­de va lua cuvântul la marea întrunire antirevizionistă în numele Ardealului. S a redeschis Caslnool dela Sinaia București, 31. (Dela coresp. nostru). Azi la ora 4 s’a redeschis Casinoul de­la Sinaia, în saloanele căruia se joacă toate jocurile de noroc, chemin de fer, baccarat, braziliană, etc. interzise prin legea jocurilor de noroc. Jocurile au fost reluate în baza unei autorizaţii a Ministerului de Interne. Știrea redeschiderii Casinoului din Sinaia a produs stupoare în toate cer­curile din Capitală. 0» «fetuit Muzeul Asociatione SIBIU. ­SOClApUmt ­in nou complot impotriva lui Stalin MOSCOVA, Bl (Tel. part.). — Poliţia secretă sovietică a descoperit o nouă conspiraţie împotriva lui Stalin. S’au operat numeroase arestări. Printre cei arestaţi se află academicieni, pro­fesori universitari, scriitori şi ziarişti. Specula cu­ pielea $1 talpa" in doua săptămâni dda 160 Ici la 240 ici Micii Industriași cer o emeltete pentru a se constata motivele vertiginoasei scumpiri a pielăriei In alarma noastră dată in legătură cu galopul speculei, am arătat încă a­­cum două săptămâni faptul, că toate mărfurile de primă necesitate s’au scumpit în mod vertiginos. Cimentul, făina, stofele, hainele, dar mai ales talpa şi pielea au înregistrat urcări de preţuri de speculă ordinară. Tendinţa de urcare nu s’a oprit, pre­ţurile şi astăzi încă sunt în continuă creştere, dar nici o măsură pentru în­­frânarea ei, nici o sancţiune împotri-­­ va acelora care exploatează publicul consumator, nu s’a luat din partea ni­mănui. Se pare chiar că declaraţiile­­ făcute cu atâta energie de către dife-­­ riţi membri ai guvernului, au reuşit să suspende fără apel legea contra spe­culei care de altful nu prea s’a aplicat. Din luna Septemvrie încoace, preţul kg-ului de talpă de exemplu a urcat dela 160 Lei la 230—240 Lei. In aceeaş proporţie ba poate şi mai mult a urcat preţul pieței de toate categoriile. In legătură cu aceasta situaţie, o de­legaţie a Uniunii micilor industriaşi din Cluj, piaţa Mihai Viteazul 17, ne-a cercetat la redacţie cerându-ne spriji­nul la­­lupta lor pentru înfrângerea speculei. Uniunea micilor industriaşi din Cluj a ţinut ieri o şedinţă în legătură cu scumpirea excesivă a articolelor de pielărie. Din sânul uniunii s’a ales o dele­gaţie care să se prezinte la Came­ra de Muncă, la Prefectură, la­ Pri­mărie şi la Inspectoratul general comercial din Cluj, cărora să le ceară instituirea unei anchete ur­gente pentru constatarea şi verifi­carea motivelor urcării preţurilor la articolele de pielărie. In acelaş timp Uniunea micilor in­dustriaşi de la Cluj a cerut preţurile ar­ticolelor de pielărie din toate oraşele din Ardeal şi Banat pentru că întocmin­­du-se o statistică, împreună cu un me­moriu să fie trimisă MinisteruluiIindu­­striei şi comerţului, arătându-se situa­ţia intolerabilă de acum. Delegaţia micilor industriaşi ne-a mai adus la cunoştinţă şi faptul pe ca­re noi l-am subliniat de altfel la timp, că unele fabrici care au şi secţii de confecţionat încălţăminte, profitând de faptul că au scumpit talpa şi pielea, îşi desfac marfa confecţionată pe pre­ţuri mai ieftine ca înainte, lovind şi în acest fel în existenţa micilor industriaşi cărora le vând talpă şi piele scumpă. In acelaş timp fabricele de talpă şi pie­le contând la o urcare şi mai mare a preţurilor, nu lasă pe piaţă decât can­tităţi foarte mici, aşa că marfa pe lân­gă că este scumpă, este şi puţină. Iată deci că faţă de lipsa de mărfuri a guvernului şi a Minis­terului de resort, în faţa speculei, începe reacţiunea opiniei