Patria, noiembrie 1936 (Anul 18, nr. 244-266)
1936-11-01 / nr. 244
Abonament anual — Fracţiuni de an, lunar “*• Pentru funcţionari, anual Fracţiuni de an, lunar IM**f 51 fi* kmttala PLATITA n HTJMIRAK iXr. mn/imtllal ti XVIH'tea m, 244 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia: şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 36 Telefon: 13-31 ABONAMENT: ---------Lei 700.■ — - Lei 60.— ------Lei 600.— --------Lei 55-Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar------------Lei 45. Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. Morgan al Partidului Raţional TArinasc Dumineca, 1 Noembrie 1936 9. jiirrcea Cancicov $1 secretul Iul Ponichifiel In cercurile guvernamentale — din România nu din Spania — stăpâneşte iarăşi pan.ea. fch.t&nOJuk briiWi şi ameninţă să conducă nava spre stânca realităţilor, fără nici o putinţă de întoarcere. itegunui noerai, care îşi trăieşte in nomanna ultumicii iui cupe, se inneaca iu mucul Si iu scaunaiuri ce vor ramanea ue poiauua. nbtineiieu „uuiutii in* Uitiugca, sau simrcuoa»eior .iisede ue pe vicinea iui Jaeusia vouă, aşa îŞi vor auuee anunte generaţiile ce vor urma, uespre pai num inieiai roman, Oală ai micuţa pentru impiedecai uiţi tutre^ae, ueia au ieai progres pe plan pontic, economic si sociaa xvu vom euumara aci nici una din frauueie cari sum, pen.ru ^uvciuus iatare&eu, asemanaluare nestematelor lui îata, noi suntem siguri că d. Mirtimii o coroana ne rajaii indian*ixiei cea taueicov, nu va venusiona tieşi initiespre Lamuiup, despre lusonie xvioiuo- potriva viaovaţilor nu se va lua mei vauit despre lotei uumiuescu sau un iei de măsură, lony iftescu, nu vom vorui. Lasă îu- ! Din contră, aşa după cât suntem incrustăm pentru ziua de azi, gestul de formaţi va fi cnematie d.atarescu Şi mare eroism al ului Mircea Mancicov, ministrul tezaurului nostru, care a fost tras pe sfoară de toţi colegii din caninei, că i- au prezentat situaţii false, ca, departe de a se solda cu bentoneii, a cum afirmase d. Victor Amonescu cu puţine zile înainte de mutarea dsate în jocul dlui Titulescu, — Bugetul General va avea un mare deficit pe care guvernul nu vede, cum îl va vtea acoperi. Ţara a ştiut din chiar ziua în care a făcut declaraţiile, că d. Victor Antonescu, a spus un mare neadevăr, adică s-a încadrat perfect în mentalitatea liberală, în ceea ce priveşte informarea ţării. Ţara ştia prin urmare că regimul fură de svântă şi totuşi bietul domn Cancicov se trezeşte într-o bună zi în situaţia popularului Politehinei. Aşadar ministrul de finanţe a fost mustrat foarte, pentru că îşi bagă nasul unde nu-i fierbe oala. In felul acesta excelenţa financiară va tăcea chitic, bugetul va fi muls spre bucuria poltronilor, iar ţara va continua să fie fericită, nu cu excedente bugetare, ci ... partidul liberal care, chiar şi atunci când este ţintuit de un ministru la stâlpul infamiei, se simte mai tare ca oricând. Tare fereşte, adăugăm noi, din moment ce a reuşit să volatilizeze până şi bugetul general al statului. Numai că nu suntem departe de ziua socotelilor, deplin cum de s-a putut ajunge la re- Ahia atunci se va putea înţelege pe volta dlui Cancicov şi la demascarea nelegiuirilor liberale cari se ţin lanţ, spre cumplita desnădiţjde a ţării, tras pe sfoară. Colegii din cabinet i-au prezentat, situaţii îuisc. ivmo nu^et eemiiiirat, au »o exeeueme. auio posiinbtttji uc a mai minţi popurmu* şi a-i propovautii rumi niucrai pe pamauc. L»ar iuti urne uu s au oprit tuen. L*o cum a anat ceeace stia satin, u. xviir. cea catidcov a fost pur si simplu ase uiat. A fost rugat sa o lase lua» moaie cu upărea,a asta uu este a nu, uu van Ciuar et cnemat sa faca pe purnaiiui. lurzuiu.aia unu uaucicov, aatoniu acestor nenit'rsurL., a sporit mn muu simţitor. Acum mmtsirm uosuu ue nuanţe, uupttce î-a retezat mux Uuţa posibilitatea de a mai anunţa buiefacerte regimului pe plan economic, ameninţa cu demisia. Daca nme*înţeles