publice. Dacă transmitem doleanţele micilor industriaşi, forurilor în drept, o facem pentru că să reamintim că guvernul şi ministrul de industrie au promis mă­suri drastice pentru infrânarea specu­lei, măsur­i care însă au rămas până astăzi numai declaraţii şi intenţiuni. Sau ministrul de industrie şi comerţ vrea să dovedească prin lipsa aceasta de măsuri că a desgropat prin decla­raţiile sale legea împotriva speculei numai pentru că hienele pieţii să vadă în acest fapt asigurarea unei impuni­tăţi încurajatoare? Frămânărie liberale din arde Onor­uri regionaliste Pentru oameni cari nu reprezintă Intru nimic Ardea­­l CLUJ, 31. — Frământările­­din tabă­ra liberală ardeleană despre care am vorbit în câteva rânduri în coloanele ziarului nostru, continuă nu numai să dureze dar şi să sporească. Nu e vorba numai de o simplă luptă de concurenţă între dd. Al. Lapediatu şi Vaier Pop — luptă care în sânul guvernului, cel puţin deocamdată s-a rezolvit în favoarea dlui Vaier Pop, deţinătorul portofoliului de indus­trie şi comerţ, pe câtă vreme d. I­ape­­datu se complace doar în m­­­ie figu­rant, — ci de nemulţumiri care au de­venit generale în aproape toate organi­­zaţiunile guvernamentale ardelene. Aceste nemulţumiri au răsbătut îr. public în câteva rânduri. Recent ele urmau să deslănţuie o serie de protes­te con^esul tiu^^i”1­” libera! con­vocat la Ciul die d. Ti­tu Gane, dar con­tramandat la ordinul conducerii de p­artid. In legătură cu contramandarea a­­cestui congres circulă informaţiuni dintre cele mai interesante. Se spune astfel că d. Lapedatu a fost nevoit să asculte un adevărat potop de proteste şi nemulţumiri din partea unei delega­ţii de frlamentari şi şefi de organiza­ţii liberale din Ardeal, care au­­nut să-şi spună cuvântul în ce priveşte par­ticm­iue Ardealului liberal la guver­nare. Dacă înainte vreme de bine de rău, Ardealul liberal a fost reprezentat în Gu­vern de dd. Lanedatu, Cipăianu, Vaier Po­p şi Vaier Roman, încetul cu încetul s‘a ajns la situaţia unui sin­gur ardelean în g­uvern — d. Vaier Pot) — cî acesta liberal die foarte recentă dată. In scimb au fost -^’omovaţi la ono­ruri regionaliste” oameni cari nu au nici un titlu în provincia pe care o re­prezintă în guvern. In categoria a­­cestora se înşiruie dd. Ştefănescu Goat­-­ Tiberiu Moşoiu şi încearcă să între prin toate mijloacele d. Titu Ga­ne. Faptul că domnii aceştia au fost nu­miţi în :Univari, se datoreşte doriinţii de a se satisface cererea de participa­re la opera de guvernare a liberaliilor ardeleni. Cei cari poarta însă aceste demnităţi onoruri regionale, nu re­prezintă Ardealul liberal şi nu au a­­proa­pe nici o legătură cu firavele or­ganizaţii ardelene ale guvernului. Nemulţumirile acestea sunt în creş­tere, iar dacă întrevederea pe care A­d- Tătărescu va avea-o cu şefii de orga­nizaţii liberale din Ardeal nu va schim­ba nimic din actuala reprezentare a Ardealului liberal în guvern, ne putem aştepta la o acţiune politică dintre cele mai interesante. Un tjrav condid­ Stelian Popescu—Pamfil Selcaru BUCUREȘTI, 31 (Dela coresp. nos­tru). Un grav conflict a izbucnit re-­­ cent între dd. Steliai­ Popescu, dir. zia-­­­rului „Universul“ și Pamfil Se­caru, I dir. ziarului „Curentul1*. Conflictul dintre cei doi directori de z’«r, a dege-­­ nerat într'atât încât din cereurile „U­­­niversului1' s‘a cerut revizuirea a voii dlui Pamfil Şeicaru. Drectorul „Curentului”, este foarte afectat de acest fapt, mai ales că în „Universul“ a apărut această știre. Se crede că d. Pamfil Şeicaru nu va lăsa fără răspuns gestul dir. „Universului*1 O telegramă a dini iuliu r­ad­u Dl Iuliu Maniu fiind suferind şi ne­putând participa la măreaţa manifes­taţie antirevizionistă organizată Dumi­necă, 25 octomvrie la Chişinău de că­tre partidul naţional-ţărănesc a trimis următoarea telegramă: Dlui PAN HALIPPA, fost ministru Fiind încă suferind, regret nespus de mult că nu pot să particip la întru­nire. Rog interpretaţi salutările mele frăţeşti şi cele mai bune­ urări pe., adunarea de manifestare a voinţei na­ţionale. Cu cele mai bune salutări, IULIU MANIU CHISINAU. Procesul de la Braşov Peste câteva zile se va desbate în fa­ţa Consiiului de război din Braşov, procesul celor cinci gardişti cari au a­­meninţat la Sinaia cu moartea pe fruntaşul nostru d. Vu­rgil Madgearu. Şi întrucât procesul acesta ne intere­sează în chip special, ţinem să mărtu­risim de la început, că nu ne punem în postura de parte civilă şi că nu urmă­rim desbaterile lui decât ca fenomen de discrepanţă morală. Nu vrem să reţinem nici una din figurile acuzaţi­lor, după cum ne este indiferentă blândeţea, sau severitatea legii ce ni se cuvine. N­oi socotim nişte simple instrumente în mânile unor mari vinovaţi, unelte oarbe în slujba unor responsabili, atât in faţa leglor, cât şi in faţa istoriei. Deci cuvântul nostru se transformă in gravă acuză împotriva acestora din urmă; tot ce avem de spus porneşte dea descoperirea integrată a autorilor morali, întreaga noastră participare la proces e determinată de necesitatea de­ a opri încetăţenirea sinistrei şco­li de la lanka Puszta în ogorul românesc. Cine a trimis pe cei cinci incon­ştienţi să ameninţe cu moartea pe d. Virgil Madgearu? Cine au fost agenţii provocatori şoptind la ureche unelte­lor, că fruntaşul nostru este duşmanul naţionalismului şi că el trebuie supri­mat? Cine a întreţinut şi cine întreţi­ne o atmosferă de asasinat împotriva conducătorior partidului naţional­­ţărănesc? Cine sunt dascălii revolve­rului şi cine sunt pedagogii crimei In­trodusă ca mijloc de luptă în viaţa pu­blică? Pe aceştia vrem să-i identificăm şi toate sancţiunile împotriva acestora le cerem. Este autorul moral al amenin­ţării de la Sinaia, Corneliu Codreanu? Cu atât mai limpede, fiindcă noi nu suntem partidul liberal cu o duzină de miniştri lipsiţi de cea mai elementară demnitate de­ a apăra memoria lui I. G. Duca. Sau, se ascund în dosul celor cinci inconştienţi forţe oculte cari văd o primejdie în capacitatea şi reformele preconizate de­­ Virgil Madgearu? în­dreptăm firul investigaţiilor noastre şi în această direcţie, fiindcă vrem să sucim gâtul în fâşie mercenarismului mexican pus să arbitreze între concep­ţii de stat şi în lupta dintre trusturi. Or, ceace s’a petrecut la Sinaia, nu-i decât consecinţa violenţelor declanşa­te de grupările extremiste şi de nau­fragiaţii vieţii publice? Atunci proce­sul pentru noi devine un început de stigmatizare iar ordonanţa definitivă un prilej de-a stabili toate responsa­bilităţile pentru desmăţul moral ce des­figurează sufletul românesc. (Gazeta Braşovului). — Y ._YÂLK.—• -jácU­-jiii... Mi Giermania nu-şi devalo­rizează moneda PARIS, 31 (Tel, Parisi — Agenţia „Havas” anunţă din Berlin că d­. Schie­­berer, consilier la ministerul econo­miei naţionale a acordat ziaruiu „An­griff” un interview în care se ocupă de problema deval­orizării. D. Schiebe­rer arată că pentru Germana nu se poate pune problema devalorizării de­cât în cazul când si ar putea plasa pro­dusele industriale și ar găsi o sursă de aprovizionare cu alimente« ___( 1 ! I 1 1 I . fs-

Next