nu se vor lua măsuri împotriva vinovaţilor. A. Tribuna Morţii In Iota Parlamentului Vinovaţii care au produs prăbuşirea tribunei morţii din Cotroceni se cercetează şi să dăinuiesc încă tot numai în cercul oamenilor mărunţi. De altfel şi presa şi unii oameni politici au lăsat chestiunea aceasta pe al doilea plan aşa că muşamaua de care se vorbea încă de la început, se întinde uşor, cel puţin în ceea ce priveşte responsabilitatea marilor vinovaţi. Aflăm acum că tribuna morţii va fi adusă în discuţia Parlamntului, unde se vor arăta pe larg vinovăţiile. Partidul naţional-ţărănesc, partidul dlui George Brătianu, partidul radical ţarănesc şi chiar şi membrii ai majorităţii liberale vor cere de la tribuna Parlamentului limpezirea completă a criminalei uşurinţi şi spiritului de afacerism care a pregătit tragedia dia Cotroceni. _____ Până acum d. deputat Constantinescu-Boroieni a depus pe biroul Camerei o interpelare adresată primului ministru, ministrului de interne şi ministrului de justiţie, arătând cauzele crimei de la Cotroceni şi întrebând ce sancţiuni s-au aplicat. La această discuţie, după toate probabilităţile aparatul pentru cenzurarea parlamentului va întră în funcțiune. fi face istorie, fi scrie istorie. In timp ce d. N. Iarga şi d. Lupaş — cel cunoscut în viaţa politică prin faimoasa chestiune a silingilor şi forcepsurilor ministeriatului său de tristă şi hazlie pomenire, au politicianizat Academia Română atacându-l cu patima lor moeratică pe d. Iuliu Maniu şi acuzându-l cu fapte inexistente, în Cehoslovacia, primarul oraşului Praga, d. Baxa, cu ocazia recepţiei Suveranului României, a evocat un crâmpeiu de istorie prezidat de înţelepciunea politică a fostului preşedinte de consiliu. 1 . „Deşi bogat in alte amintiri istorice, i — a spus d. Baxeţ — oraşul Praga evocă Itotdeauna cu vie recunoştinţă amintirea trupelor româneşti, care cantonate la Praga, intr’un moment tragic al luptei noastre pentru neatârnare, au refuzat să devină unealta de oprimare a fraţilor lor cehoslovaci”. Aceste recunoscătoare amintiri evopă sfârşitul lui octomvrie din 1918, când d. Iuliu Maniu coordona de la Viena acţiunea şi mişcarea trupelor româneşti, şi când dsa a dat ordin unităţilor militare compuse din români transilvăneni, cantonate la Praga, să preia imperiul din mâna austriacilor şi să-l transmită comitetului naţional cehoslovac. Coincidenţa aceasta a insultelor debitate de d. Iorga şi a amintirii recu- noscătoare din Cehoslovacia, este de- sigur semnificativă. Nu se uită însă aşa uşor chiar nici , în mijlocul talazurilor urii, că d. Iuliu Maniu A FĂCUT ISTORIE la Viena, la Alba-Iulia, la Sibiu, la Bucureşti, pe când d. Iorga A SCRIS DOAR ISTORIE, şi de multe ori şi asta — de foarte îndoelnică valoare, prin subiectivismul exagerat de care pretutindeni şi peste tot a făcut dovadă omul care a recunoscut: Eu n’am fost eu”. De ziua economiei Astăzi, 31 Oct. este ziua internaţională a economiei. Nu pentru că celelalte 364 de zile ale anului sunt rezervate risipei, ci pentru a reaminti că munca face bogăţia şi sănătatea, iar economia le păstrează. Ziua internaţională a economiei aduce aminte tuturora că „a fi scump la tărâţe şi ieftin la făină nu e economie, şi că „a nu face nimic însemnează a face datorii”. Nu vedem cum am putea contribui mai bine la propaganda pentru instaurarea în viaţa publică şi în viaţa privată a principiului economiei, decât reamintind câteva proverbe şi cugetări asupra economiei care singură garantează progresul individual şi social. „Economia este primul principiu al succesului. Ea creiază independenţa. (Thomas Lipton). Dacă vrei să fii asigurat începe cum trebuie, începe să economiseşti. (Roosevelt). Un copil care ştie să economisească banul iar se va întâmpla să fie un om rău sau un falit. (Gladstone). „Luptaţi împotriva nereuşitei cu ajutorul economiei”.* Cel mai bun isvor de bogăţie în familie ca şi în stat este economia, fiica prudenţei, sora cumpătării şi mama libertăţii. (Cicero). Se schimba legea responsablităţii ministeriale ■. In consiliile de miniştri ţinute în goana trenului de la Sinaia la Bucureşti, sau dela Bucureşti la Sinaia, se desbat probleme de stat dintre cele mai importante, se redactează şi se modifică legi, se iau măsuri,se execută hotărâri... Consiliile de miniştri de altfel nu se mai ţin la preşidenţie decât foarte rar. Chestiunile de resortul consiliului se discută la locuinţele particulare ale miniştrior în consfătuiri restrânse la participarea alor 2—3 şefi de departamente. Aflăm că la o astfel de conferinţă s’a discutat şi s’a hotărât modificarea legii de responsabilitate ministerială. Era şi timpul pentru aceasta modificare, pentrucă se apropie ceasul răspunderilor. Iar afacerismul, nepotismul, traficul de influenţe, abuzul flagrant, care au caracterizat şi caracterizează guvernarea liberală, vor forma obiectul unei justificate chemări la răspundere. Presimt miniştrii liberali coşmarul viitoarei trageri la răspundere şi modifică legea responsabilităţii ministeriale pentru a scăpa mai uşor de sancţiuni? D. prof. Valeriu Moldovan la Cernăuţi CLUJ, 31. Cu trenul de astăzi dimineaţă, d. prof. dr. Valeriu Moldovan, vicepreşedinte al partidului naţional-ţărănesc a plecat la Cernăuţi, unde va lua cuvântul la marea întrunire antirevizionistă în numele Ardealului. S a redeschis Caslnool dela Sinaia București, 31. (Dela coresp. nostru). Azi la ora 4 s’a redeschis Casinoul dela Sinaia, în saloanele căruia se joacă toate jocurile de noroc, chemin de fer, baccarat, braziliană, etc. interzise prin legea jocurilor de noroc. Jocurile au fost reluate în baza unei autorizaţii a Ministerului de Interne. Știrea redeschiderii Casinoului din Sinaia a produs stupoare în toate cercurile din Capitală. 0» «fetuit Muzeul Asociatione SIBIU. SOClApUmt in nou complot impotriva lui Stalin MOSCOVA, Bl (Tel. part.). — Poliţia secretă sovietică a descoperit o nouă conspiraţie împotriva lui Stalin. S’au operat numeroase arestări. Printre cei arestaţi se află academicieni, profesori universitari, scriitori şi ziarişti. Specula cu pielea $1 talpa" in doua săptămâni dda 160 Ici la 240 ici Micii Industriași cer o emeltete pentru a se constata motivele vertiginoasei scumpiri a pielăriei In alarma noastră dată in legătură cu galopul speculei, am arătat încă acum două săptămâni faptul, că toate mărfurile de primă necesitate s’au scumpit în mod vertiginos. Cimentul, făina, stofele, hainele, dar mai ales talpa şi pielea au înregistrat urcări de preţuri de speculă ordinară. Tendinţa de urcare nu s’a oprit, preţurile şi astăzi încă sunt în continuă creştere, dar nici o măsură pentru înfrânarea ei, nici o sancţiune împotri- va acelora care exploatează publicul consumator, nu s’a luat din partea nimănui. Se pare chiar că declaraţiile făcute cu atâta energie de către dife- riţi membri ai guvernului, au reuşit să suspende fără apel legea contra speculei care de altful nu prea s’a aplicat. Din luna Septemvrie încoace, preţul kg-ului de talpă de exemplu a urcat dela 160 Lei la 230—240 Lei. In aceeaş proporţie ba poate şi mai mult a urcat preţul pieței de toate categoriile. In legătură cu aceasta situaţie, o delegaţie a Uniunii micilor industriaşi din Cluj, piaţa Mihai Viteazul 17, ne-a cercetat la redacţie cerându-ne sprijinul lalupta lor pentru înfrângerea speculei. Uniunea micilor industriaşi din Cluj a ţinut ieri o şedinţă în legătură cu scumpirea excesivă a articolelor de pielărie. Din sânul uniunii s’a ales o delegaţie care să se prezinte la Camera de Muncă, la Prefectură, la Primărie şi la Inspectoratul general comercial din Cluj, cărora să le ceară instituirea unei anchete urgente pentru constatarea şi verificarea motivelor urcării preţurilor la articolele de pielărie. In acelaş timp Uniunea micilor industriaşi de la Cluj a cerut preţurile articolelor de pielărie din toate oraşele din Ardeal şi Banat pentru că întocmindu-se o statistică, împreună cu un memoriu să fie trimisă MinisteruluiIindustriei şi comerţului, arătându-se situaţia intolerabilă de acum. Delegaţia micilor industriaşi ne-a mai adus la cunoştinţă şi faptul pe care noi l-am subliniat de altfel la timp, că unele fabrici care au şi secţii de confecţionat încălţăminte, profitând de faptul că au scumpit talpa şi pielea, îşi desfac marfa confecţionată pe preţuri mai ieftine ca înainte, lovind şi în acest fel în existenţa micilor industriaşi cărora le vând talpă şi piele scumpă. In acelaş timp fabricele de talpă şi piele contând la o urcare şi mai mare a preţurilor, nu lasă pe piaţă decât cantităţi foarte mici, aşa că marfa pe lângă că este scumpă, este şi puţină. Iată deci că faţă de lipsa de mărfuri a guvernului şi a Ministerului de resort, în faţa speculei, începe reacţiunea opiniei publice. Dacă transmitem doleanţele micilor industriaşi, forurilor în drept, o facem pentru că să reamintim că guvernul şi ministrul de industrie au promis măsuri drastice pentru infrânarea speculei, măsuri care însă au rămas până astăzi numai declaraţii şi intenţiuni. Sau ministrul de industrie şi comerţ vrea să dovedească prin lipsa aceasta de măsuri că a desgropat prin declaraţiile sale legea împotriva speculei numai pentru că hienele pieţii să vadă în acest fapt asigurarea unei impunităţi încurajatoare? Frămânărie liberale din arde Onoruri regionaliste Pentru oameni cari nu reprezintă Intru nimic Ardeal CLUJ, 31. — Frământăriledin tabăra liberală ardeleană despre care am vorbit în câteva rânduri în coloanele ziarului nostru, continuă nu numai să dureze dar şi să sporească. Nu e vorba numai de o simplă luptă de concurenţă între dd. Al. Lapediatu şi Vaier Pop — luptă care în sânul guvernului, cel puţin deocamdată s-a rezolvit în favoarea dlui Vaier Pop, deţinătorul portofoliului de industrie şi comerţ, pe câtă vreme d. Iapedatu se complace doar în mie figurant, — ci de nemulţumiri care au devenit generale în aproape toate organizaţiunile guvernamentale ardelene. Aceste nemulţumiri au răsbătut îr. public în câteva rânduri. Recent ele urmau să deslănţuie o serie de proteste con^esul tiu^^i”1” libera! convocat la Ciul die d. Titu Gane, dar contramandat la ordinul conducerii de partid. In legătură cu contramandarea acestui congres circulă informaţiuni dintre cele mai interesante. Se spune astfel că d. Lapedatu a fost nevoit să asculte un adevărat potop de proteste şi nemulţumiri din partea unei delegaţii de frlamentari şi şefi de organizaţii liberale din Ardeal, care aunut să-şi spună cuvântul în ce priveşte particmiue Ardealului liberal la guvernare. Dacă înainte vreme de bine de rău, Ardealul liberal a fost reprezentat în Guvern de dd. Lanedatu, Cipăianu, Vaier Pop şi Vaier Roman, încetul cu încetul s‘a ajns la situaţia unui singur ardelean în guvern — d. Vaier Pot) — cî acesta liberal die foarte recentă dată. In scimb au fost -^’omovaţi la onoruri regionaliste” oameni cari nu au nici un titlu în provincia pe care o reprezintă în guvern. In categoria acestora se înşiruie dd. Ştefănescu Goat- Tiberiu Moşoiu şi încearcă să între prin toate mijloacele d. Titu Gane. Faptul că domnii aceştia au fost numiţi în :Univari, se datoreşte doriinţii de a se satisface cererea de participare la opera de guvernare a liberaliilor ardeleni. Cei cari poarta însă aceste demnităţi onoruri regionale, nu reprezintă Ardealul liberal şi nu au aproape nici o legătură cu firavele organizaţii ardelene ale guvernului. Nemulţumirile acestea sunt în creştere, iar dacă întrevederea pe care Ad- Tătărescu va avea-o cu şefii de organizaţii liberale din Ardeal nu va schimba nimic din actuala reprezentare a Ardealului liberal în guvern, ne putem aştepta la o acţiune politică dintre cele mai interesante. Un tjrav condid Stelian Popescu—Pamfil Selcaru BUCUREȘTI, 31 (Dela coresp. nostru). Un grav conflict a izbucnit re- cent între dd. Steliai Popescu, dir. zia-rului „Universul“ și Pamfil Secaru, I dir. ziarului „Curentul1*. Conflictul dintre cei doi directori de z’«r, a dege- nerat într'atât încât din cereurile „Universului1' s‘a cerut revizuirea a voii dlui Pamfil Şeicaru. Drectorul „Curentului”, este foarte afectat de acest fapt, mai ales că în „Universul“ a apărut această știre. Se crede că d. Pamfil Şeicaru nu va lăsa fără răspuns gestul dir. „Universului*1 O telegramă a dini iuliu radu Dl Iuliu Maniu fiind suferind şi neputând participa la măreaţa manifestaţie antirevizionistă organizată Duminecă, 25 octomvrie la Chişinău de către partidul naţional-ţărănesc a trimis următoarea telegramă: Dlui PAN HALIPPA, fost ministru Fiind încă suferind, regret nespus de mult că nu pot să particip la întrunire. Rog interpretaţi salutările mele frăţeşti şi cele mai bune urări pe., adunarea de manifestare a voinţei naţionale. Cu cele mai bune salutări, IULIU MANIU CHISINAU. Procesul de la Braşov Peste câteva zile se va desbate în faţa Consiiului de război din Braşov, procesul celor cinci gardişti cari au ameninţat la Sinaia cu moartea pe fruntaşul nostru d. Vurgil Madgearu. Şi întrucât procesul acesta ne interesează în chip special, ţinem să mărturisim de la început, că nu ne punem în postura de parte civilă şi că nu urmărim desbaterile lui decât ca fenomen de discrepanţă morală. Nu vrem să reţinem nici una din figurile acuzaţilor, după cum ne este indiferentă blândeţea, sau severitatea legii ce ni se cuvine. Noi socotim nişte simple instrumente în mânile unor mari vinovaţi, unelte oarbe în slujba unor responsabili, atât in faţa leglor, cât şi in faţa istoriei. Deci cuvântul nostru se transformă in gravă acuză împotriva acestora din urmă; tot ce avem de spus porneşte dea descoperirea integrată a autorilor morali, întreaga noastră participare la proces e determinată de necesitatea de a opri încetăţenirea sinistrei şcoli de la lanka Puszta în ogorul românesc. Cine a trimis pe cei cinci inconştienţi să ameninţe cu moartea pe d. Virgil Madgearu? Cine au fost agenţii provocatori şoptind la ureche uneltelor, că fruntaşul nostru este duşmanul naţionalismului şi că el trebuie suprimat? Cine a întreţinut şi cine întreţine o atmosferă de asasinat împotriva conducătorior partidului naţionalţărănesc? Cine sunt dascălii revolverului şi cine sunt pedagogii crimei Introdusă ca mijloc de luptă în viaţa publică? Pe aceştia vrem să-i identificăm şi toate sancţiunile împotriva acestora le cerem. Este autorul moral al ameninţării de la Sinaia, Corneliu Codreanu? Cu atât mai limpede, fiindcă noi nu suntem partidul liberal cu o duzină de miniştri lipsiţi de cea mai elementară demnitate de a apăra memoria lui I. G. Duca. Sau, se ascund în dosul celor cinci inconştienţi forţe oculte cari văd o primejdie în capacitatea şi reformele preconizate de Virgil Madgearu? îndreptăm firul investigaţiilor noastre şi în această direcţie, fiindcă vrem să sucim gâtul în fâşie mercenarismului mexican pus să arbitreze între concepţii de stat şi în lupta dintre trusturi. Or, ceace s’a petrecut la Sinaia, nu-i decât consecinţa violenţelor declanşate de grupările extremiste şi de naufragiaţii vieţii publice? Atunci procesul pentru noi devine un început de stigmatizare iar ordonanţa definitivă un prilej de-a stabili toate responsabilităţile pentru desmăţul moral ce desfigurează sufletul românesc. (Gazeta Braşovului). — Y ._YÂLK.—• -jácU-jiii... Mi Giermania nu-şi devalorizează moneda PARIS, 31 (Tel, Parisi — Agenţia „Havas” anunţă din Berlin că d. Schieberer, consilier la ministerul economiei naţionale a acordat ziaruiu „Angriff” un interview în care se ocupă de problema devalorizării. D. Schieberer arată că pentru Germana nu se poate pune problema devalorizării decât în cazul când si ar putea plasa produsele industriale și ar găsi o sursă de aprovizionare cu alimente« ___( 1 ! I 1 1 I . fs-